Metode didactice utlizate în procesul de evaluare

Prof.Savu Diana

Școala Gimnazială Nr 4.Rm.Vâlcea

Viaţa, prin diversitatea ei, este un fenomen miraculos, iar biologia, cea mai fascinantă
dintre ştiinţe. A descoperi tainele acestei ştiinţe înseamnă a descoperi miracolul vieţii”
Albert Szent-Gyorgyi
Evaluarea reprezintă, conform dicţionarului de pedagogie, totalitatea activităţilor prin
care se colectează, organizează şi interpretează datele obţinute în urma aplicării unor tehnici,
metode şi instrumente de măsurare elaborate în conformitate cu obiectivele şi tipul evaluării, în
funcţie de conţinutul şi grupul de lucru vizat, în scopul emiterii unei judecăţi de valoare pe care
se bazează o anumită decizie în plan educaţional
Pe parcursul procesului didactic pot fi utilizate urmatoarele tipuri de evaluări:
Evaluarea initiala (predictiva) se efectueaza la începutul unei activitati de instruire (ciclu
scolar, an scolar, semestru).Ea are ca principala functia diagnostica si predictiva.
Evaluarea formativa (continua) se desfasoara pe tot parcursul unui itinerar pedagogic,
este frecventa si îi permite elevului sa-si remedieze erorile si lacunele imediat dupa aparitia lor si
înainte de declansarea unui proces cumulativ.
Evaluarea sumativa (finala ) consta într-o apreciere de ansamblu a schimbarilor survenite
ca urmare a implicarii individului într-o activitate de formare. Ea urmareste clasarea, certificarea
sau atestarea progreselor elevilor fie comparând-ui (interpretarea normativa), fie comparând
rezultatele înregistrate cu cele asteptate (interpretarea criteriala)
Metodologia traditionala (expunerea, prelegerea, dictarea) este izvorâtă din ideea că
elevii sunt ca nişte depozite în care profesorul pune la păstrare cunoştinţele predate, iar la
sfârşitul anului va cere depunerile, plus o dobândă substanţială
1. Probele orale reprezintă metoda de evaluare cel mai des utilizată la clasă. Datorită fidelităţii şi
validităţii lor scăzute, aceste probe nu sunt recomandabile în situaţii de examen, ele fiind
caracteristice în principal disciplinelor care presupun demonstrarea capacităţii şi abilităţi dificil
de surprins prin intermediul probelor scrise
2. Probele scrise (teze, probe de control, alte lucrări scrise). Sunt practicate, şi chiar uneori
preferate, datorită avantajelor sale imposibil de ignorat, în condiţiile în care se doreşte
eficientizarea procesului de instruire şi creşterea gradului de obiectivitate în apreciere.
3. Probele practice sunt utilizate în vederea evaluării capacităţii elevilor de a aplica anumite
cunoştinţe teoretice, precum şi a nivelului de a stăpânire a priceperilor şi deprinderilor de ordin
practic.
METODE MODERNE DE EVALUARE

• 1.Observarea sistematică a activităţii şi comportamentului elevilor

• Furnizează informaţii asupra performanţelor elevilor din perspectiva capacităii lor de
acţiune şi relaţionare , a competenţelor şi abilităţilor de care dispun aceştia.

• Avantaje
• permite dialogul profesor-elev, ceea ce-i dă posibilitatea profesorului să aprecieze cum
gândeşte elevul
• elevului i se poate cere argumentarea răspunsului formulat
• profesorul îl poate ajuta pe elev cu întrebări suplimentare pentru a-şi elabora răspunsul

• Dezavantaje
• necesită un timp lung de evaluare,
• nu pot fi formulate pentru toţi elevii întrebări cu acelaşi grad de dificultate

2.Investigaţia / experimentul
• Investigaţia este utilă mai ales atunci când se doreşte ca elevul să descopere şi să
exploreze fenomene din mediul înconjurător. Ca modalitate de evaluare oferă
posibilitatea elevului de a aplica în mod creativ cunoştinţele însuşite în situaţii noi şi
variate , pe parcursul unei ore de curs.
• În cadrul unei investigaţii , obiectivele de evaluare (ex: definirea şi înţelegerea problemei,
identificarea procedeelor de obţinere a informaţiilor, colectarea şi organizarea datelor
etc.) capătă semnificaţii diferite , corelate cu gradul de complexitate al sarcinilor de lucru
şi specificul disciplinei
• Activitatea didactică desfăşurată prin intermediul investigaţiei poate fi organizată
individual sau pe grupuri de lucru.

