Dictionar Fotografic

Mic Dictionar de Termeni si abrevieri folosite in fotografie

* Pentru a efectua o cautare mai usoara a unui anumit termen in dictionar, folositi combinatia de taste CTRL+F si introduceti termenul dorit.
AE lock Memorarea expunerii automate
AE Expunere automata.
AE-L Vezi AE lock
AEL Memorarea expunerii automate (Minolta).
AF - Autofocus Sistem care pune claritatea obiectivului pe subiectul dorit; exista sisteme
pasive si active.
AF-L Memorarea autoocaliz!rii ("ikon).
AF-lock #rocedura de blocare voluntara a ocalizarii pe un anumit subiect; in acest mod este
posibila p!strarea planului de ocalizare c$iar si in cazul re%ncadr!rii.
AF-ON Activarea unc&iei de autoocalizare ("ikon).
AF/M 'omutator al ocaliz!rii manuale(automate (unele obiective 'anon mai vec$i).
AF/MF 'omutator al ocaliz!rii manuale(automate ('anon) Minolta) #entax).
AI FO!" *ocalizare automata +inteli,enta+ ('anon).
AI "ervo AF Sistem de ocalizare +inteli,enta+ destinat in special oto,raierii subiectelor in
mi-care. .n modul A. Servo A* aparatul ocalizeaz! continuu urm!rind cele mai mici deplas!ri
din cadru) util in cazul obiectivelor lun,i unde c/mpul de prounzime este redus.
A-DE# Mod de expunere cu prioritate de diara,ma ce urm!re-te ob&inerea unei anumite
prounzimi de c/mp ('anon).
A-TTL Evaluarea intensit!&ii necesare pentru blitz) in mod automat) prin obiectiv ('anon).
A$"$A$ "ormativ reeritor la sensibilitatea ilmului) abandonat in prezent (American Standards
Association)(asemanator cu .S0).
AF-" (Silent 1ave Motor) Motor intern olosit la obiectivele "ikon pentru a obtine ocalizarea
intr2un mod rapid si silentios. #oate compensa lipsa motorului de ocalizare din corpul camerei
(unde este cazul).
Abera%ie .ncapacitate a obiectivului oto,raic de a reproduce o ima,ine perecta. Abera&iile
obiectivelor sunt de 3 tipuri4 asti,matism) abera&ie cromatica axiala) abera&ie cromatica laterala)
coma) curbura de c/mp) abera&ia de sericitate si distorsia. Amploarea abera&iilor este direct
propor&ionala cu desc$iderea diara,mei si invers propor&ionala cu distanta ocala.
Abera%ie cromatica Abera&ie a obiectivului) in care zone ale ima,inii) de obicei radiale) suer!
o descompunere cromatica asem!n!toare cu cea realizata de o prisma optica.
Abera%ie cromatica a&iala Abera&ie de conver,enta a unui obiectiv ce consta din ocalizarea in
planuri dierite a radia&ie albastre) verzi si ro-ii) sosite de la o sursa alata pe axa optica.
Abera%ie cromatica laterala 5enumita si abera&ie cromatica transversala este determinata de
varia&ii ale actorului de m!rire a obiectivului in p/rtile sale perierice; lumina alba care vine din
lateral) va ocaliza in locuri dierite in planul ilmului) in unc&ie de lun,imea de unda (mai
aproape de centrul ne,ativului pentru lumina albastra) mai lateral pentru lumina ro-ie).
Abera%ie de sfericitate Abera&ie a unui obiectiv produsa de ocalizarea in plane dierite a
razelor luminoase ce intra prin centrul obiectivului ata de cele ce intra pe la perierie.
Abera%ie geometrica Abera&ie a sistemelor optice) in care unei axe drepte a subiectului ii
corespunde o curba in ima,inea realizata de obiectiv. Aceste abera&ii pot i pozitive sau ne,ative)
adic! asem!n!toare cu o perna sau cu un butoi.
A Mua sau priza de conectare la curent alternativ (priza) re&ea).
Abbe number "um!r asociat unui obiectiv sau lentile invers propor&ional cu dispersia
cromatica 2 cu cat num!rul Abbe este mai mare cu at/t dispersia este mai mica.
Acromat 'obiectiv( 0biectiv care con&ine un dublet acromat4 dublet ce asociaz! o lentila
conver,enta cro6n cu una diver,enta lint) in scopul corect!rii par&iale a abera&iei cromatice. .n
acest el sunt ocalizate in acela-i plan radia&iile albastru si verde.
Adancimea culorii "um!r de bi&i olosi&i pentru a caracteriza iecare pixel dintr2o ima,ine; cu
cat se olosesc mai mul&i bi&i) cu at/t in ima,ine apar mai multe nuan&e de culori; cel mai
recvent se olosesc4 7) 8) 79) :; (cate 8 bi&i pentru culorile de baza4 ro-u) verde) albastru) sau ;8
bi&i (cate 79 bi&i pentru iecare culoare).
