Întreaga existenţă umană este însoţită de multiple evaluări.

Omul ființează sub semnul măsurii și

al comparației cu anumite repere.
Este logic ca, realizând o anumită activitate, autorul acesteia
să se intereseze, în final ca şi pe parcursul ei,
de măsura în care şi-a atins scopul,
de modul în care s-a desfășurat activitatea.
În convergență, nimic din ceea ce reprezintă orizontul
educațional nu scapă exercițiului axiologic, preocupării de a
atribui valori specifice actelor sau produselor create.
Evaluarea, în sensul acestei dinamici, se transformă într-o
problemă de actualitate, incitantă și, încă,
neepuizată științific.
 STRATAN Victoria,
doctor în științe ale educației, lector universitar, UPS „Ion Creangă,
președinta Academiei „Educație fără Frontiere” IP
Efectul Pygmalion
Poetul roman Ovidiu prezintă în cartea sa
Metamorfoze povestea unui sculptor grec,
Pygmalion, care s-a îndrăgostit de propria
sculptură – o femeie din fildeş. El s-a rugat
mult zeiţei Venus, zeiţa frumuseţii şi a
dragostei, care, într-un târziu, i-a dat viaţă
sculpturii.
Efectul Pygmalion constă în aprecierea rezultatelor
obţinute de un educabil sub influenţa părerii pe care
evaluatorul şi-a format-o despre capacităţile acestuia
şi care a devenit relativ fixă.

Psihologii susţin că efectul Pygmalion poate avea

consecinţe în dezvoltarea emoţională a elevului din
cauza presiunii şi a stresului la care este supus
acesta.
Eroarea prin similaritate
  Evaluatorulare tendinţa de a-şi
evalua educabilii prin raportarea
la sine prin contrast sau prin
asemănare.

El va realiza evaluarea activând propria experienţă (ca fost elev

sârguincios etc.) sau prin experienţa de părinte (care îşi evaluează
proprii copii).
Eroarea prin contrast
Acest efect are la bază tendinţa comparativă
a evaluatorului implicat în activitatea de
evaluare. Se întâmplă de mult ori ca aceeaşi
prezentare să primească o apreciere mai
bună decât ar merita doar pentru că vine
după o prezentare mai slabă sau să
primească o apreciere mai mică pentru
simplul fapt că este comparată cu
prezentarea anterioară a unui educabil
foarte bun.
Eroarea logică
 Constă în substituirea parametrilor
importanţi ai evaluării prin scopuri
secundare, cum ar fi acurateţea şi
sistematizarea expunerii, efortul
depus de educabil pentru a ajunge la
anumite rezultate, fie ele chiar şi
mediocre.
Efectul de ordine
Datorită unor efecte de inerţie cadrul
didactic este dispus să menţină
aceeaşi apreciere mai multor
prezentări/lucrări succesive pentru
simplul motiv că se succed, neavând
nimic în comun cu gradul calităţii lor.
Efectul de timp
 La corectarea aceloraşi lucrări,
la intervale mari de timp (ani),
se pot constata diferenţe
semnificative de puncte.
 Arată că aprecierea acordată de
evaluator este oarecum
influenţată de reuşitele anterioare
ale educabilului, de statutul său
şcolar, precum şi de
caracteristicile unităţii şcolare pe
care a urmat-o.
Pus în evidenţă pentru prima dată de către Ed. Thorndike (1920), se
manifestă printr-o subiectivitate în evaluare din cauza imaginii
pozitive pe care şi-o face evaluatorul despre subiect, fie la aceeaşi
disciplină, fie la mai multe discipline. Subiecții buni într-un domeniu
vor fi tot timpul avantajaţi, în timp ce cei mai slabi vor fi
dezavantajaţi.
Identificăm două variante ale efectului „halo”:
 efectul „blând” care exprimă o atitudine mai indulgentă a
evaluatorului faţă de subiecții cunoscuţi în raport cu cei
necunoscuţi;
 eroare de „generozitate”, care se manifestă prin prezentarea
într-o lumină mai bună a elevilor decât se manifestă ei în
realitate.
Pentru diminuarea consecinţelor acestui
efect putem adopta următoarele soluţii:
examinare externă (cu un alt evaluator decât
cel care a ținut cursul / a predat), asigurarea
anonimatului lucrărilor, efortul volitiv
permanent al cadrului didactic.
Pune în evidenţă o supraestimare în
cazul în care educabilul aparţine
unei categorii faţă de care
evaluatorul are o prejudecată
favorabilă.
Scanați QR:

