Sunteți pe pagina 1din 12

Metodologia cercetarii pedagogice

PORTOFOLIU

STUDENT IVAN( LAZAR) DOINITA


AN: I
UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA de PSIHOLOGIE si STIINTELE EDUCATIEI
SPECIALIZAREA:PIPP
DISCIPLINA EDUCATIE FIZICA
1. Descrieti Gesturi care exprima teama! Sunt diferite gesturile adultilor de cele ale
copiilor? Argumentati!
2. Intocmiti o fisa de observatie a unui subiect. In final prezentati concluziile dvs
referitoare la subiectul observat urmate de concluzii si aprecieri la munca depusa!
3. Realizati un studiu de caz al unui subiect (elev, copil indiferent de varsta), pe o tema
aleasa de dvs. Formulati: tema cercetarii, scopul, obiectivele si ipoteza de la care
porniti in cercetare. Aplicati metodele potrivite in cercetarea dvs si analizati
rezultatele. Consemnati concluziile desprinse de dvs si argumentati.

1.Descrieti Gesturi care exprima teama! Sunt diferite gesturile adultilor de cele ale
copiilor? Argumentati!

GESTURILE reprezint, alturi de mers i de modificrile poziiei corpului


ca atare, unul dintre cele mai vechi mijloace de exprimare a reaciei organismului
la o modificare survenit n mediul exterior sau interior. Rolul lor este acela de a
restabili echilibrul cu mediul sau de a realiza echilibrul cu mediul exterior sau
interior. Altfel spus, rolul gesturilor const n ncercarea de a restabili echilibrul
cu mediul sau de a realiza echilibrul pe o treapt nou, superioar - actul de
comunicare fiind n acest caz un COD sintetic de informaii utile.
Gesturile rare, "moi", de mic amplitudine (strnse pe lng corp) pot s
denote: atitudine defensiv, team; nivel sczut al mobilizrii energetice, ca
urmare a oboselii, a unei stri depresive, sau a unei stri maladive, stare de
indiferen, plictiseal, apatie; apartenena individului la tipul temperamental
melancolic; tendina la izolare etc.
Gesturile sunt, de asemenea, o modalitate de comunicare de informaii
suplimentare. De cele mai multe ori utilizm gesturile deliberat, pentru a sprijini
i evidenia ceea ce spunem. Uneori ns, utilizm gesturi fr s ne dm seama c
ne trdeaz, le facem fr vreo intenie. Semnale cum ar fi btaia nervoas din
picior sau minile neastmprate i comunic interlocutorului nostru cum ne
simim, fr s ne dm seama. Multe din gesturile pe care le utilizm sunt nvate
datorit interaciunilor specifice culturii n care trim, acestea nsoesc, mai mult
sau mai puin, limbajul i interaciunea social n societatea n care evolum.
Poziia i gesturile sunt utilizate ntr-o conversaie pentru a reflecta ceea ce ne
spune interlocutorul: ascultorul tinde s fac gesturi mai puin ample dect
vorbitorul, dar le face. Acestea, mpreun cu ecoul poziional pe care l prezint
multe persoane, imitnd poziia celui cu care comunic, alctuiesc un semn de
atenie i empatie fa de emitent.
Clasificarea gesturilor
Cea mai utilizat clasificare a gesturilor este aceea care mparte gesturile n:
-embleme, ilustratori, manifestri afective
-gesturi de reglaj i adaptori.
Emblemele sunt micri care au o traducere verbal direct, n general un
cuvnt sau o fraz, acestea fiind specifice fiecrei culturi. Ele in locul cuvintelor
i pot s se constituie ntr-un limbaj de sine stttor.
Ilustratorii sunt indicaii nonverbale legate direct de cuvinte. Ei ntresc
comunicarea verbal i ne ajut s accentum sau s subliniem idei sau cuvinte.
Prezint un caracter mai mult sau mai puin arbitrar dect emblemele, o parte din
ei fiind chiar reacii gestuale nnscute i, ca atare, universale. Ei nu au o
semnificaie luai ca entiti aparte, ci numai n legtura lor cu cuvintele, un
exemplu ar fi acela al urmririi gesturilor efectuate de persoanele de la televizor,
oprind sonorul.
Manifestrile afective sunt micri ale corpului care ne dezvluie starea
afectiv. Indicii faciali sunt primii care ne trdeaz sentimentele nonverbal.
Aceste manifestri pot fi folosite pentru a influena pe alii, de exmplu
entuziasmul i sperana au trecere la public. Cele mai frecvente manifestri
afective sunt tremuratul minilor i al piciorelor i trebuie luate n considerare de
cei care comunic cu persoanele care prezint astfel de manifestri, pentru a lua
msurile necesare ca interaciunea s nu fie influenat.
Gesturile de reglaj dirijeaz, ntrein i controleaz comunicarea. Funcia lor
este expresiv i fatic, deoarece relev atitudinile participanilor fa de
interaciune i ofer asigurri receptorului privind continuitatea contactului, iar
emitorului i permit s-i ajusteze, prin feed-back, parametrii enunrii, n
funcie de reaciile interlocutorului. Reglatorii contribuie decisiv la schimbarea
rolurilor dintre cei doi parteneri de interaciune.
Adaptorii sunt micrile care satisfac nevoile personale i ajut la adaptarea la
mediu. Acetia constituie clasa de gesturi cea mai puin legat de comunicare. n
aceast clas intr micrile ce pot fi efectuate att n prezena, ct i n absena
observatorilor. Gesturile de manipulare a obiectelor ntr-un scop practic sunt
cunoscute sub numele de alteradaptori.
Poziia corpului stnd n picioare sau jos poate indica starea n care se afl un
individ i poate fi utilizat ca o metod de comunicare. Postura corpului ne ofer
informaii despre atitudine, emoii, grad de curtoazie, cldur sufleteasc.
O persoan dominant tinde s in capul nclinat n sus, iar cea
supus n jos. n general, aplecarea corpului n fa semnific
interesul fa de interlocutor, dar uneori i nelinite i
preocupare. Poziia relaxat, nclinat pe scaun spre spate, poate
indica detaare, plictiseal sau autoncredere excesiv i aprare
la cei ce consider c au un statut superior interlocutorului.

