Metode de evaluare

Metoda de evaluare este o cale prin care profesorul ofer elevilor

posibilitatea de a demonstra nivelul de stpnire a cunotinelor, de
formare a diferitelor capaciti testate prin utilizarea unei diversiti de
instrumente adecvate obiectivului de evaluare propus.
Metodele pot fi grupate in 2 mari categorii:

1. Metodele tradiionale
2. Metode complementare
Metodele tradiionale de evaluare au cptat aceast denumire datorit
consacrrii lor n timp.
Din aceast categorie fac parte:

Probele orale

Probele scrise

Probele practice

Verificarea orala consta in realizarea unei conversatii prin care

profesorut urmareste identificarea cantitatii si calitatii instructiei.
Conversatia poate fi individuala, frontala sau combinata. Avantajele
constau in aceea ca se realizeaza o comunicare deplina intre profesor si
clasa de elevi, iar feed-back-ul este mult mai rapid. Metoda favorizeaza
dezvoltarea capacitatilor de exprimare ale elevilor. De multe ori insa
obiectivitatea ascultarii orale este periclitata, datorita interventiei unei
multitudini de variabile: starea de moment a educatorului, gradul diferit
de dificultate a intrebarilor puse, starea psihica a evaluatilor etc. in acelasi
timp, nu toti elevii pot fi verificati, ascultarea fiind realizata prin sondaj.
Verificarea scrisa apeleaza la anumite suporturi scrise, concretizate in
lucrari de control sau teze. Elevii au sansa sa-si prezinte achizitiile
educatiei fara interventia profesorului, in absenta unui contact direct cu
acesta. Anonimatul lucrarii, usor de realizat, ingaduie o diminuare a
subiectivitatii profesorului. Ca avantaje, mai consemnam posibilitatea
verificarii unui numar relativ mare de elevi intr-un interval de timp
determinate raportarea rezultatelor la un criteriu unic de validare
constituit din continutul lucrarii scrise, avantajarea unor elevi timizi sau
care se exprima defectuos pe cale orala etc. Verificarea scrisa implica

feed-back mai slab, in sensul ca unele erori sau neimpliniri nu pot fi

eliminate operativ, prin interventia profesorului. Cum este si firesc, ambele
variante de verificare se cer a fi desfasurate oportun si optim de catre
profesori.
Probele practice presupun aplicarea cunostintelor teoretice insusite
precum si deprinderilor si priceperilor anterior formate. Concret, este
vorba despre confectionarea unor obiecte sau aparate, executarea unor
experimente de laborator, harti, observatii microscopice, discutii,
realizarea unor exercitii fizice etc.
Metodele tradiionale de evaluare trebuie concepute ca realiznd un
echilibru ntre probele orale, scrise i cele practice.
Preocuparea continu a practicienilor din domeniul educaiei de a gsi i
valorifica noi tehnici i proceduri de evaluare, mai ales pentru msurarea
acelor obiective aparinnd domeniului afectiv, mai greu cuantificabile prin
metodele clasice de evaluare, s-au concretizat n identificarea i utilizarea
unor metode de evaluare care pot reprezenta o alternativ viabil la
formulele evaluative tradiionale, fiind complementare acestora.
Metode complementare (moderne de evaluare), al cror potenial
formativ susine individualizarea actului educaional prin sprijinul acordat
elevului, sunt:

observarea sistematic a activitii i a comportamentului elevilor

referatul

investigaia

proiectul

portofoliul

autoevaluarea.

Observarea sistematic a comportamentului elevilor n timpul activitii

didactice este o tehnic de evaluare care furnizeaz profesorului o serie de
informaii utile, diverse i complete, greu de obinut astfel prin intermediul
metodelor de evaluare tradiionale.

fia de evaluare (calitativ)

scara de clasificare

lista de control/verificare

Aceste instrumente se utilizeaz pentru evaluarea procesului, ct i a

produselor realizate de elevi. Acest tip de observaie participativ
practicat de profesor, utiliznd cele trei modaliti menionate este n
esen subiectiv, dar poate s-i sporeasc gradul de obiectivitate dac
se concentreaz atenia asupra modului de elaborare i utilizare a
instrumentelor
Fia de evaluare este completat de ctre profesor, n ea nregistrnduse date factuale despre evenimentele cele mai importante pe care
profesorul le identific n comportamentul sau n modul de acinue al
elevilor si (fapte remarcabile, probleme comportamentale, evidenierea
unor aptitudini deosebite ntr-un domeniu sau altul). La aceasta se adaug
interpretrile profesorului asupra celor ntmplate, permindu-i acestuia
s surprind modelul comportamental al elevilor si.
Puncte forte:

elimin stresul

nu depend de capacitatea de comunicare a elevului cu profesorul

Puncte slabe:

consum timp

observaiile nu au o cot ridicat de obiectivitate

Scara de clasificare- nsumeaz un set de caracteristici

(comportamente) ce trebuie aupuse evalurii, nsoit de un anumit tip de
scar, de obicei scara Likert. Potrivit acestui tip de scar, elevului i sunt
prezentate un numr de enunuri n raport de care aceasta trebuie s
manifeste acordul sau dezacordul, discriminnd ntre 5 trepte :

puternic acord

acord

indecis (neutru)

dezacord

puternic dezacord

Secretul construirii unui asemenea scri l constituie redactarea unui bun

enun la care elevul s poat rspunde.
Prin intermediul scrii de clasificare se identific profesorului frecvena cu
care apare un anumit comportament .
Scrile de clasificare pot fi :

numerice,

grafice,

descriptive.

Datele colectate se rezum la un numr limitat de comportamente, de

aceea este necesar utilizarea repetat.
Lista de control/ verificare, dei pare asemntoare cu Scara de
clasificare ca manier de structurare (un set de enunuri, caractersitici,
comportamente etc.) se deosebete de acasta prin faptul c prin
intermediul ei doar se constat prezena sau absena unei caracteristici,
comportamente etc. fr a emite o judecat de valoare orict de simpl.
Un avantaj al Listei de control este acela c se elaboreaz relativ uor,
fiind i simplu de aplicat elevilor.
n Listele de control se recomand :

completarea

informaiilor

asupra

comportamentului

elevului

timpul activitilor didactice

aplicarea lor numind cazul copiilor cu dificulti de nvare

Referatul - acest instrument permite o apreciere nunanat a nvrii i

identificarea unor elemente de performan individual a elevului, care i
au originea n motivaia lui pentru activitatea desfurat.
Se pot diferenia dou tipuri de referate :

referat de investigaie tiinific, bazat pe descrierea demersului

unei activiti desfurate n clas i pe analiza rezultatelor obinute

referat bibliografic, bazat pe informarea documentar, bibliografic.

Caracteristicile esteniale ale referatului, sunt :

pronunat caracter formativ i creativ, reuind s nglobeze zone

ntinse de coninut

profund caracter integrator, att pentru procesele de nvare

anterioare, cunotinele disciplinare i interdisciplinare, ct i pentru
metodologia informrii i cercetrii tiinifice, fiind astfel o modaliate
de evaluare foarte sugestiv, precis, intuitiv i predictiv

permite abordarea unor domenii noi, ce reprezint extinderi ale

coninutului, n msura n care tematica propus este interesant,
justificat didactic i exist resurse n abordarea ei

se pot realiza conexiuni cu alte obiecte de nvmnt i cu

modaliti de investigaie transdisciplinare

caracter

sumativ,

angrennd

atitudini

diverse,

constituite

cunotine,
pe

parcursul

priceperi,
unei

abiliti

perioade

mai

ndelungate de nvare

relev motivaia intrinsec de nvare sau documentare, a unor

elevi fa de a amjoritii elevilor, care se pregtesc pe baza unor
factpri exteriori lor

- se pot exersa n mod organizat activiti de cercetare bibliografic

independent, care sunt utile n formarea ulterioar i n educaia
permanent

Referatul se poate utiliza n demersul didactic, att pentru evaluarea

continu, pe parcursul unui semestru, ct i pentru evaluarea sumativ n
cadrul unui model ncadrat ntr-un portofoliu sau independent.
Investigaia ofer posibilitatea elevului de a aplica n mod creativ
cunotinele nsuite n situaii noi i variate, pe parcursul unei ores au a

unei succesiuni de ore de curs. Aceast metod presupune definirea unei

sarcini de lucru cu instruciuni precise, nelegerea acesteia de ctre elevi
nainte de a trece la rezolvarea propriu-zis, prin care elevul
demonstreaz i exerseaz totodat, o gam larg de cunotine i
capaciti n contexte variate.
Se poate formula i sub forma unor teme pentru acas, dar definitivarea
se va face n clas, prin comentarea concluziilor.
Tema trebuie conturat i neleas foarte precis n legtur cu :

ordinea de rezolvare, de notare a observaiilor pariale

ordinea de prezentare a rezultatelor finale

Aceast metod presupune parcurgerea cel puin a urmtorilor pai :

enunarea sarcinii de lucru (de ctre profesor)

identificarea modalitilor prin care se pot obine datele/informaiile

necesare (de ctre elev, dar i cu ndrumarea profesorului)

strngerea datelor/informaiilor (de ctre elev)

stabilirea strategiei de utilizare a datelor/informaiilor ( de ctre elev

cu ndrumarea profesorului)

scrierea unui raport privind rezultatele investigaiei (de ctre elev)

