Sunteți pe pagina 1din 9

Constientizarea IE

Mariti gradul de constientizare pentru a spori Inteligenta


Emotionala
Estimarea gradului de constientizare al inteligentei emotionale (IE)
Estimarea gradului de constientizare al inteligentei emotionale reprezinta totalitatea evaluarilor,
interpretarilor, impresiilor legate de propria persoana, de cei din jur si de diverse situatii. Aceste estimari sunt
in mare masura determinate de mediul familial, experientele anterioare, sistemele de convingeri si valori si
iau forma unui dialog interior. Estimarea gradului de constientizare al inteligentei emotionale (IE) ajuta la
intelegerea modului in care dialogul interior influenteaza sentimentele, actiunile si reactiile, acestea putand fi
schimbate in functie de diverse situatii.
Un reper pentru managementul emotional si responsabilitate este sa realizam ca trecutul nu mai poate fi
invinuit pentru actiunile noastre din prezent Doc Childre
Cateva indicatii pentru constientizarea modului in care se fac estimarile
!. "oloseste propozitii ce incep cu #Eu cred$
%. "olosind constient declaratia #Eu cred$ se clarifica ceea ce crezi si recunosti ca esti o persoana
responsabila pentru propriile estimari
&. 'egulat angajaza(te in dialoguri si analize interioare
). Constientizeaza mesajul pe care ti(l transmiti inconstient. Alege un anumit moment pe zi in care sa
pornesti un dialog interior
*. +etermina daca dialogul tau interior lucreaza pentru tine sau impotriva ta
,. -andeste(te regulat la interactiile pe care le ai cu cei din jur
.. Acorda(ti cateva minute dupa ce te(ai intalnit cu seful tau, colegul tau de munca sau prietenul in care
incearca sa determini ce a influentat estimarile sau perceptiile despre cele intamplate. Asigura(te ca
esti calm cand te angajezi in acest dialog interior. "iind calm vei avea posibilitatea de a fi mai flexibil
si rational si poti trage concluzii logice si corecte. Cand esti nelinistit sau suparat concluziile trase au
tendinta sa fie inexacte, chiar irationale.
/. Intreaba pe alti despre opiniile lor. 0rice eveniment sau situatie poate fi evaluat dintr(o alta
perspectiva. 1entru o obiectivitate maxima intreaba(i pe ceilaltii cum au perceput sau au apreciat un
anumit moment sau o anumita situatie.
Este mai important sa se tina minte evaluarile si estimarile facute, decat comportamentele celorlalti sau
evenimentele care au cauzat anumite reactii. Intelesul pe care il atribuim persoanelor si evenimentelor pe care
le intalnim sunt cele care determina sentimentele si comportamentul nostru. "acand aceasta distinctie, se
asuma toata responsabilitatea pentru propriile succese sau insuccese. Este important sa se inteleaga ca
gandurile, sentimentele si estimarile nu sunt constante, ele oscileaza datorita noilor informatii si situatii cu
care se vine in contact.
Constientizarea informatiilor senzoriale
1rin simturi se primesc informatii despre situatiile, evenimentele si persoanele din jur. Este important, sa se
faca diferenta intre informatiile senzoriale si estimari. +estul de des perceptiile sunt filtrate si transformate de
estimarile noastre. Cu cat creste gradul de constientizare cu atat mai mare este abilitatea de a lua in
considerare procesul de filtrare si se poate face distinctia intre senzorial si estimare. "iind capabil sa(ti
acordezi simturile, poti monitoriza, clarifica si schimba estimarile de cate ori este necesar.