AE) - Auto E&*osure )racket <racket sau <racketin, 2 se reera la ac&iunea de a executa o
serie de oto,raii (cel pu&in trei) ale aceluia-i subiect cu varia&ia expunerii; prima 2 care se
executa cu timpul de expunere si cu diara,ma indicata de exponometru sau de experien&a) a
doua) supra2expusa cu 7(= 2 7 diara,ma iar a treia sub2expusa cu 7(= 2 7 diara,ma. .n acest el
oto,raul are -anse sporite de a ob&ine o poza corect expusa. 5e asemenea) oto,raul poate
recur,e la aceasta metoda pentru a vedea eectul dieritelor expuneri asupra subiectului.
Ma>oritatea aparatelor pro2sumer) clusiv cele di,itale) eectueaz! bracketin,2ul in mod automat.
Anastigmat 'obiectiv( 0biectiv corectat pentru abera&iile de asti,matism cu un menisc
anasti,mat.
A*ertura Vezi4 diara,ma
A*lanat 'obiectiv( 0biectiv corectat pentru abera&iile cromatica si de sericitate (dublet
acromat ? menisc anasti,mat).
A#O - A*ocromatic 0biectiv oto,raic corectat pentru abera&iile cromatice) astel %nc/t
radia&iile ro-ii) verzi si albastre sunt ocalizate in acela-i plan.
A*ocromat 'obiectiv( 0biectiv complex ormat din sticle cro6n) lint si din luorina. .n acest
mod se ob&ine ocalizarea corecta a culorilor undamentale.
A#" - Advanced #+oto ",stem @n ormat de ilm oto care permite pe l/n,! ima,ine
%nre,istrarea unor parametrii de oto,raiere.
Artefact 'en$ Artifact( 5istorsiune speciica cre!rii ima,inii de c/tre celule otosensibile sau
modiicare locala a ima,inii cauzata de comprim!ri si decomprim!ri tip >p,.
Asferica 'lentila( Aentila -leuita dup! o supraa&a care nu este serica) astel %nc/t razele de
lumina axiale ocalizeaz! mai aproape) in timp ce razele de lumina perierice ocalizeaz! mai
departe; in acest el se combate eectul curburii de c/mp.
Astigmatism Abera&ie a unui obiectiv ce consta din ocalizarea in planuri dierite a razelor de
lumina ce se ala in planuri perpendiculare.
A!TO 5e re,ula semniica expunere automata (AE)) dar poate %nsemn! si mod de operare
complet automat (AE ? A*).
Auto-e&*osure 'alculare automata a expunerii) acilitate disponibila in ma>oritatea aparatelor
oto,raice moderne.
Auto-e&*osure om*ensation- ./E0 'orec&ie a expunerii calculate automat de aparatul oto.
7EV %nseamn! plus un stop) :EV 2 plus doua stopuri) etc...
Autofocus Sistem care permite ocalizarea !r! interven&ie manuala. .n ,eneral) pe l/n,!
aparatul oto) obiectivul trebuie si el sa suporte aceasta unc&ie.
Av Mod de expunere cu prioritate de diara,ma (en,l. Aperture value 2 'anon) #entax) 'ontax).
A1) '2Auto 1+ite )alance2( Aa camere di,itale4 a>ustare automata a red!rii culorilor prin
care se evita dominantele de culoare ce pot apare in diverse condi&ii de iluminare (soare) cer
acoperit) lumina tun,sten) etc).
A& o*tic Ax ima,inar care une-te centrul ima,inii) centrul optic al obiectivului) si centrul
subiectului.
)/1 Alb2ne,ru (en,l. <lackB1$ite).
)aie de sto*are Etapa intermediara intre developare si ixare) cu rolul de a %ntrerupe ac&iunea
c$imica a revelatorului; constituita dintr2o solu&ie cu pC acid.
)a,er *attern @n model de a-ezare a iltrelor ro-ii) verzi si albastre peste otositurile
captatorului camerei di,itale. 5eoarece oc$iul uman este mai sensibil la verde) raportul D4E4< in
modelul <aFer este 74:47
)oke+ Germen de etimolo,ie) care se reera la modul in care un anumit obiectiv reproduce
subiectele alate in aara c/mpului de prounzime; depinde de modul de corectare al abera&iilor
optice) mai ales a celei de sericitate (vezi).
)ounce 5ispozitiv translucid de diuzie a luminii) care se aplica peste blitz in scopul de a
diminua duritatea ilumin!rii cu las$2ul electronic.
)# ')atter, #ack( Sistem suplimentar de baterii olosit in alimentarea diverselor aparate oto
pentru o autonomie crescuta.