Evaluarea investigaiei se face pe baza unei scheme de notare, care va

cuprinde msurarea separat a urmtoarelor elemente importante :

strategia de rezolvare

aplicarea cunotinelor, principiilor, regulilor

acurateea nregistrrii i prelucrrii datelor

claritatea argumentrii i forma prezentrii

inventarierea produselor realizate

atitudinea elevilor n faa cerinelor

dezvoltarea unor deprinderi de lucru n grup/individual

Prin calitile personale ale elevului, pe care investigaia le pune n

valoare, se pot enumera :

creativitatea i iniiativa

cooperarea i participarea la lucru n echip

constana i concentrarea ateniei

perseverena

flexibilitatea gndirii i deschiderea ctre noi idei

i aceast metod trebuie adoptat vrstei elevului i experienei lor

intelectuale.
Proiectul constituie o metod complex de evaluare individual sau de
grup, recomandat pentru evaluarea sumativ. Subiectul este stabilit de
ctre profesor, dar dup ce se obinuiesc cu acest tip de activitate, elevii
nsii vor putea propune subiectele.
Este obligatoriu ca elevii s dispun de anumite precondiii :

s prezinte un anumit interes pentru subiectul respectiv

s cunoasc dinainte unde i vor gasi subiectul respectiv

s cunoasc dinainte unde i vor gsi resursele materiale

s fie rbdtori n a crea un produs de care s fie mandri

s nu aleag subiectul din cari foarte vechi sau s urmeze rutina

din clas

Realizarea Proiectului presupune parcurgerea cel puin a urmtorilor pai :

enunarea sarcinii de lucru

repartizarea responsabilitilor n cadrul grupului

colectrea datelor, a materialelor

realizarea produsului

prezentarea

Capacitile care se evalueaz n timpul realizrii proiectului, pot fi:

capacitatea de a observa i de a alege metodele de lucru

capacitatea de a masura i de a compara produsele (rezultatele)

capacitatea de a utiliza corespunztor bibliografia

capacitatea de a manevra informaia i de a utiliza cunotine

capacitatea de a raiona i de a utiliza proceduri simple

capacitatea de a sintetiza i de a organiza materialul

capacitatea de a realiza un produs.

Proiectul poate avea o conotaie practic, constructiv, creativ. El se

poate derula ntr-o perioad mai mare de timp, pe secvene determinate
dinainte sau structurate circumstanial.
Criterii de evaluare pentru produsul final :

validitate

elaborare i structurare

creativitate

calitatea materialului utilizat

Criterii de evaluare pentru proces :

raportare la tema proiectului

documentare

lucru n echip (distribuirea i asumarea adecvat a sarcinilor)

calitatea rezultatelor (valorificarea n practic, aplicabilitate)

Portofoliul se prezint ca o metod de evaluare complex, longitudinal,

proiectat ntr-o secven mai lung de timp, care ofer posiobilitatea de a
se emite o judecat de valoare, bazat pe un ansamblu de rezultate.
Structura, elementele componente obligatorii i criteriile de evaluare sunt
stabilite de ctre profesor. La momentul potrivit, profesorul va prezenta
elevilor un model de portofoliu comparabil cu vrsta acestora, coninnd
elemente asemntoare cu cele propuse ca tem, criterii de apreciere
formulate clar i caracteristic valoric a diferitelor elemente.
Portofoliul poate contine:

lucrri scrise

teste

chestionare

compuneri

fie

proiecte

informaii despre activitile extracolare la care elevul a participat

Autoevaluarea - formele existente ii gsesc o binevenit completare n

evaluarea de sine, n efortul de autoevaluare al fiecrui elev (dar i al
profesorului).
Autoevaluarea este posibil i necesar ntruct servete cunoaterii de
sine (autocunoaterii) i dezvoltrii contiinei de sine (autocontiinei),
dou aspecte eseniale ale subiectului, care se unesc i funcioneaz n Eul
concret. i astfel, cu timpul, autoevaluarea va da posibilitatea fiecruia s
descopere sensul propriei valori.
Autoevaluare presupune:

prezentarea sarcinii de lucru, a obiectivelor curriculare i de evaluare

pe care trebuie s le ating elevii

ncurajarea elevilor pentru a-i pune ntrebri legate de modul de

rezolvare a unei sarcini de lucru

ncurajarea evalurii n cadrul grupului sau al clasei

completarea la sfritul unei sarcini de lucru importante a unui

chestionar.