2rmatorul exercitiu ajuta la acordarea perceptiilor senzoriale
Zilnic
o 'espira adanc si incearca sa identifici cat mai multe mirosuri
o "ii atent la cat mai multe sunete
o Constientizeaza tot ceea ce simte corpul tau
In timpul intalnirilor
o Incearca sa determini dispozitia grupului bazandu(te doar pe perceptiile senzoriale
o 'emarca felul in care persoanele interactioneaza intre ele
o 3entin sau evita contactul vizual4
o 2n vorbitor se concentreaza asupra unui singur individ sau se uita la toata lumea4
o 1articipantii zambesc sau se incrunta4
o 3embrii grupului il urmaresc pe vorbitor sau se uita aiurea4
o 1ersoanele vorbesc tare sau atenuat4
o Isi folosesc mainile si bratele pentru a sublinia anumite idei4
'epetand aceste exercitii se poate deveni constient cum poti sa te bazezi pe simturi si astfel sa realizezi
estimari corecte.
Constientizarea sentimentelor
Emotiile sunt raspunsuri spontane ale interpretarilor si evaluarilor facute. Ele furnizeaza informatii
importante care ne pot ajuta sa intelegem ce facem si de ce procedam astfel. Constientizarea sentimentele
unei anumite persoane nu este intotdeauna un lucru usor. 2neori avem parte de sentimente negative precum
furia, tristetea si resentimentele. Experimentarea unor astfel de sentimente poate reprezenta o experienta
neplacuta. In consecinta acestea se incearca a fi suprimate, ignorate, negate sau rationalizate. 5uprimand sau
ignorand emotiile se elimina oportunitatea de a le analiza. 'ecunoscandu(le si analizandu(le devenim
capabili sa le facem fata si sa mergem mai departe. Constientizarea sentimentelor necesita o permanenta
analiza practica.
In organizatii, adevarata putere si energie e generata de relatii. Tipurile de relatii si capacitatea de a le
forma sunt mult mai importante decat formarea cerintelor, functiilor, rolurilor si pozitiilor Margaret
Wheatley
2rmatorul scenariu poate ajuta la intrarea in contact cu propriile sentimente
"ii atent la simptomele fizice ce corespund sentimentelor
5entimentele sunt de obicei insotite de simptome fizice. 6inzand spre aceste simptome, se poate
intelege ce reflecta sentimente respective (de exemplu daca transpiri probabil esti speriat).
3onitorizarea comportamentului ce corespund sentimentelor
Examinand modelele comportamentale se poate descoperi despre ce sentiment este vorba (de
exemplum inclestarea bratului unui scaun poate indica o suparare ascunsa)
+iferite semne comportamentale se pot dovedi puncte de reper valoroase pentru a indentifica
sentimentele ce nu sunt evidente, sau care sunt mascate de alte sentimente.
Tinerea unui jurnal al sentimentelor
5e pot face notatii zilnice care sa urmareasca
Evenimente semnificative ce au avut loc
Ce emotii au fost aparut4
Ce factori le(au cauzat4
Care au fost reactiile si comportamentul4
Ce efect au avut asupra celorlaltialtora4
Acest jurnal te va ajuta sa vezi ce emotii ai experimentat si care sunt cele mai frecvente. 1rin aceasta metoda
se constientizeaza si emotiile care nu au fost experimentate.
1rin reamintirea si analizarea unei situatii negative sau dureroase sepot gasi modalitati de reactie in astfel de
cazuri. 1rintr(o astfel de analiza, se determina in mod deliberat o priveire alternativa asupra respectivului
sentiment, iar el va parea mai putin amenintator. Emotiile care cauzeaza de obicei disconfort sunt cele din
care se poate trage cele mai multe concluzii.
Constientizarea intentiilor ( Intentiile de obicei se refera la dorinte imediate. Cand devii cu adevarat constient
de toate intentiile, vei putea sa iei decizii mai bune si sa te influentezi cursul unei anumite actiuni. 2neori
confundam o intentie cu alta vedem intentia evidenta, dar nu si pe cea care este in spatele acesteia.