)racketing Modalitate de obicei automata de a varia expunerea cu un num!r de trepte de
diara,ma sau de rac&iuni de diara,ma) pentru ca din c/teva expunerii una sa ie in mod si,ur
buna. Exista si braketin, de claritate si de temperatura de culoare) si al aparatului sau al blitzului.
)uffer 3am Memorie rapida) pentru stocarea temporara inorma&iilor) dupa care acestea sunt
scrise pe card (a c!rui viteza de scriere este mult mai lenta); in acest el se pot eectua mai multe
poze) in succesiune rapida.
)ulb ')( Gimp lun, de expunere) utilizat pentru oto,raie de noapte. 0bturatorul r!m/ne
desc$is at/ta timp cat butonul de declan-are este ap!sat.
)urst Anumite aparate de oto,raiat pot i setate sau construite pentru a ace oto,raii in
raala 2 modul +burst+.
7. oto,raiere in raala ("ikon) 'anon E0S modele mai vec$i))
:. ocalizare continua (Minolta).
AF *ocalizare automata continua ('ontax).
alibrare #roces de a>ustare a unui lan& de prelucrare di,itala a oto,raiilor (camera
oto,raica di,itala(scanner) monitorul calculatorului si imprimanta)) astel %nc/t sa se ob&in!
rezultate corecte.
am* de *rofun4ime @n obiectiv) in aara de obiectul exact pe care este pusa claritatea) mai
reda clar un spa&iu din ata si spatele acestuia. Acest spa&iu este mai mare sau mai mic) unc&ie de
diara,ma si distanta ocala si mai ales cercul de diuzie ales. '/mpul in care par&i din ima,ine
sunt redate clar se nume-te c/mp de prounzime.
ard reader 5ispozitiv care se lea,! la un calculator de obicei pe un port de @S< si care
permite desc!rcarea inorma&iei de pe carduri de memorie in calculator. Exista card readere
pentru 7) : sau mai multe tipuri de memorii.
D - +arged ou*led Device 5ispozitiv electronic care ace conversia ima,inii optice in
inorma&ie electronica.
entru o*tic #unct situat pe axa optica a unui obiectiv si care se caracterizeaz! prin aceea ca o
raza de lumina ce trece prin centrul optic nu este deviata de la directia sa) indierent de un,$iul
de incidenta. #entru a minimiza dirac&ia si vi,netarea) diara,ma se a-eaz! in centrul optic.
erc de difu4ie Vezi4 pata de diuzie.
F &/$ Fn & *unc&ie personalizata ('anon) 'ontax).
L Simbol care semniica supraexpunerea (en,l. 'Aose apertureH)) olosit la modele mai vec$i
de 'anon.
MO" 5ispozitiv electronic de captura a ima,inii si conversie din semnal luminos in semnal
electronic.
oma Abera&ie ce consta din incapacitatea obiectivului de a reproduce corect un punct
str!lucitor din lumea reala si care apare sub orma unei comete.
om*act Flas+ @nul dintre cele mai r!sp/ndite medii de stocare a inorma&iei pentru aparatele
de oto,raiat di,itale si alte dispozitive electronice (#5A2uri) plaFere mp=) etc). Are controlerul
incorporat direct in el si este direct compatibil cu sloturile #'M'.A de la calculatoare.
om*ensare @n revelator oto compensat este un revelator care reda tonurile din umbre si
lumini mai pu&in contrastante.
ontralumina "umita si contre>our) se reera la modul de iluminare al subiectului in care
lumina vine spre obiectivul aparatului intr2un un,$i oarte apropiat de axa optica.
rominanta .norma&ie reeritoare la ponderea culorilor undamentale (ro-u) verde) albastru).
ro5n 'sticla( Sticla cu ormula speciala de preparare) care are un indice de reractie mica.
s Mod continuu de oto,raiere mai pu&in z,omotos ("ikon).
"M Meniu de personalizare a unc&iilor aparatului ("ikon4 'ustom Settin, Menu).
urbura de cam* #roprietate a unei lentile de a ocaliza pe supraa&a concava de raza e,ala cu
ocala si cu centrul serei in centrul optic al lentilei; deoarece ilmul este a-ezat pe o supraa&a
plana) si nu concava) la perierie ima,inea pierde din claritate.
&#rocess #rocedeu olosit de Minolta in modele sale de aparate di,itale pentru a oeri ima,ini
+'lear B eIcellent results+ prin a>ustarea acutantei) a red!rii culorilor si a diminu!rii
z,omotului.
,bac+rome Metoda de ob&inere in mod direct (!r! ne,ativ intermediar) a oto,raiilor color
dup! un diapozitiv color. Aceasta metoda se remarca prin claritatea si str!lucirea culorilor)
claritate datorata absentei ne,ativului intermediar (+inter2ne,ative+) in limba en,leza) olosit in
mod obi-nuit pentru a ob&ine copii pe $/rtie dup! un diapozitiv color. Se %nt/lne-te si orma
+'ibac$rome+. 5enumirea probabil provine de la irma +'iba+ devenita +'iba2Eei,F+ si apoi
+"ovartis+)) important produc!tor de substan&e c$imice) medicamente s.a.