Gesturile care exprima teama la adulti sunt diferite de cele ale copiilor.

La adulti gesturile care exprima teama au :

microexpresia specific fricii se manifest la adult prin:

sprncene ridicate i apropiate

pleoapele superioare ridicate

pleoapele inferioare ncordate

buzele uor ncordate i ntinse orizontal ctre urechi


La copil gesturile care exprima teama:

-copilul sta - cu mainile la spate

Daca un copil se afiseaza cu mainile unite la spate, este un gest care poate avea mai multe
semnificatii:

Teama, neliniste
Furie, suparare
Frustrare

Ascunderea capului intre umeri

Daca cel mic nu a fost speriat de un zgomot de proportii, ascunderea capului prin ridicarea
umerilor, este un semn care cere iertare, deoarece, subconstient, el se simte "vinovat"
pentru un anumit lucru.

Limbajul trupului tradus pe limba adultilor.


Ce-i drept, gesturile tradeaza mai mult decat am crede despre noi. I se mai spune si body
language (limbajul trupului) sau limbaj nonverbal.oricum ai da-o, copiii sunt mai usor
de citit decat adultii, pentru ca ei inca nu isi controleaza gesturile, reactiile, mimica,
postura, expresiile faciale.
De exemplu.copiii spun o minciuna, isi acopera instinctiv gura cu mana. Apoi, lucrurile
se mai schimba in timp. Cand un adolescent spune o minciuna, duce mana la gura la fel cum
face copilul de cinci ani , imaginea se schimba putin, cu un deget care mangaie cu delicatete
zona din jurul ei. De adultinu mai vorbim.
2. Intocmiti o fisa de observatie a unui subiect. In final prezentati
concluziile dvs referitoare la subiectul observat urmate de concluzii si
aprecieri la munca depusa!

FISA DE OBSERVATIE A LUCRULUI IN GRUP(grupa


mare)
COMPORTAMENTE OBSERVATII
MODUL DE DEMARARE A grupul incepe imediat lucrul
ACTIVITATII:
-grupul incepe imediat lucrul
-grupul incepe lucrul greu, cu ezitari
SCHIMBARILE INTRE PARTICIPANTI: -tonul:calm binevoitor
-tonul:calm,agresiv, violent,binevoitor
-se asculta unii pe altii?
-se intrerup?
LUARILE DE CUVANT -s-a putut exprima fiecare
-s-a putut exprima fiecare?
-exista pareri dominante?
-grupul s-a blocat?
ELABORAREA RASPUNSURILOR rezulta din participarea tuturor
-rezulta din participarea tuturor?
-au fost impuse de unul singur?
FOLOSIREA TIMPULUI -au folosit bine timpul
-au folosit bine timpul?
-au pierdut timpul si nu au finalizat
lucrul?

Concluzii:
Observand comportamentul copiilor atunci cand ei sunt organizati in grupuri
mici,educatoarea poate constata pe de o parte dificultatile unora dintre copii de a
se integra in colectivitate,iar pe de alta parte-poateidentifica rolurile pe care ei si
le asuma,de unde poate desprinde alte cateva particularitati esentiale a
personalitat.
In functie de aceste constatari,voi sti cum cum sa-mi orientez interventia
educative,adaptand-o in raport cu trebuintele fiecaruia,dar si pentru dezvoltarea
sentimentelor favorabile apartenentei de grup.
3.Realizati un studiu de caz al unui subiect (elev, copil indiferent de varsta), pe o tema
aleasa de dvs. Formulati: tema cercetarii, scopul, obiectivele si ipoteza de la care porniti
in cercetare. Aplicati metodele potrivite in cercetarea dvs si analizati rezultatele.
Consemnati concluziile desprinse de dvs si argumentati.