3.Proiectul
Este o metodă care stimulează formarea deprinderilor de a căuta informaţii, de a le
sintetiza, de a conduce un proiect de cercetare şi a depista metode de rezolvare a unor
ipoteze în mod creativ.
Profesorul stabileşte de la început reguli de realizare, obiectivele urmărite ,
criteriile de evaluare, dar modul de realizare şi conducere a activităţii este la libera
alegere. Reprezintă „o metodă complexă de evaluare, individuală sau de grup,
recomandată profesorilor pentru evaluarea sumativă
Elaborarea proiectului necesită o perioadă mai mare de timp (câteva zile sau câteva
săptămâni) şi poate fi sarcină de lucru individuală sau de grup.
 Este indicat ca profesorul să le recomande elevilor ca în realizarea proiectului să respecte
următoarea structură:
Pagina de titlu (include tema proiectului, numele autorului/autorilor, şcoala, clasa, perioada
de realizare);
Cuprinsul (se precizează titlurile capitolelor şi subcapitolelor);
Introducerea (se fac referiri la importanţa temei, cadrul conceptual şi metodologic);
Dezvoltarea elementelor de conţinut prezentate în cuprins;
Concluzii;
Bibliografie;
Anexe.

4.Portofoliul
Este o colecţie a lucrărilor elevilor pe o perioadă mai mare de timp şi poate înregistra
progresul făcut. Se realizează o selecţie a celor mai bune produse ale elevilor, iar pentru a realiza
cel mai bun portofoliu , cu lucrări originale, aceştia vor face uz de creativitatea fiecăruia.Poate fi
folosit la toate clasele,în special la clasele a-V-VII-a care sunt mai receptivi.. Este un instrument
complex, integrator care îmbină evaluarea cu învăţarea continuă şi progresivă, oferind
posibilitatea de a emite o judecată de valoare care reflectă evoluţia elevilor.

5.Autoevaluarea
Autoevaluarea are rol esenţial în întregirea imaginii elevului din perspectiva judecăţii de
valoare pe care o emite profesorul evaluator şi tot odată are multiple implicaţii în plan
motivaţional şi atitudinal datorită necesităţii elevilor de autocunoaştere.

• Tehnici folosite
• Autonotarea controlată- elevul îşi propune nota
• Notarea reciprocă sau interevaluarea
• Completarea la sfârşitul unei sarcini importante de învăţare a unui chestionar de forma:
• Am învăţat…………..
• Am fost surprins de faptul că………….
• Am descoperit că………………………
• Am folosit metoda ………..deoarece…………….

6.Brainmostorming
Este o metodă de stimulare liberă a creativităţii şi imaginaţiei care se poate aplica cu succes
la lecţiile de biologie. Se generează rapid foarte multe idei pe o anumită temă , indiferent dacă
sunt absurde, greşite sau mai puţin originale, fără a fi criticate. Se desfăşoară în limită de timp,
iar creativitatea este stimulată şi prin faptul că elevii sunt influenţaţi de soluţiile celorlalţi.
 • Exemplificare
La o lecţie de biologie predată în clasa a-VI -a , având ca temă Nutritia la animale elevii
sunt rugaţi să expună toate ideile legate de acest subiect, totul fiind scris pe tablă în conturul
unui arbore.. La sfârşit, profesorul, împreună cu elevii, elimină ideile care nu corespund planului
general al lecţiei şi vor păstra ideile valabile.

7.Metoda cubului
Este o metodă prin care sunt stimulate gândirea creativă şi imaginaţia , prin faptul că o
anumită temă poate fi studiată din mai multe perspective, ca şi cum am privi toate feţele unui
cub.
Exemplificare
La lecţia Frunza-organ vegetativ,clasa a VIa , se poate aplica acestă metodă, utilizând un
cub cu diferite cerinţe pe fiecare faţă şi material biologic natural individual:
• Descrie –cum arată frunza?
• Compară-cu ce se aseamănă, dintre lucrurile cunoscute?
• Analizează-care sunt părţile componente?
• Aplică-care pot fi utilizările frunzelor?
• Argumentează pro-contra-este un component util sau nefolositor şi de ce?
• La final , elevii emit propriile concluzii