Declansator fle&ibil 5eclan-atorul lexibil este un accesoriu util pentru a prevenii mi-carea
aparatului de oto,raiat la utilizarea unor timpi de expunere lun,i. 5in punct de vedere
constructiv este de mai multe eluri4 mecanic) pneumatic) electric si electronic. 5eclan-atoarele
mecanice si pneumatice transmit mi-carea de ap!sare a declan-atorului printr2un cablu coaxial
sau printr2un sistem pneumatic. 5eseori declan-atorul aparatelor mecanice are un ileta> conic in
care se %nileteaza declan-atorul lexibil.
Diafragma Sistem de obicei variabil alat in centrul optic al obiectivului) cu care se poate varia
cantitatea de lumina care strabate obiectivul) dar si prounzimea si uneori c$iar claritatea.
Dia*orama Monta> oto,raic sonorizat) in cadrul c!ruia sunt proiectate cu acompaniament
muzical sau comentarii adecvate o suita de diapozitive.
Diasco* 5ispozitiv optomecanic) cu sau !r! sursa proprie de lumina) pentru vizionarea
diapozitivelor.
Diason Vezi diaporama.
Digital (din en,l. 5i,it J cira) proprietatea unei variabile de a lua doar anumite valori discrete;
spre deosebire de variabila analo,ica) cea di,itala ia un num!r limitat de valori.
DI"# <uton de activare al displaF2ului de stare al aparatului.
Distanta focala 5istanta de la centrul optic al obiectivului la ima,inea ormata de acesta.
0biectivele pot avea distanta ocala mica (,randan,ular)) sau lun,a (teleobiective) 0biectivele
care au distanta ocala e,ala cu dia,onala ima,inii sunt considerate normale.
Distanta +i*erfocala Eeneric) spa&iul dintre doua planuri considerate ca acceptabile in redarea
clarit!&ii
Distorsia 'curbiliniara( Abera&ie a obiectivelor ce consta din reproducerea unor linii drepte
sub orma curbilinie) mai ales la perierie (vezi pincus$ion si barrel).
Distorsiune )arrel 5istorsiune curbiliniara a obiectivelor cu ocala mare (teleobiective) ce
consta din deormarea liniilor drepte in linii curbe cu concavitatea spre centru; in acest el un
dreptun,$i este redat ca un butoi.
Distorsiune #incus+ion 5istorsiune curbiliniara a obiectivelor cu ocala mica (superan,ulare)
ce consta din deormarea liniilor drepte in linii curbe cu convexitatea spre centru; in acest el un
dreptun,$i este redat ca o perna
DOF '2De*t+ Of Field2( @n obiectiv) in aara de obiectul exact pe care este pusa claritatea)
mai reda clar un spa&iu din ata si spatele acestuia. Acest spa&iu este mai mare sau mai mic)
unc&ie de diara,ma si distanta ocala si mai ales cercul de diuzie ales. '/mpul in care par&i din
ima,ine sunt redate clar se nume-te c/mp de prounzime. Vezi 2 '/mp de prounzime
D#I (5ots per inc$) num!rul de puncte pe care o imprimanta le poate aseza in mod distinct pe
$/rtie pe unitatea de lun,ime (inc$); in mod abuziv) extins si la alte dispozitive care capteaz! sau
prelucreaz! i-iere de ima,ine.
D3I0E 'omutarea in modul de oto,raiere cu derulare automata continua a ne,ativului
(oto,raiere in salva).
D6 Sistem electronic olosit la ilmele 7=K si 7:L care ia in calcul si transmite aparatului
inorma&ii despre sensibilitatea ilmului) lun,imea acestuia) si contrastul sau; se transmite de pe
caseta metalica sau rola de $irtie cu a>utorul unor palpatoare electrice sau optice.
E / E33 Eroare de unc&ionare a aparatului sau obiectivului.
ED - E&tra lo5 Dis*ersion 0biectiv complex ormat din sticle cro6n) lint si din luorina. .n
acest mod se ob&ine ocalizarea corecta a culorilor undamentale. Vezi apocromat
EL Memorarea expunerii (en,l.4 Exposure Aock) uneori AE2look sau AE2A) la "ikon).
E0 'E&*osure 0alue( "um!r care se reera la cantitatea de lumina dintr2o anumita expunere.
@neori exprima si o combina&ie de senzitivitate (.S0)) diara,ma si timp de expunere.
E&*onometru @n aparat independent) optic sau electronic) sau un sistem electronic inte,rat in
aparatul de oto,raiat) care stabile-te expunerea corecta in momentul oto,raierii.