Constientizarea actiunilor ( Actiunile sunt de multe ori indici extrem de pretiosi ai atitudinilor si
sentimentelor noastre. 3odul in care vorbim, limbajul corporal si comportamentul non(verbal sunt indicatori
ai emotiilor mascate. Este important sa incepem sa analizam monitorizam actiunile celorlalti pentru a
descoperit sabloanele tipice pe care le utilizeaza in anumite situatii. 1rin constientizarea lor devii sa schimbi
cursul actiunii.
Imaginea proprie
Cheia succesului sau realizarea scopurilor pe care ti le(ai propus reprezinta o imagine de sine pozitiva.
1otrivit rezultatelor studiilor de cercetare, persoanele care nu isi asuma responsabilitatea pentru ceea ce li se
intampla rareori experimenteaza succesul. Cand cineva nu detine control, acesta devine victima. 7ictimizarea
implica controlul unor forte exterioare. Imaginea proprie poate contribui la starea de persecutare in viata.
+aca o persoana crede despre sine ca este nefolositoare si lenesa si ca nu are nici o contributie, va considera
ca si cei din jurul sau in percep in acest fel, si de aceea comportamentul sau va fi in aceeasi nota.
El descopera metode ingenioase pentru a sa autoproteja si pentru a evita o schimbare in viata sa. Imaginea de
sine determina limitele implinirii personale si determina ceea ce poti deveni. +aca iti creezi o imagine de sine
pozitiva iti maresti orizonturile. Imaginea de sine determina in ultima istanta succesul sau esecul personal.
Imaginea de sine determina nu numai reusita ci si gradul de fericire.
Imaginea de sine are multe implicatii in dezvoltarea personala si in punerea in valoare a potentialului.
Imaginea de sine reprezinta o insumare a sentimentelor. Esecurile, succesele, talentele, dorintele 8 trecute si
viitoare ( sunt raportate la propria noastra imagine. Insumarea caracteristicilor ce descriu sine suntem sunt
cele care ne determina sa reactionam cu sentimente de fericire si multumire sau de tristete si durere.
Cand parerea despre propria persoana este in una pozitiva, ne simtim in viata si capabili de a ne asuma
riscuri, ne simtim unici si curajosi. Cand aceasta este negativa, persoana devine defensiva si inspaimantata, se
simte lipsita de siguranta si incordat, tinde sa devina pasiva, fara a avea incredele in altii, se retrage si evita
conflictele. Cand are o parere proasta despre sine evitarea schimbarii devine unul dintre scopurile sale.
1entru unii aceasta ia forma unei cautari de simpatie, mila de sine, comportament auto(distructiv si speranta
ca altii vor venii si il vor salva. Altii cauta raspunsul in alcool, droguri, tranchilizatoare, obsesii sexuale sau
in obsesie pentru munca. 9a extrem, sunt cei care aleg depresia sau chiar sinuciderea.
Auto deceptia
A260 +ECE16IA reprezinta o strategie de a ne proteja parerea despre prorpia persoana prin negarea
slabiciunilor si evitarea realitatii.
:Asumarea responsabilitatilor in caz de succes si negarea responsabilitatilor in caz de esec.
Exemplu
Intr(o relatie buna urmatoarele se fac afirmatii precum
#5unt foarte atent$; #Incerc sa rezolv$; #Am sa lucrez la ea$
Intr(o relatie negativa
#El niciodata nu asculta$; #Ea este atat de iritata$; #El todeauna vrea numai cum stie el$; #Ea este atat de
neprevazuta$
+e multe ori ne concentram numai asupra caracteristicilor si trasaturilor bune. Avem tendinta de a ne
supraestima propriile puteri si importanta. Cand oamenii casatoriti sunt intrebati cine are cea mai mare
contributie in familie, .<= afirma, #Eu$. +e multe ori adoptam atitudinea eu sunt bine, tu nu, umflandu(ne
imaginea si diminuandu(i pe ceilalti.