Accesați link: https://www.menti.com/al1zrq6q6zxq

https://www.mentimeter.com/app/presentation/aln44
a5qsvetjua4r6dckgx6rdh4yfgu/1ue5utpjsz3j/edit
 Cunoașterea și
Formarea evaluatorilor
conștientizarea în
(cadrelor didactice) cu
fiecare moment a
privire la existența
capcanelor în care pot
efectelor perturbatoare
aluneca evaluatorii
în evaluare.
atunci când evaluează.
Conștientizarea de către
Combinarea mai multor
evaluator a faptului că
forme și tehnici de
baza metodologică a
evaluare pentru a evalua
evaluării este evaluarea
același produs sau același
pentru învăţare, iar
educabil (unui grup de
obiectivul principal rezidă
educabili).
în motivarea subiecților.

Evaluarea numai un singur aspect,
numai o singură caracteristică
dintre cele care constituie criterii
de evaluare, urmând ca numai
după ce întreg grupul de subiecți
sau întregul set de lucrări au fost
evaluate la criteriul respectiv să se
treacă la următoarea caracteristică
(criteriu) de evaluare etc.
Exemplu
Produsul evaluat: obiect modelat
tradiţional
Criterii de evaluare
1. Aplică metode tradiţionale de
modelare a formelor volumetrice
decorative în relief şi volum.
2. Modelează veselă prin metoda
tradiţională.
3. Execută decorarea suprafeţei
prin pictare.
Încadrarea rezultatelor
Punerea subiecților în
evaluării în procesul mai
situația de a-și construi
larg de observare curentă
ei înșiși criteriile sau
în contexte diverse de
chiar probele de
învățare pe intervale mai
evaluare.
mari de timp.
Munca e cea mai rodnică odihnă.
Cum îți vei așterne așa vei dormi.
Cu răbdarea treci și marea.
Cum înnozi, așa deznozi.
Atenția e cheia înțelepciunii.
Rădăcina e amară, dar roadele sunt dulci.
Învățătura e cea mai sigură avuție.
Ceea ce-i frumos se realizează cu nesfârșită osteneală.
 Extinderea evaluării
externe, interevaluarea
Evaluatorul să se
realizată de echipe de
bazeze în apreciere pe
evaluatori plasați la
un barem prestabilit.
școli/centre din diferite
localități sau chiar țări.
 familial
personal

național
profesional

internațional
Scanați QR:
Accesați link: https://www.menti.com/al8edrn4xg7z

https://www.mentimeter.com/app/presentation/aljhbtxbmokhudpyv51x6og5fwyrfvr
u/d2r5kkbm8vvu/edit
1. JINGA, I., PETRESCU, A., GAVOTA, M. Evaluarea performanţelor şcolare. Bucureşti: Editura
Aldin, 1999. 189 p. 973-97154-2-7.
2. LISIEVICI, P. Evaluarea în învăţământ. Teorie, practică, instrumente. Bucureşti: Aramis,
2002. 304 p. ISBN 973-8294-63-0.
3. MANOLESCU, M. Evaluarea în educație. Meritocrația și mediocritatea. București: Editura
Universitară, 2019. 416 p. ISBN 978-606-28-0877-8.
4. MANOLESCU, M. Teoria și metodologia evaluării. București: Editura Universitară, 2010.
328 p. ISBN 978-973-749-952-3.
5. MEYER, G. De ce şi cum evaluăm. Iași: Polirom, 2000. 192 p. ISBN 973-683-565-0.
6. POTOLEA, D., NEACȘU, I., MANOLESCU, M. Metodologia evaluării realizărilor şcolare ale
elevilor. Ghid metodologic general. București: Editura ERC PRESS, 2011. 136 p. ISBN 978-
606-602-134-0.
Scanați QR:
Accesați link: https://www.menti.com/al1zrq6q6zxq

https://www.mentimeter.com/app/presentation/aln44a5qsvetjua4r6dckgx6rdh4yfgu/1ue5utp
jsz3j/edit
Scanați QR:
Accesați link: https://www.menti.com/al8edrn4xg7z

https://www.mentimeter.com/app/presentation/aljhbtxbmokhudpyv51x6o
g5fwyrfvru/d2r5kkbm8vvu/edit