8.Copacul ideilor
• Este un organizator grafic în care cuvântul cheie este înscris într-un dreptunghi situat la
baza foii, în partea centrală. De la acest dreptunghi se ramifică spre partea superioară,
asemenea crengilor unui copac, toate cunoştinţele.
Copacul ideilor poate fi completat individual, în perechi, în grupe sau frontal.
Exemplu: Realizaţi un copac al ideilor având următoarea cheie: Tipuri de respiratie
Timp de lucru două minute. Activitate individuală.
Se preiau răspunsurile câtorva elevi

9.Ştiu – Vreau să ştiu – Am învăţat

Aplicarea metodei cuprinde trei paşi: accesarea a ceea ce ştim, determinarea a ceea ce
dorim să învăţăm şi reactualizarea a aceea ce am învăţat. Primii doi se pot realiza oral, pe bază de
conversaţie, iar cel de-al treilea se realizează în scris, fie în timp ce se lecturează textul, fie
imediat ce textul a fost parcurs integral.
• Metoda constă în completarea unei fişe de lucru, prin activităţi de grup sau individual.
 10.Predarea în sistem AeL
Este poate una dintre cele mai interactive metode, care face din disciplina biologie o
materie mai atractivă.
Elevii sunt participanţi direcţi la procesul de predare-învăţare-evaluare, pot ei înşişi să
provoace simulări ale unor procese şi fenomene biologice greu de reprodus în laborator

11.Diagrama
DIAGRAMA SPIDER MAP ( Pânza de paianjen ) este un organizator grafic care poate fi
utilizat pentru a investiga şi a enumera diferite aspecte ale unui subiect, ajutând elevul să-şi
organizeze şi să-şi sintetizeze ideile. Diagrama seamănă cu o pânză de paianjen, astfel
explicându-se numele dat. Are ca principal dezavantaj dificultatea realizării grafice.
DIAGRAMA VENN. Este o metodă grafică folosită pentru a compara procese, evenimente,
noţiuni istorice, personalităţi. Diagrama este formată din două cercuri care se suprapun parţial. În
zona care se suprapune se notează asemănările. Elevii pot lucra individual, în pereche sau în
echipă ( învaţă prin colaborare).
12.Metoda R.A.I
Are la bază stimularea şi dezvoltarea capacităţilor elevilor de a comunica (prin întrebări
şi răspunsuri) ceea ce tocmai au învăţat. Denumirea provine de la iniţialele cuvintelor Răspunde
– Aruncă – Interoghează şi se desfăşoară astfel: la sfârşitul unei lecţii sau a unei secvenţe de
lecţie, profesorul împreună cu elevii săi, printr-un joc de aruncare a unei mingi mici şi uşoare de
la un elev la altul. Cel care aruncă mingea trebuie să pună o întrebare din lecţia predată celui
care o prinde.
Cel care prinde mingea răspunde la întrebare şi apoi aruncă mai departe altui coleg,
punând o nouă întrebare. Evident interogatorul trebuie să cunoască şi răspunsul întrebării
adresate. Elevul care nu cunoaşte răspunsul iese din joc, iar răspunsul va veni din partea celui
care a pus întrebarea. Acesta are ocazia de a mai arunca încă o dată mingea, şi, deci, de a mai
pune o întrebare
13.Metoda Explozia stelara- este o metodă de stimulare a creativităţii, o modalitate de
relaxare a copiilor şi se bazează pe formularea de întrebări pentru rezolvarea de probleme şi noi
descoperiri.

• Avantaje:
• Este uşor de aplicat oricărei vârste
• Stimulează creativitatea în grup şi individuală;
• Este în acelaşi timp o modalitate de relaxare şi o sursă de noi descoperiri;
• Facilitează crearea a cât mai multor întrebări care duc la cât mai multe conexiuni între
concepte.
• Dezvoltă şi exersează gândirea cauzală, divergentă, deductivă, inteligenţele multiple,
limbajul, atenţia distributivă.
BIBLIOGRAFIE
• Cerghit, I., Metode de învăţământ, Editura Polirom, 2006.
• Cerghit ,I., -Sisteme de instruire alternative şi complemantare, Ed.Aramis,
• Bucureşti,2002;
• Lazar V., Caprarin D., Metode didactice utilizate in predarea biologiei, Ed.Arves,2008;