:Conceptia ca ceilalti ar trebui sa se schimbe, nu eu
Exemplu
In cadrul familiei ne asteptam de multe ori ca partenerul sa se schimbe mai degraba decat noi.
:Inventarea scuze pentru esecul nostru
Exemplu
5tudentii de multe ori au ca scuza pentru slaba lor pregatire academica petrecerile, socializarile, bautura,
drogurile, etc. Aceste suze permit studentilor sa(si mentina imaginea despre ei ca ar fi fost capabili de
rezultate bune daca ar fi fost incercat.
Cu aceste prime trei strategii demonstram ca avem dreptate sau ca suntem superiori si ceilalti au gresit sau
sunt slabi. 2ltima strategie ne permite sa ne acoperim slabiciunile, asa incat sa ne simtim superiori.
Auto motivarea
0amenii in general au o perceptie personala despre viata care le influenteaza motivatia. Ei pot sa aiba o
referinta interna sau externa, 'eferinta este definita ca asteptarile generalizate ale unui individ cu privire la
fortele care determina rasplata sau pedeapsa. Indivizii care au un referinta interna vad evenimentele ca
rezultat al actiunilor proprii. Cele cu referinta externa vad evenimentele ca desfasurandu(se sub controlul
unor factori externi precum norocul.
0 persoana cu o referinta exteriora atribuie esecul unei anumite actiuni unor factori pe care nu ii poate
controla. 3odul in care interpreteaza astfel de evenimente are o influenta majora asupra starii psihice. +aca
persoanele simt ca nu au control asupra a ceea ce urmeaza sa se intample, scade probabilitatea ca ei sa caute
solutii pentru problemele lor. 'eferinta este un concept cu un efect semnificativ in viata de zi cu zi.
0 persoana cu referinta interna considera ca propriile actiuni nu influenteaza evenimentele urmatoare.
1ersoanele cu referinta externa sunt predispuse sa sufere de pe urma depresiilor si a altor indispozitii. Cele cu
referinta interna sunt predispusi sa se confrunte cu diverse incercari si sa le depaseasca cu succes. Cu toate ca
actiunile pot sa nu influenteze evenimentele ce urmeaza, convingerea ca acest lucru este adevarat ofera
acestor persoane o abordare mai pozitiva si pro activa fata de viata.
> %<!< Inteligenta Emotionala .ro ( 2n proiect Competent Consulting
Entries ('55) ( Comments ('55) (
Barierele IE
5unt anumite bariere in calea controlului eficient al emotiilor. 5copul Inteligentei Emotionale este intelegerea
emotiilor si sa invatarea modului in care sa le administram.
5unt & zone care trebuie intelese si administrate propria persoana, persoanele din jur si barierele care ar
putea sa ne impiedice sa scoatem ce avem mai bun din noi. 6oate cele & aspecte se leaga intre ele, dar se
diferentiaza doua zone particulare 3anagementul 5tresului si 3anagementul "uriei. +upa cum se va vedea
aceste bariere nu numai ca ne impiedica sa ne utilizam emotiile mai bine, dar au si un efect negativ asupra
functiilor intelectuale. +aca reusim sa ne controlam stresul si mania vom reusi sa ne imbunanatim
semnificativ calitatea vietii.
Controlul Emotiilor
Auto(controlul emotional nu inseamna ca toate sentimentele ar trebui negate si reprimate. Auto(controlul
emotional nu este un control totalitar. Exista costuri mentale si fizice negative pentru un astfel de control
totalitar al emotiilor care ar putea pune la risc gandirea si performantele intelectuale si pot duce la tensiuni
puternice.
Inteligenta Emotionala implica o politica in care persoanele au dreptul la alegere in functie de cum isi
exprima propriile sentimente. +oua din cele mai importante abilitati sunt
Cum sa faci fata presiunii si frustrarilor emotionale
Cum sa manipulezi impulsurile agresive
Aceste doua abilitati sunt nucleul Inteligentei Emotionale.