Formarea capacitatii de autoevaluaare la elevi.

O modalitate de evaluarea este autoevaluarea elevilor, care poate fi
autoapreciere verbala sau chiar autonotare. Implicarea elevilor in
aprecierea propriilor rezultate are un efect benefic in activitatea scoalra:

profesorul primeste confirmarea aprecierilor sale in opinia elevilor

ii ajuta pe elevi sa aprecieze rezultatele obtinute si sa inteleaga

eforturile necesare pentru atingerea obiectivelor stabilite.

cultiva motivatia invatarii, atitudinea pozitiva, responsabila fata de

propria activitate.

Calitatea evaluarii realizata de profesor se percuteaza direct asupra

capacitatii de autoevaluarea a elevului. Profesorii au diverse cai de
formare si de educare a spiritului de autoevaluarea la elevi, si anume:

1. autocorectarea sau corectarea reciproca elevul e solicitat sasi depisteze propriile erori, sau ale colegilor. Depistarea acestor
erori, chiar daca nu sunt sanctionate prin note, constituie un prim
pas in constientizarea competentelor in mod independent.

2. autonotarea controlata in cadrul unei verificari, elevul este

solicitat sa-si acorde o nota. Profesorul sa argumenteze daca nota
este corecta.
3. notarea

reciproca

elevii

vor

nota

proprii

colegi,

prin

reciprocitate, fie la lucrarile scrise, fie la raspunsurile orale. Trebuie

neaparat notate.
4. metoda
atrenarea

aprecierii
intregului

obiective
colectiv

al

personalitatii

clasei

in

vederea

consta

in

evidentierii

rezultatelor obtinute de acestia, prin confruntarea a cat mai multor

informatii si aprecieri, in vederea formarii unor reprezentari cat mai
complete despre posibilitatile fiecarui elev in parte si ale tuturor la
un loc.
Cand o proba de control este insotita si de puntaj creste simtitor
coeficientul de corelatie intre aprecierea elevului si a profesorului.
Posibilitatile de atoapreciere sunt in functie si de nivelul clasei, raportul
dintre nivelul rezultatelor elevului si cele ale clasei. Un elev cu rezultate
bune dintr-o clasa slaba are tendinta de supraapreciere a posibilitatilor
sale. Acelasi elev dintr-o clasa de nivel ridicat tinde spre subapreciere,
traieste un sentiment de neliniste ca nu ar putea atinge rezultatele
caracteristice clasei din care face parte.
Este necesara formarea la elevi a capacitatii de autoevaluare pe baza
raportarii rezultatelor obtinute la obiectivele lectiilor si la criteriile de
apreciere. Ca metode si tehnici de autoevaluare se pot folosi: instruirea
programata care ofera posibilitatea confruntarii imediate a raspunsurilor,
testele de cunostinte si deprinderi aplicate dupa lectii si capitole,
autonotarea, autocorectarea, notarea reciproca, corectarea reciproca si
metoda aprecierii obiective a personalitatii (antrenarea intregului colectiv
al clasei in vederea formarii unor reprezentari cat mai complete despre
posibilitatile fiecarui elev in parte si tuturor la un loc).
O problem deosebit de important este aceea a utilitii pe care o dm
informaiilor culese astfel obinute n urma autoevalurii. Pentru a cpta
o semnificaie real, servind formrii elevului, ele trebuie integrate i
valorificate prin modaliti diverse :

comparate cu alte informaii obinute de ctre profesor prin

intermediul altor metode complementare

inserate n portofoliul elevului

prezentate periodic prinilor, alturi de alte informaii pentru a oferi

o imagine ct mai complet asupra evoluiei elevului

Metoda are efect numai dac este folosit n mod constant : este
important ns ca elevul s nu o perceap ca pe o imixtiune n intimitatea
sa, ci ca pe o modalitate util de autocunoatere.
Toate aceste metode complementare (moderne) de evaluare asigur o
alternativ la formulele tradiionale, oferind opiuni metodologice i
instrumentale care mboesc practica evaluativ.