CREAREA STĂRII DE BINE ÎN ȘCOALĂ

PRIN MELOTERAPIE
 Azi ascultăm 5 minute de
Mozzart!

STRATAN Victoria,
doctorandă IȘE,
master în psihopedagogie
ꭉ Meloterapia vizează utilizarea
judicioasă a muzicii ca
instrument terapeutic pentru a
menţine, a restabili, sau a
ameliora sănătatea mentală,
fizică şi emoţională a persoanei
(V. Preda, 2003).
ꭉ Meloterapia a fost cunoscută încă din antichitate,
când era folosită pentru a-i revigora pe cei deprimați și
pentru a-i incuraja pe cei care plecau la luptă.

ꭉ Meloterapia a luat o forma sistematică abia de 40 de

ani, fiind folosită mai întâi în Germania, Argentina și
Brazilia.

ꭉ Unul dintre pionierii meloterapiei este Rolando

Benenzon, compozitor și psihiatru. R. Benenzon s-a
interesat de meloterapie încă din 1962.

ꭉ Trebuie să reținem, însă, faptul că muzica poate fi

benefică, dar și malefică, în funcție de gradul nivelului
de vibrație ce poate fi celest sau mai grosier.
 Pitagora a tratat multe boli
ale sufletului și corpului cu
ajutorul cântecelor.
Dimineața, în Universitatea
sa cursurile începeau cu un cântec
(pentru activizarea minții și
curățarea ei după somn), iar seara
se încheiau tot cu un cântec (pentru
calmare și relaxare înainte de
somn).
 Astrologii contemporani au descoperit o strânsă
interdependență între semnele zodiacale și notele muzicale:
Sol diez sau Sol și tonalitatea
La bemol Sol major
nota La și
Fa diez sau Sol
tonalitatea La major
bemol

nota și cheia Fa și
La diez sau Si
tonalitatea Fa
bemol
major

nota Si și nota Mi și
tonalitatea Si tonalitatea
major Mi major

nota Do și Re diez sau

tonalitatea Mi bemol
Do major
Do diez (este în același nota Re, cheia Re în
timp și Re bemol) tonalitatea Re major
 Sugesto-meloterapie
Pentru relaxare:

Claude Debussy - Sonata pentru pian și harpă

https://www.youtube.com/watch?v=mI-wlmMNU6c

Niccolò Paganini - Concert nr. 4 în Re Minor

https://www.youtube.com/watch?v=xWKBpPc3fzA

Piotr Ilici Ceaikovsky - Uvertura operei „Frumoasa din pădurea adormită”

https://www.youtube.com/watch?v=uVY-X54QJ8o
 Sugesto-meloterapie
Pentru liniște interioară:
Wolfgang Amadeus Mozart - Concert nr. 21 pentru pian și orchestră
https://www.youtube.com/watch?v=df-eLzao63I

Ludwig van Beethoven - Concertul imperial nr. 5 (Adagio din sonata pentru
violoncel și orchestră în Sol Minor) https://www.youtube.com/watch?v=8Xd_mW7-VLQ

Franz Schubert - Ave Maria https://www.youtube.com/watch?v=d4FV1XIordQ

Franz Schubert - Rosamunda https://www.youtube.com/watch?v=lnU6e6YGi0g

Piotr Ilici Ceaikovsky - Lacul lebedelor https://www.youtube.com/watch?v=hN7jgCcOvfw

Robert Schumann - Reverie https://www.youtube.com/watch?v=kTpCZt6n7oc

 Sugesto-meloterapie

Pentru stimularea și energizarea organismului:

Giuseppe Verdi – Marșul din opera „Aida"

https://www.youtube.com/watch?v=AssDQbaIP_I

Johann Sebastian Bach – Brandenburgicele

https://www.youtube.com/watch?v=hbQORqkStpk
 Sugesto-meloterapie

Pentru calmarea stărilor de agitație:

Ludwig van Beethoven – Oda bucuriei

https://www.youtube.com/watch?v=Zf2ihalVDLM
M E L O T E R A P I E
Exerciţii-joc
 Se alege o bucată muzicală fără
Exerciţiile-joc frecvent
text care produce o stare de relaxare
folosite atât individual cât
asupra copilului şi nu are în timp o întindere
şi în grup:
prea lungă. I se cere copilului ca în timpul
sau după ascultarea fragmentului muzical
(rămâne la latitudinea lui) să deseneze
DESENAREA
ceea ce ascultă, ceea ce simte, ceea ce-i
MUZICII transmite melodia respectivă. După ce
desenul a fost terminat, se apreciază în
general realizarea compoziţiei şi apoi se
pot începe discuţiile privind mesajul
muzical-pictural realizat.
Se poate după un timp o reaudiţie
a aceleiaşi secvenţe muzicale, putând
compara noul desen cu cel realizat într-o
perioadă trecută şi observând
decompensările care au avut loc sau nu.
Observaţiile făcute necesită tact şi timp
pentru o detensionare emoţională ce poate
apărea.
Exerciţiile-joc frecvent
folosite atât individual cât
şi în grup:
GÂNDUL MUZICII
Participanții închid
ochii, apoi li se cere de a
„gândi” pe muzică (că mă
simt bine, că aștept ceva,
că nu e bine, că nu mi-e
bine, că…etc.) elementul
fiind punctul de început
pentru discuție sau o
problemă ce solicită
rezolvarea (se urmărește și
comunicarea nonverbală).
Exerciţiile-joc frecvent
folosite atât individual cât
şi în grup:

SALUTUL
Participanţii sunt
aşezaţi în cerc şi se salută
între ei, folosind un refren,
sau o melodie ca semn
personal de salut. Se pot
folosi şi instrumente de
percuţie.
Exerciţiile-joc frecvent
folosite atât individual cât
şi în grup:

CÂNT CE ŞTIU Se consolidează prin

ŞI-MI PLACE repetare, cântecele ştiute
de participanţi, creându-se
astfel o atmosferă plăcută
şi relaxantă (folcorul
copiilor, cântece ritmice,
tematice etc).
Exerciţiile-joc frecvent
folosite atât individual cât
şi în grup: Din instrumente
neconvenţionale (pahare,
ORCHESTRA
AMBULANTĂ cutii, bile, beţe, pocnitori
etc.) se formează
orchestra ce-şi poate
compune propriile
melodii, armonia ca şi
atmosfera fiind relaxante
şi revigorante.
Exerciţiile-joc frecvent
folosite atât individual cât
şi în grup: Se foloseşte propriul
corp pentru a produce
CORPUL TĂU
CÂNTĂ muzică. Astfel, se bat
palmele, apoi ritmul se
continuă cu picioarele, ca
apoi palmele să „bată” şi
alte părţi ale corpului,
astfel încât să se ţină
ritmul.
Exerciţiile-joc frecvent
folosite atât individual cât
şi în grup:
VREMEA LA…RADIO
Li se cere
participanţilor să redea
buletinul meteo de la radio,
aici nu se vede ci se aude:
sunetul ploii, furtuna, frigul,
vântul, alunecările de teren,
zăpada (se cântă), soarele
(se râde) etc., ascultătorii
înţelegând totul folosindu-se
onomatopeele.
Exerciţiile-joc frecvent
folosite atât individual cât
şi în grup:
ŢINE RITMUL
Participanţii se împart
în două grupe. Prima
grupă bate din palme un
ritm pe care-l preia a doua
grupă, din picioare,
urmând a se sincroniza, şi
duce la bun sfârşit, ritmul.
Pentru divertisment, se
poate schimba rolul celor
două grupe (prima bate din
picioare şi a doua din
palme).
Exerciţiile-joc frecvent
folosite atât individual cât
şi în grup:
Jocul muzical se
CONCERTUL realizează în grup unde,
fiecare încearcă să cânte
solo, urmărind dacă
apare la un moment dat,
ritmul şi melodia,
armoniindu-se (se
declanşează… bucuria).
Exerciţiile-joc frecvent
folosite atât individual cât
şi în grup:
Tot grupul de
DE-A MUŢII participanţi, tace,
cântând de fapt
în…interior, fiind rugaţi
a exprima ce cântă
(mimica, gestica)
ascultând… tăcerea.
Exerciţiile-joc frecvent
folosite atât individual cât
şi în grup: Participanţii fac
SĂ FACEM
cunoştinţă unul cu
CUNOŞTINŢĂ celălalt, nespunându-şi
numele, ci interpretând
o melodie, la urmă
fiecare redând melodia
care este substitutul
numelui.
Exerciţiile-joc frecvent
folosite atât individual cât Se ia o cutie de carton
şi în grup:
(potrivită ca mărime) fără
CHITARA
capac (dacă nu, se
decupează o parte), şi se
prind întinse, câteva
elastice subţiri (folosite la
borcane). După ce sunt
realizate cele 4-5 corzi, se
începe „ciupirea” lor pentru
a realiza partitura muzicală.
Se poate realiza şi o mică
orchestră.
Exerciţiile-joc frecvent Este nevoie de o cutie
folosite atât individual cât
şi în grup:
goală de pastă de dinţi în care
se pun câteva monede, apoi
INSTRUMENT se închide, se înveleşte într-o
FĂRĂ NUME folie de aluminiu şi se leagă la
mijloc cu un şnur ce are prins
de el un clopoţel. Prin
scuturare, instrumentul
produce două tipuri de sunete,
fiind un moment special,
instrumentul realizându-se
individual, dezvoltându-se
atenţia şi identificându-se
totodată, ritmul.
Exerciţiile-joc frecvent Pe măsuţă sunt aşezate
folosite atât individual cât
şi în grup:
diferite materiale din natură
(castane, nuci, bucăţi de lemn,
hârtie) care se amestecă între
ORCHESTRA DIN
ele, putând să scoată diferite
PĂDURE
zgomote. Participanţilor li se
cere să asculte o melodie fără
text, solicitându-le ca la a doua
audiţie, să intervină, prin
mişcarea materialelor, la
pasajele liniştite sau/şi vioaie,
respectând ritmul acolo unde
este auzit. O astfel de
orchestră, binedispune şi
dezvoltă simţul ritmic.
Exerciţiile-joc frecvent
folosite atât individual cât
şi în grup:
PIETRICELELE
Activitatea se desfăşoară
în cerc, fiecare participant
având asupra sa, două
pietricele. Conducătorul jocului
se află în exteriorul cercului şi
atinge umărul unui participant.
Acesta va lovi pietricelele între
ele, relizând un anumit ritm. Pe
rând, fiecare este atins pe umăr,
iar pietricelele prin lovire, încep
să „cânte”. La un moment dat,
conducătorul jocului, atinge din
nou umerii participanţilor, iar
aceştia, pe rând, înceteză să nu
mai lovească/bată pietricelele,
astfel încât la sfârşit, se aude
doar…liniştea.
Exerciţiile-joc frecvent
folosite atât individual cât Fiecare subiect are în
şi în grup: mână două beţe groase.
Conducătorul jocului se află
BATE LA FEL CA în mijlocul cercului (formaţia
MINE de aşezare e cercul) şi
imprimă un anumit ritm.
Participanţii la joc, imită
ritmul în tempouri diferite,
astfel încât, va „picura” –
lent, alert – va „ploua”, o să
„tune” – (beţele la podea) iar
ridicarea braţelor, aduce
„soarele” şi – ura – veselia e
la ea acasă.
 Exerciţiile-joc frecvent
folosite atât individual cât
şi în grup:
MELO-CALCULATORUL
Pe un CD sunt
înregistrate diferite sunete din
natură: sursurul apei, zumzetul
albinelor, ciripitul păsărelelor,
valurile mării, foşnetul frunzelor,
a pădurii, ploaia, vântul, tunetul,
etc. Când cineva din grup
doreşte sau/şi simte nevoia de
linişte (să se liniştească) ascultă
pe baza unor căşti, sunetele
dorite, aflate în calculator şi care
pot fi însoţite şi de imagini. După
câteva minute de „melo-
calculator”, cel în cauză poate
să-şi continue activitatea
începută anterior. Activitatea se
desfăşoară individual.
 MELOTERAPIA
s-ar putea să nu-și găsescă loc la
toate lecțiile, activitățile. Totuși, e
bine ca să-l antrenăm pe
subiect/elev, încă de la o vârstă
fragedă, în practicarea jocurilor
muzicale, în audiția muzicii clasice,
dându-i posibilitatea de a se
manifesta plenar, de a se simiți
bine, destins, de a face parte dintr-o
colectivitate.
1. Muzica poate determina creierul să elibereze hormonul plăcerii, dopamina.