Asertivitatea
Ca si ascultarea si empatia, asertivitatea este o aptitudine care poate fi dezvoltata. Conform unui studiu
?loom and Associates condus de 2niversitatea din 3issouri s(a constatat ca /*= din participanti au
experimentat schimbari favorabile in vietile lor ca rezultat al implicarii intr(un program de dezvoltare a
asertivitatii.
'espectarea spatiului privat al unei persoane inseamna nu doar perceperea si respectarea distantei dintre tine
si acea persoana, ci si o distantare emorionala adecvata. @eimplicarea in intimitatea unei persoane presupune
de exemplu evitarea intrebarilor personale sau a oferirea de sfaturi nesolicitate. 0 atitudine foarte afectiva si
protectoare poate indica lipsa de respect fata de celelalta persoana.
Asertivitatea iti sustine drepturile, iti protejaza spatiul personal si iti exprima punctul de vedere, nevoile si
sentimentele intr(un mod potrivit din punct de vedere social, onest si direct. 1ersoanele asertive isi
indeplinesc nevoile proprii fara a afecta nevoile celorlalti. 1ersoanele asertive cauta sa(si imbunatateasca
relatiile cu celelalte persoane, sa mentina respectul reciproc si sa(si apere atat interesele sale cat si cele ale
celor din jur. Comportamentul asertiv duce la multumire, control si stima de sine.
Exprimarea directa nu inseamna sa se spuna primul lucru care trece prin minte ci reprezinta o exprimam
increzatoar si controlat, la timpul potrivit si corespunzator situatiei (inteligent emotional). Asertivitatea nu
este o modalitate de manipulare sau de inducree in eroare a celorlaltii cu scopul de a obtine ceea ce ne dorim.
Ea nu suprima drepturile sau demnitatea altei persoane. Asertivitatea presupune o anumita sensibilitate fata
de persoanele din jur din considerentul ca si ele au aceleasi drepturi.
Suportul emotional
5uportul emotional este un termen vag. El poate fi uneori mai degraba ceea ce simti decat ceea ce descrii in
cuvinte. 5uportul emotional nu este acelasi pentru toata lumea, unele persoane se simt sustinute cand ceilalti
fac un anumit lucru, pentru altii acesta poate sa nu fie atat de important precum alte lucruri.
Iata cateva aspecte ce caracterizeaza aceasta suportul emotional
espectul
!oialitatea
Toleranta
Incurajarea
Atitudinea pozitiva
Empatia
"le#i$ilitatea
Intr(o anumita prelungire a suportului emotional se afla #comportamentul non(verbal$ al unei relatii. Cum
mesajul nu vine doar prin cuvinte, suportul emotional este mai mult o atitudine decat ceea ce exprima o
persoana. Carl 'ogers a formulat expresia care o descrie probabil cel mai bine atitudine pozitiva
neconditionala .
A$ilitatile Sociale
Abilitatile sociale sau interpersonale bine dezvoltate duc la o buna intelegere cu oamenii. Cu toate acestea,
este important sa avem in vedere ca un om care multumeste pe toata lumea si inceraca sa traiasca dupa
asteptarile celorlati risca sa isi piarda propria identitate. +in punct de vedera psihologic este important sa te
intelegi bine cu cei din jur mentinand o imagine clara despre propria persoana si costientizand de propriile
nevoi. 6rebui sa ne straduim sa avem relatii din care toata lumea are de castigat (de tip Ain(Ain).
Ma astept sa trec prin lume o singura data. Orice ine pe care pot sa!l fac, sau orice unatate pe care o
pot arata aproapelui meu, lasa!ma sa o fac "#$M. %asa!ma sa nu o negli&ez sau sa o aman deoarece nu voi
mai trece pe aceasta cale inca odata 'tephen (rellet
Acceptarea Celorlalti
Acceptarea celorlalti este o necesara pentru a avea bune abilitati sociale. Exista o multime de motive pentru a
nu ii acceptaa pe ceilalti, istoria fiind plina de astfel de exemple.