E&*unere Germen ,eneric care denume-te ac&iunea de impresionare la lumina a materialului
otosensibil
E&*unere matriciala Sistem de m!surare a expunerii care ia in calcul m!surarea dieritelor
zone ale subiectului prin %mp!r&irea ima,inii in mai multe matrice si compararea rezultatului cu o
biblioteca de cazuri) in cele mai evoluate sisteme) sau care anuleaz! expunerea unor zone ale
ima,inii) care corespund unor zone neinteresante. #rimul sistem olosit a ost in anii 9L sistemul
Minolta 'A' si primul sistem evoluat a ost incorporat intr2un aparat "ikon in anii 3L.
E&*unere *re*onderent centrala Sistem de m!surare a expunerii in care sun luate in calcul
mai ales zonele alate in partea centrala a subiectului.
E&*unere s*ot Sistem de m!surare a expunerii) care ia in calcul numai o por&iune oarte mica
(intre KM si 7M) din subiect.
F-sto* *2stop este un raport intre distanta ocala a obiectivului si diametrul diara,mei; se mai
nume-te si 2number si se scrie +(:+ ceea ce %nseamn! diara,ma are un diametru e,al cu
>um!tate din distanta ocala; iecare valoare permite intrarea in aparat a >um!tate din cantitatea
permisa de diara,ma imediat mai mare si de doua ori mai multa dec/t diara,ma imediat mai
mica; valorile standard cele mai recvent %nt/lnite sunt4 (7); (: (:)8 (; (K)9 (8 (77 (79; de
notat ca numitorii se ala in pro,resie aritmetica cu ra&ia SNDG(:); termenul dateaz! de pe
vremea c/nd a>ustarea diara,mei se !cea prin rotirea unui disc cu ,!uri de dierite diametre si a
r!mas in vi,oare si pentru obiectivele actuale) cu diara,ma tip iris.
F$$$ *ederal 'ommunications 'ommission impune anumite norme maximale privind
intererentele radio; model de camera oto care respecta aceste norme.
FE) (*las$ Exposure <racketin,) o serie de trei oto,raii unde se utilizeaz! intensit!&i dierite
ale bli&ului pentru a realiza cel pu&in o oto,raie corecta
FEL Memorarea intensit!&ii blitz2ului la declan-are ('anon J *las$ Exposure Aock).
Fill-in flas+ Sistem de iluminare care olose-te si un blitz) pe l/n,! lumina principala continua.
Film infrarosu *ilm ne,ativ sensibilizat special pentru radia&ia luminoasa cu lun,ime de unda
peste 3LL nm. Vezi si iltru inrarosu.
Filtru de *olari4are *iltru care retine lumina polarizata pe un anumit plan si las! sa treac!
lumina polarizata pe planul opus. Eectul este vizibil la vizualizarea sau oto,raierea obiectelor
sclipitoare nemetalice) sau care sunt umede sau relecta lumina care cade asupra lor la un un,$i
apropiat de ;K de ,rade.
Filtru degrade @n iltru a c!rui densitate variaz! liniar sau circular.
Filtru dicroic *iltru care nu este colorat in masa) ci olose-te principiul dicroismului pentru a
respin,e sau a lasa lumina de culori mai mult sau mai pu&in stabilite cu precizie. @n iltru dicroic
se ob&ine prin ad!u,area la supraa&a lui a unui strat relectant de s!ruri metalice; el de obicei las!
sa treac! culorile sale si respin,e prin relexie complementarele.
Filtru infrarosu *iltru care bloc$eaz! radia&ia luminoasa cu lun,ime de unda sub 3LL 2 8LL
nm.
Filtru sk,lig+t *iltrul skFli,$t reduce nuan&a alb!struie ce apare in oto,raiile eectuate in plin
soare) la mare sau la altitudine) c/nd radia&ia @V este oarte pre,nanta. "u necesita compensarea
expunerii.
Filtru !0 *iltru care retine radia&iile @V. *olosit adeseori si pentru protectia obiectivului.
Fis+-e,e 0biectiv cu un,$i de cuprindere apropiat de 78L ,rade; deoarece nu este corectat
pentru aberatia curbiliniara) oto,raia obtinuta apare ca un disc. Vezi4 oc$i2de2peste.
Fi&ator <aie componenta a procesului de developare a peliculei de ilm) ce con&ine in principal
tiosulat de sodiu; acesta are capacitatea de a transorma bromura de ar,int intr2o sare solubila;
ilmul devine insensibil la lumina iar ima,inea se p!streaz! (+ixeaz!+) timp indeinit.
Flint 'sticla( Sticla cu ormula speciala de preparare) care are un indice de rerac&ie mare.
Focali4are Ac&iune de a>ustarea clarit!&ii ima,inii pe planul sau obiectul dorit. Se poate realiza
manual (prin rotirea unui inel dedicat alat pe obiectiv) sau automat (la aparate dotate cu
autoocus).