2. Puţine activităţi din această viaţă îţi antrenează tot creierul, iar ascultatul muzicii poate
fi una dintre ele.

3. Peste 90 % din oameni ascultă muzică pentru a scăpa de problemele din viaţa lor.

4. Bătăile inimii se vor schimba şi vor încerca să imite muzica pe care o asculţi.

5. Florile pot creşte mai repede atunci când au muzică în preajmă.

6. Să asculţi muzică în timp ce faci sport îţi poate îmbunătăţi performanţele fizice.

7. Tipul de muzică pe care îl asculţi îţi afectează modul cum percepi lumea.
1. Audiați compozițiile
muzicale propuse (vezi
sugesto-meloterapie). Ce
compoziții muzicale au reușit
să vă creeze o stare de bine?

STAREA DE BINE
MELOTERAPIE

3. Exersați tehnica „Acordeonul”

2. Care exercițiu-joc, în
viziunea dumneavoastră, este
cel mai eficient pentru
crearea stării de bine în
Ne imaginăm că în interiorul nostru există un acordeon,
expirăm tot aerul, apoi inspirăm cât mai mult aer, apoi cu
sunete îl expirăm. Sunetul îl pronunţăm cât mai tare.
A – acţionează benefic la tot organismul;
E – acţionează la glanda tiroidă;
I – acţionează la creier, ochi, nas, urechi;
O – acţionează la inimă, plămâni;

școală? Argumentați! U – acţionează la organele situate în regiunea abdomenului;

M – acţionează benefic la tot organismul;
HA – ridică dispoziţia.
 Bibliografie
1. Paşca M.D. și Banga E. Terapii ocupaționale și arte combinate: repere
creative. Târgu-Mureş: University Press, 2016, p. 235.
2. https://virginradio.ro/10-curiozitati-despre-muzica/
3. http://www.scritub.com/medicina/Ce-este-meloterapia12281866.php
4. http://www.bjmures.ro/bd/P/001/28/P00128.pdf
5. https://www.descopera.ro/cultura/14747992-top-10-melodii-care-
produc-cea-mai-mare-fericire Vizitat 15.10.2018
6. https://www.facebook.com/Mai-multa-Educatie-muzicala-in-scoli-
108412899179117/
 „Muzica poate transforma lumea
pentru ca ea schimba oamenii." Bono