In general cand ceilaltii nu sunt acceptati, acesta este un indicativ al unei super8generalizari. Caracteristicile
membrilor unui grup sunt extrapolate tuturor membrilor grupului. Aceste caracteristici pot fi pozitive sau
negative ( de multe ori, propriul grup are calitati pozitive, iar alte grupuri doar calitati negative. 9evi85traus,
un sociolog francez are o teorie binara despre acumularea intelepciunii. 1otrivit acestuia ne cunoastem doar
propria cultura sau pe noi insine cand intalnim o alta cultura sau o persoana diferita. +aca noi ne cunoastem
comparandu(ne cu alte persoane de ce nu ii acceptam si pe ceilalti4 3otivul este acela ca facem judecati de
valoare in functie de diferentele pe care le observam. #5unt mai puternic deci sunt mai bun$. Este important
sa intelegem ca a fii diferit nu implica in a fi mai bun sau mai rau, ci pur si simplu esti diferit. Anumite
diferente se potrivesc mai bine in anumite situatii decat in altele, dar nu te fac o persoana mai buna sau mai
proasta. 1ersoanele care nu se accepta asa cum sunt de multe ori fac judecati de valoare asupra celorlalti
pentru a se simti mai bine.
1ersoanele care accepta punctele forte si limitarile atat ale lor cat si ale celorlalti, pot forma o echipa care sa
genereze un anumit raspuns la o situatie. 2n lider consultativ de la o sectie de pompieri poate fi considerat
inadecvat, ai nevoie de cineva care sa ia comanda, sa dea ordine si sa faca ceea ce are de facut. Acceasi
persoana, folosind acest stil in negocieri foarte sensibile este de asemenea inadecvat, nu pentru ca este o
persoana #rea$ ci pentru ca stilul sau este inadecvat situatiei. Aici Inteligenta Emotionala isi arata eficienta.
5haBespeare a spus )iecare este o oglinda pentru celalalt, in care se vede pe sine insusi. Ar trebui sa
invatam sa ne vedem pe noi insine in alte persoane. Asa invatam sa(i acceptam pe ceilalti si pe noi insine si
sa ne folosim talentul si abilitatile pentru a face fata situatiei, fara a(i judeca pe altii, sau pe noi, ci incercand
sa avem atitudinea potrivita pentru a rezolva situatia. Abilitatile 5ociale si beneficiile acestora nu pot fi
negate.
2nele dintre motivele pentru care suntem atat de intoleranti fata de ceilalti si data de noi se datorita a doua
credinte eronate
1rima este aceea ca exista o cale dreapta. Cel mai adesea, calea cea dreapta este calea mea pe care am pasit
dintodeauna sau calea acceptata in general. In mod ironic, progresele pe care le facem deriva din atitudinile
anterioara. Ceea ce este acceptat azi ca fiind adevarata cale, a fost calea cea gresita in trecut. 3oda este un
prim exemplu in acest sens.
A doua credinta eronata este aceea ca trebuie sa fim buni la toate lucrurile si intotdeauna sa fim potriviti
tuturor situatiilor. "iecare are diferite talente, abilitati si indemanari si are o experienta diferita care a modelat
aceste abilitati. Cu toate ca suntem foarte mandrii de talentele noastre si acestea fac parte din propria
identitate, suntem foarte duri cu noi insine cand nu avem o anumite abilitate care ne impiedica sa avem
rezultate bune intr(un anumit domeniu. 1erfectionismul este o atitudine foarte dura. Ar trebui sa ne acceptam
asa cum suntem, cu aptitudinile si limitarile noastre si in acelasi fel ar trebui sa ne comportam si cu ceilalti.