Free focus Aparat de oto,raiat la care obiectivul este proiectat pentru un c/mp de prounzime
maxim) de la aproximativ 7)K m la ininit) care nu necesita ocalizare.
7EM '7rain E8uali4ation Management( 'omponenta a sistemului expert lansat de Applied
Science *iction ce consta din detectarea paternului (modelului repetitiv) indus de ,ranula&ia
ilmelor de sensibilitate ridicata care este substras din ima,inea inala; alterarea detaliilor ine
este minora in compara&ie cu reducerea spectaculoasa a ,ranula&iei.
7ranulatie 'onsecin&a modalit!&ii de reac&ie la lumina a ,ranulelor de $alo,enura de ar,int si
anume %nne,rire totala sau de loc) ceea ce determina limitarea capacita&ii de reproducere a
detaliilor oarte ine ale subiectului (putere de separa&ie).
9ig+ "*eed L"I Ci,$ Speed AS. (Ci,$ Speed Aar,e2Scale2.nte,rated) circuite inte,rate
complexe ce prelucreaz! inorma&iile urnizate cu mare viteza) olosite pentru prelucrarea
semnalelor in aparatele oto,raice di,itale.
9ig+ "*eed "+utter S$utter 2 obturator. @n obturator de mare viteza poate expune ilmul (sau
captorul di,ital) pentru perioade de timp oarte scurte) de exemplu 7(;LLLs sau 7(8LLLs.
9ig+-ke, te$nica oto,raica in care ma>oritatea suprae&elor au tonuri albe sau ,ri desc$is cu
suprae&e oarte reduse de ne,ru. #e $isto,rama) exista pixeli de la ne,ru absolut pana la alb pur
dar marea ma>oritate se ,rupeaz! in partea st/n,a.
9i*erfocala 'distanta -( 5istanta pe care trebuie a>ustat inelul de ocalizare) pentru ca) la o
anumita diara,ma) sa se ob&in! o ima,ine suicient de clara (vezi prounzime de c/mp) a
obiectelor alate intre (7(: $iperocala) si ininit.
9istograma Eraic ce ilustreaz! ponderea (pe verticala) a :K9 nivele de la ne,ru absolut (L) la
alb pur (:KK); cu a>utorul $isto,ramei se poate a>usta in punctul de ne,ru) de alb) panta
contrastului si se pot OluminaO umbrele sau O%ntunecaO luminile.
9"M Sistem de motorizare olosit de Si,ma pentru a a>usta punerea la punct; sistemul
determina rota&ia unui inel prin deplasarea unei unde de supraa&a intr2o piesa din ceramica
piezoelectrica. Sistemul este rapid) silen&ios si mai ales) permite a>ustarea manuala a ocaliz!rii
dup! ce aparatul a determinat2o automat (Manual 0verride).
IE (ima,e correction and en$ancement) .'E 2 componenta a sistemului expert lansat de
Aplied Science *iction; scannerul este dotat cu un AE5 .D (inrarosu); radiatia .D traverseaza
nesti,$erita ilmul color) iind relectata doar de particulele de pra; urmeaz! o substractie a
inorma&iei oerita de canalul .D din inorma&ia ,enerala DE<; metoda nu poate i aplicata si la
ilmele A" deoarece ar,intul relecta puternic radiatia .D.
IE: (ima,e correction and en$ancement) .'E= 2 sistem expert lansat de Aplied Science
*iction ce %n,lobeaz! trei metodolo,ii4 antipra (.'E)) restaurarea culorilor (D0') si diminuarea
,ranula&iei ilmului (EEM)
IEEE ;:<= Standard de bus extern de mare viteza (de pana la ;LL Mbps). 5ezvoltat ini&ial de
Apple sub numele de *ire1ire) a ost apoi olosit si de al&i produc!tori sub diverse nume (i.link).
Este utilizat pentru transerul rapid de date) in timp real) si este obli,atoriu pentru camerele video
di,itale.
Iluminare AF au&iliara/a>utatoare Metoda olosita de unele camere in care) prin emiterea
unui spot de lumina (de re,ula .D)) se calculeaz! autoocalizarea in condi&ii reduse de lumina
ambientala
INT <uton de activare a unc&iei .ntervalometru (declan-are complet automata la intervale
prestabilite de timp).
I" - Image "tabili4ation Metoda de compensare optica) olosita de 'anon) a mi-c!rilor
(tremur!turilor) oto,raului care olose-te obiective cu ocala lun,a si timpi lun,i de expunere;
se realizeaz! prin deplasarea intr2un plan perpendicular pe axa optica si pe direc&ia dominanta de
mi-care a unui ,rup de lentile) din aceasta cauza denumit +stabilizator+. #ermite ob&inerea de
ima,ini clare cu obiective de =LL 2 ;LL mm c$iar si la timpi de 7(=L sec.) dar oto,raul trebuie
sa alea,! un mod speciic de vibra&ie
I"O .nternational Standard 0r,anisation 2 in oto,raie4 norme interna&ionale actuale)
reeritoare la sensibilitatea la lumina a ilmelor si care au %nlocuit normele mai vec$i (ASA) 5.")
etc).