Studiu de caz

Tema cercetarii:
HIPERACTIVITATEA LA COPII PRESCOLARI

Scopul :
De a dezvolta capacitatea de a se concentra asupra detaliilor si de a se integra in
activitatile prescolare si in grupul de copii.

Motivarea temei :
Investit cu nobila sarcin de educare, educatorul trebuie s cunoasc specificul
fiecrui stadiu de dezvoltare a copilului, disponibilitile intelectuale, precum i
particularitile temperamentale i caracteriale. Educatorul se preocup de
socializarea colarului prin integrarea lui n mediul colar, dar i ofer prilejul s
cunoasc i mediul nconjurtor. n acest timp observ cum se comport copiii nu
numai n coal, dar i n afara colii.

Informatii despre hiperactivitate:

Zburdlnicia i voioia sunt semne sigure ale unui organism care funcioneaz
bine. Cnd ns prescolarul i nsuete obiecte ale colegilor si, ncearc s-i
domine brutal pe alii, cnd deranjeaz orele, este indiferent fa de nvtur,
fa de gradinita n general, devine un copil problem.

De cele mai multe ori, copilul hiperactiv este catalogat drept un copil rau
care face tot posibil pe a-i necaji pe colegii lui de grupa si pentru a exaspera
educatoarele.
In cazul copiilor hiperactivi cu varste cuprinse intre 3 -6 ani , manifestarile
specifice sunt nelinistea si agitatia psihomotorie, fiindu-le greu sa se joace in
liniste si sa aiba rabdare. Pentru ca la gradinita actioneaza asupra mai mult stimuli
distractori decat in familie manifestarile hiperactive devin mai evidente .

Prescolarii se remarca prin:


-crize de furie exagerate
-nerespectarea regulilor
-regrese la nivelul limbajului
-in coordonarea miscarilor

Prezentarea cazului :
Nume: PM
Gen:masculin
Vrsta: 6 ani

Obiective:
-identificarea cauzelor care au determinat problema
- elaborarea unui proiect de intervenie de rezolvare a problemei
-aplicarea msurilor din cadrul proiectului i urmrirea evoluiei n plan
comportamental

Descrierea cazului:

P.M baiat in varsta de 6 ani, care provine dintr-o familie legal constituita ,
ce acorda importanta achitarii cu responsabilitate a sarcinilor parentale. Cu
toate ca, acest copil nu duce lipsa de nimic, fiind inconjurat cu multa
dragoste de parinti, bunici totusi prezinta tulburari in comportament, este
impulsiv, neastamparat , incapabil de concentrare a atentiei, trece usor de la
o activitate la alta.

Tabloul familiei:
Copilul PM locuieste impreuna cu parintii si cu surioara lui de 1 an, intr-
un apartament cu 4 camere in apropierea gradinitei. Parintii sunt intelectuali(
profesor matematica, inginer) iar copilul se bucura in familie de un climat
educativ, organizat favorabil cresterii si educarii lui.

Tabloul copilului:
Copilul este nascut la data de 03.04.2011. Frecventeaza gradinita de la
varsta de 3 ani . Are un aspect fizic placut, este normal dezvoltat pentru
varsta lui, dar este exploziv in miscari.

Acasa :
Stand de vorba cu parintii am constat ca acasa acest copil se manifesta ca
un copil rasfatat, mereu este in conflict cu parintii. Se enerveaza daca
parintii ii impun anumite reguli, de pilda:- aranjarea lucrurilor a jucariilor in
camera lui, culcarea la ora 21, luarea mesei la orele cuvenite. Are momente
de gelozie usoara fata de surioara lui, manifesta conduita de rautate si
razbunare necontrolate. De multe ori, este nelinistit si producator de
neliniste , are un stil dezordonat si se adapteaza greu la schimbarile mediului
familial.