+ecat sa judecam cine e bun si cine nu , ar fi mai bine sa ne intrebam #Cum putem sa ne unim fortele astfel
incat sa raspundem adecvat provocarilor pe care pe intalnim4$.
Increderea
Increderea e o resursa emotionala care porneste de la un sentiment de valorizare proprie. Cand avem
incredere in noi si putem extinde aceasta incredere si la ceilalti primind incredere in schimb, aceasta devine
liantul care uneste relatiile si asigura un dialog onest. Increderea depinde in special de contatul emotional cu
cealalta persoana.
Cercetarile au aratat ca exista o relatie semnificativa intre lipsa de incredere, ostilitate si bolile de inima. Cu
cat e mai limitat cercul de incredere a unei persoane, cu atat creste posibilitatea ca acea persoana sa fie
mahnita, iritata, nervoasa si cinica.
Increderea influenteaza semnificativ moralul si spiritul de echipa. Intr(o cultura de incredere la nivel inalt,
membrii unei echipe sunt capabili sa manifeste sentimente, diferente, si sa dezbata un conflict intr(o maniera
constructiva. +ezvoltand nivele superioare de incredere se vor reduce atitudinile defense, competitia
nesanatoasa si sabotajul.
5tephen CoveC argumenteaza ca ar trebui sa se mareasca increderea de sine inainte ca gradul de incredere al
celor din jur sa creasca. Increderea in sine depinde de caracter si competenta si e caracterizata de onestitate,
respect si credibilitate. 0 persoana competenta este cea care isi face bine treaba pe care spune ca o poate face.
CoveC pune o intrebare interesanta #Ai prefera un neurochirurg necinstit dar competent sau un chirurg onest
dar incompetent.$ +efapt ne dorim si caracter si competenta.
Ascultarea
Exista mai multe de stiluri de ascultare si deasemeni exista diverse tipuri de ascultare care se potrivesc unor
situatii diferite. 1ersoanele care lucreaza cu copii mici admit ca au invatat sa asculte cu jumatate de ureche.
2neori conversatii precum cele din cafenele, de la petreceri si din situatii similare nu necesita toata atentia
celui care asculta. Ceea ce trebuie sa constientizam este faptul ca in special persoanele carora le e greu sa
inteleaga si exprima propriile sentimente se folosesc de astfel de ocazii pentru a purta discutii serioase.
Important este sa ascultam si cu o ureche secundara, adica in timp ce ascultam continutul sa percepem si
sentimentele si sa ne punem intrebarea #Aceasta persoana oare incerca sa(mi spuna cu totul alceva4$.
3odurile de variatie a ascultarii se pot clasifica astfel
ascultare in timpul liber de tipul unei conversatii la o cafea
ascultare informationala, atentia concentrata pe fapte, figuri si specificatii
ascultare stilistica, atentia concentrata la modul de exprimare mai degraba decat la cuvinte
ascultare tehnica ( discutie interactiva din campul propriu de expertiza
ascultare empatica ( ascultarea si intelegerea persoanei care vorbeste ca si cum am fi in locul ei
ignorare sau simulare a interesului interesat
6oate aceste forme de ascultare au rolul lor, dar in general exista tendinta de a pica in anumite tipare. Cand
apare un astfel de stereotip, stilul de ascultare poate fi inadecvat anumitor situatii. +estul de des reusim sa nu
fim suficient de empatici precum cere conjunctura.
#E31A6IE$ vine din cuvantul german #einfulling$ care literar inseamna #simtire interioara$. Empatia este
abilitatea de a simti sentimentele cuiva, de a vedea lumea prin ochii lui si de a comunica aceasta intelegere
persoanei la acelasi nivel. Empatie inseamna a asculta atat cu inima cat si cu capul si implica experimentarea
sentimentelor celorlalti pastrandu(se distanta si identitatea fiecaruia. 0 persoana empatica va raspunde corect
la durerea sufleteasca a celui de alaturi fara a fi afectata sau deranjata de aceasta. Emotiile celeilalte persoane
sunt simtite si intelese, dar nu se pierde abilitatea de a face distinctia intre sentimentele proprii si cele ale
partenerului de conversatie.