?II Papan 'amera .ndustrF .nstitute 2 autoritate >aponeza de certiicare a calit!&ii camerelor
oto.
P#E) P#EE
*ormat de i-ier ,raic care permite compresie variabila a inorma&iei. 'ompresia este cu
pierdere de calitate.
@elvin @nitate de m!sura a temperaturii. #rin extensie) unitate de m!sura a temperaturii de
culoare (temperatura la care trebuie %nc!lzit un corp ne,ru absolut pentru a emite lumina de
culoarea respectiva)
L 7. memorarea valorilor prestabilite ale diara,mei sau timpului de expunere ("ikon J Aock);
:. i-ier de ima,ine di,itala cu ,rad mic de compresie ('anon J Aar,e ile).
Lactat de argint Sare toxica de ar,int cu ormula c$imica 'C='C(0C)'0:A,) olosita in
diverse combina&ii cu alte substan&e cum ar i nitratul de ar,int (A,"0=) in prepararea emulsiilor
otosensibile.
Landsca*e #ozi&ionarea aparatului de oto,raiat in a-a el %nc/t latura mare a cadrului sa ie
pe orizontala (en,l.4 +peisa>+).
Latitudine de e&*unere #roprietate care este le,ata de capacitatea peliculei sau a captorului in
cazul aparatelor di,itale de a reda detalii in umbre si lumini. 0 latitudine de expunere mai mare
reda detalii pe o pla>a mai mare de iluminare.
LD Ecran de aisa> cu cristale lic$ide
LD - Lo5 Dis*ersion 0biectiv complex ormat din sticle cro6n) lint si din luorina. .n acest
mod se ob&ine ocalizarea corecta a culorilor undamentale. vezi apocromat
Lentila 5ispozitiv optic realizat din sticla speciala (optica)) ale c!rei (cel pu&in una dintre)
suprae&ele active sunt prelucrate 2 seric sau aseric) in a-a el %nc/t un ascicul de raze paralele
va sueri rerac&ii conver,ente sau diver,ente.
Lentila asferica Vezi4 aserica (lentila)
Lentila convergenta Aentila (vezi) care determina ca un ascicul de raze incidente paralele sa
ie reractate in asa el incat sa se intalneasca toate intr2un punct) denumit ocar.
Lentila divergenta Aentila (vezi) care determina ca un ascicul de raze incidente paralele sa ie
reractate in asa el incat prelun,irea directiei de reractie sa se intalneasca intr2un punct localizat
anterior de lentila) denumit ocar.
Lomografie Aomo,raia in sine) este un +#roiect de comunica&ie prin ima,ini+ realizat de trei
studen&i austrieci in anul 7QQ:) c/nd au %niin&at asocia&ia +Aomo,rap$isc$e Eesellsc$at+ ) av/nd
ca idee) Asocia&ia <ritanica de Eeo,raie. #l!cerea de a oto,raia) in orice moment) !r! sa
respec&i anumite re,uli elementare de a ace o oto,raie) ar i unul dintre motto2urile
+Aomo,raiei+. .n prezent mi-carea lomo,raica are peste c/teva milioane de adep&i din toata
lumea) si periodic se or,anizeaz!) vernisa>e si dias$o62uri cu lucr!ri lomo,raice. .norma&ii
detaliate privind istoria si cele 7L re,uli de baza a mi-c!rii lomo,raice pot i citite la adresa4
666.lomo,rap$F.com
Lo5-ke, Ge$nica oto,raica in care ma>oritatea suprae&elor au tonuri ne,re sau ,ri %nc$is) cu
suprae&e oarte reduse de alb. #e $isto,rama) exista pixeli de la ne,ru absolut pana la alb pur dar
marea ma>oritate se ,rupeaz! in partea dreapta.
Lumina de contur Aumina olosita de obicei pentru a da un contur pe obiectul sau subiectul de
oto,raiat. Este de obicei mai tare decit lumina principala si este data cu o sursa de lumina
concentrata sau care poate da raze paralele.
Lumina de um*lere Aumina mai slaba dec/t lumina principala) care modeleaz! zonele de
subexpunere ale subiectului. Ea poate veni din spatele aparatului si de obicei e diuza.
Lumina *rinci*ala Aumina de descriere ,enerala a subiectului) ata de care se stabilesc toate
celelalte tipuri de lumini olosite; este lumina de reerin&a in cadru. 5e obicei) scolastic) lumina
principala vine din st/n,a axei aparat(subiect) si de sus) de la ;K de ,rade.
Luminan%a .norma&ie reeritoare la str!lucirea obiectelor) redata pe o scara de ,riuri si care
i,nora crominanta (vezi).