Gradinita:
P.M prezinta urmatoarele manifestari :
-are un comportament impulsiv in grupa in timpul activitatilor de predare,
invatare , evaluare, precum si in cele de joc, dublat de hiperactivitate si
neatentie. De multe ori intrerupe activitatea prin interventii necontrolate
afectand grupul de copii. Trece usor de la o activitate la alta fara motiv,
neavand rabdare sa duca la bun sfarsit sarcina data, poseda o deosebita
imaginatie creatoare, spirit de observatie, fantezie, reusind sa compuna
povesti si sa relateze intamplari din viata lui. Prezinta abilitati in muzica , in
scrierea grafismele, la activitatile plastice si practice si la activitatile
matematice. Are prieteni , dar adesea nemultumit de acestia si frecvent are
tenditia de a-i jigni sau chiar lovi, generand situatii de conflict la nivelul
grupului.
Plan de interventie personalizat- strategii si metode

In urma observarilor repetate si a cunoasterii in particular a copilului si


avand sprijinul parintilor s-a incercat sa se corecteze cu multa blandete,
rabdare, caldura , comportamentul acestui copil, prin diferite strategii si
metode educationale:

-asezarea copilului PM in fata grupului de copii in timpul activitatilor , sub


pretextul ca el este ajutorul educatoarei si impreuna sa asiguram controlul
celorlalti copii si socilitarea copiilor la activitati.
-asigurarea stabilitatii atentiei prin executarea exercitiului de focalizare : de
exemplu , de jocuri de atentie: cauta greseala, potriveste corect , ce
lipseste?
-incurajarea , evidentierea, stimularea fapatelor bune, prin acordarea
bulinelor rosii la panoul grupei : fapte bune-fapte rele
-exemplificarea faptelor pozitive cu exemple din viata reala sau din povesti
si comporarea faptelor bune cu cele rele si prezentarea consecintelor lor
-evidentierea calitatilor acestui copil si incurajarea progresului in activitatea
personala
-atribuirea anumitor responsabilitati in colectivul de copii: responsabil cu
linistea , distribuirea materialului didactic la copil.
-acordarea recopenselor la orice progres fie el cat de mic
-afisarea lucrarilor individuale reusite la panoul grupei

Ca metode de cunoastere am folosit observatia, analiza activitatilor la care


a participat,convorbirea si testele.
Treptat, l-am antrenat n jocuri de construcie desfurate pe grupuri mici
( 4-5 copii), alegnd tema jocului astfel nct s fie nevoie de mai muli
participani: ,,Adposturi pentru animalele domestice, ,,Parcul de joac.
De asemenea i-am propus diverse roluri n jocurile de creaie cu subiecte din viaa
cotidian, mai scurte la nceput din cauza problemelor de limbaj, apoi, pe msur ce
avansa n corectarea problemelor de vorbire, a nceput s primeasc roluri mai
complexe. A participat la multe astfel de jocuri avnd ocazia s-i cunoasc mai bine
colegii, s lege relaii de prietenie in diverse jocuri,,De-a grdinia,,,De-a familia,
,,De-a doctorul, ,,De-a oferii.

Jocurile de creaie cu subiecte din poveti i basme au prezentat un interes


deosebit pentru P.M, chiar dac la nceput prefera s interpreteze personaje
negative: ,,De-a lupul, ,,De-a zmeul. Am acceptat acest lucru pentru a-l
determina s participe la jocul colectiv, s socializeze cu colegii. Apoi, pe msur
ce problemele lui au nceput s se rezolve, i n urma analizei i comparrii
faptelor bune realizate de personaj pozitive i faptele rele ale personajelor
negative, precum i urmrile acestora, P.M a nceput s solicite spre interpretare
roluride ,,justiiar n astfel de jocuri:,, De-a vntorul.

Toate aceste demersuri au fcut ca P.M. s devin un copil sociabil, cu muli


prieteni, care nu mai e complexat de micile probleme pe care le mai are, care vine cu
mult plcere la grdinit tiind c este ateptat i iubit att de colegi ct i de educator.
Pot afirma cu toat certitudinea c jocul de creaie, cu toate variantele sale, atunci
cnd este bine organizat i ndrumat de adult.
Recomandri:

Se recomand s participe la edine de consiliere; li se recomand prinilor s


petreac mai mult timp cu copilul

Rezultate:
In plan cognitiv :
copilul a reuit acumularea unui volum de cunotine ;
i-a exersat memoria, gndirea,
reine cu uurin, dar mai ntmpina mari dificulti n ceea ce privete comunicarea

Concluzie

Familia i-a oferit toate condiiile materiale necesare mai puin o bun educaie.
Nu l-au nvat cum s relaioneze cu cei din jur.
Inadaptarea lui P.M. se datoreaz lipsei de comunicare att cu mama ct i cu tatl,
ripostand. Nu tie s- i fac prieteni i s relaioneze cu ceilali colegi dar in urma
metodelor si a integrarii a reusit.

Tulburrile de comportament se datoreaz faptului c de foate multe ori


prinii il alinta, n loc s explice i s- i corecteze greelile de comportament.

Acordand o atentie aparte acestui copil, impreuna cu familia, psihologul


gradinitei, copii din grupa s-a reusit intr-un timp mai indelungat sa se rezvole intr-
o mare parte, problemele comportamentale, astfel incat sa fie apt pentru
frecventarea scolii.