Apatia
Apatia poate fi descrisa ca lipsa de interes pentru sentimentele altei persoane. 1ersoana apatica nu se implica,
nici nu(si doreste sa devina implicat sau sa imparta succesele cu alte persoane. In societatea moderna, un
anumit grad de apatie este necesar pentru supravietuirea fizica si mentala. +aca relationam cu toate
persoanele empatic circuitele noastre inter(personale se vor supra(incarca si energia acumulata va refula.
Aceasta poate afecta relatiile in mod nedorit.
%eutralitatea
@eutralitatea este lipsa de interes si grija pentru o alta persoana. 0 atitudine de lipsa de grija poate face pe
cealalta persoana sa intre in defensiva si sa devina necomunicativa. 0 atitudine neutra si o lipsa de interes din
partea unui manager este transmisa de multe ori angajatilor, datorita tendintei generale de a ne feri de emotii.
3ulti manageri se simt amenintati de propriile emotii si de sentimentele altora, solutia pe care au gasit(o
fiind aceea de a le ignora. Aceasta ii determina pe angajati sa devina confuzi, incerti si tensionati. Intr(o astfel
de situatie, atitudinea neutra face dificila comunicarea.
Empatia
Empatia este un concept dificil de descris deoarece unele din aceste componente sale par sa se contrazica
intre ele. Empatia implica o identificare indeaproape cu cealalta persoana, dar care nu duce la afectarea
identitatii. Identificarea excesiva implica simpatie si nu empatie. Empatia poate fi descrisa ca o implicare
detasata un raport cu o alta persoana si sentimentele acesteia.
Empatia poate fi descrisa prin
3entinerea unui grad de separare fata de cealalta persoana. 1ersoana empatica trebuia sa simta
sentimentele celeilalte persoane si sa dezvolte o intelegere aprofundata a sentimentelor acesteia
Empatia inseamna intelegerea situatiei care duce la exprimarea sentimentelor si acceptarea
sentimentelor, chiar daca s(ar raspunde diferit intr(o situatie similara
"acilitatea verbala a comunicarii printr(un limbaj in rezonanta cu sentimentele celeilate persoane.
1ersoana empatica raspunde sentimentelor celeilalte persoane cu acceasi intensitate
Simpatia
5impatia poate fi descrisa ca o implicare mai profunda fata de cealalta persoana. Ea este definita ca
manifestandu(se prin #sentimente pentru cealalta persoana$ si nu prin #sentimente alaturi de cealalta
persoana$ ca in cazul empatiei. 1rin super(identificarea cu cealalta persoana, persoana isi pierde propria
identitate si nu mai poate sa acorde asistenta. 0 persoana caracterizata de simpatie poate deveni complesita
de compasiune, iar persoana care trebuie sustinuta poate fi cuprinsa de un sentiment de disconfort.
5impatia poate avea un efect contrar celui scontat, cealalta persoana fiind minimizata sau i se plange de mila
in momentele in care ar trebui sa fie incurajata si sustinuta cu putere.
Ascultarea Empatica
Empatia este o atitudine apropiata celei cu care experimentam si ii acceptam pe ceilalti. 3odul in care
empatizam se realizeaza cu ajutorul limbajului non(verbal si prin modul in care noi ascultam si raspundem.
5tephen CoveC spune ca o persoana empatica este #translatorul credincios$. 6ranslatorul nu poate sa(si puna
propriile idei, nu poate spune ceea ce crede el ca ar trebui sa se spuna, el trebuie sa spuna exact ceea ce
cealalta persoana a spus in alta limba. Ascultator empatic trebuie sa se concentreze asupra vorbitorului si sa
exprime gandurile lui in cuvinte care sa reflecte starea acestuia.