Lumino4itate 'obiectivului( 'apacitatea unui obiectiv de a putea transmite un debit luminos
cat mai mare. Este considerat luminos un obiectiv cu diara,me peste :)8; diara,mele maxime
olosite uzual sunt 7); si 7): dar exista si obiective de luminozitate 7 (adic! raportul intre
m!rimea diara,mei si distanta ocala e 7(7) si c$iar sunt rare obiective subunitare (L)3 si L) K)
Luneta Auneta Ealilei sistem optic inventat de Ealilei ce consta dintr2o lentila obiectiv
(conver,enta) si una ocular (diver,enta); sistemul Ealilei inversat este olosit recvent pentru
vizoarele optice.
M 7. expunere manuala ('anon) 'ontax) Minolta) "ikon) #entax);
:. ocalizare manuala la obiective ('anon) modele mai vec$i).
M 'manual( FO!" *ocalizare in mod manual (Minolta) modele mai vec$i 'anon E0S)
Macro Germen ,eneric olosit pentru oto,raia apropiata sau oarte apropiata.
Manual Override 'apacitatea de a modiica determin!rile automate ale unei camere
oto,raice in privin&a ocaliz!rii si a expunerii.
Memor, stick 'ard de memorie inventat si produs de irma SonF.
Menisc Aentila -leuita convex pe o ata si concav pe alta ata (de ex. lentilele pentru oc$elari).
MF *ocalizare in mod manual
Microdrive 5ispozitiv electronic cu o construc&ie similara a unui $arddisk insa de dimensiuni
oarte reduse olosit pentru stocarea
Mino& #roduc!tor ,erman de aparatura oto,raica miniaturala) cunoscut in special prin
aparatele sale oto,raice in ormat 8x77mm.
M>*g RMotion Ppe,R 2 al,oritm de compresie a secventelor video ilmate cu o camera oto.
mm (milimetrii) unitate de m!sura a distantei ocale. Apare ca un sin,ur num!r pentru
obiectivele cu ocala ixa si ca doua numere (de ex. 78 2 KK) pentru obiectivele zoom.
MM - MultiMedia ard Memorie di,itala olosita in aparatele oto si alte aparate
electronice.
MM" '2Multimedia Messaging "ervice2( Serviciu disponibil in unele re&ele ESM similar cu
SMS2ul) care in plus oer! posibilitatea de a trimite mesa>e personale ce pot con&ine sunete)
ima,ini sau ilme.
Montura Aparatele moderne au obiectivele intersc$imbabile pe baioneta. Acest sistem poarta
numele ,eneric de montura a obiectivului. Exista montura 'anon) 'ontax) Aeica) etc. 5e obicei
ele sunt incompatibile cu ale altor aparate.
Motor Drive Sistem de avans(derulare) automat al peliculei(ilmului) in aparatele oto.
Multi coating Modalitate de a elimina sau mic-ora relexele interne ale unui obiectiv) prin
acoperirea lentilelor componente cu mai multe straturi antirelex) iecare pentru o culoare a
spectrului.
NT" Standard GV utilizat in S@A si Paponia.
Neutral Densit, 'sau 2ND2 sau 2Filtru ND2( Gip de iltru optic care reduce intensitatea
luminoasa !r! a2i aecta distribu&ia spectrala. 5e obicei) iltrele "5 sunt olosite in oto,raia de
peisa> sub orma de iltre ,raduale. (pentru a reduce contrastele excesive)
Obiectiv Sistem optic compus din una sau mai multe lentile) serice sau nu) din sticla sau alte
materiale transparente) care realizeaz! o ima,ine reala a subiectului alat in ata aparatului de
oto,raiat.
Obturator Subansamblu mecano2electronic si care permite trecerea luminii spre materialul
otosensibil) in mod a>ustabil si pentru un timp bine determinat) denumit timp de expunere.
Oc+i-de-*este (is$eFe).0biectiv cu un,$i de cuprindere apropiat de 78L ,rade; deoarece nu
este corectat pentru abera&ia curbiliniara) oto,raia ob&inuta apare ca un disc.
ON / OFF 7. oprirea si respectiv pornirea (activarea) camerei.
:. activarea respectiv inactivarea unei anumite unc&ii de pe camera.
O# Simbol ce apare in vizorul modelelor 'anon mai vec$i si care %nseamn! +0#en up t$e
aperture+) ca semn al subexpunerii.
Orientation sensor Senzor de orientare la camerele di,itale) ce utilizeaz! ,ravita&ia pentru a
detecta pozi&ia Speisa>T sau SportretT a camerei oto,raice in momentul declan-!rii; inorma&ia
este apoi %nscrisa in $eader2ul EI.*
#arala&a Gip de neconcordanta intre doua enomene izice. Exista paralaxa optica sau
temporala.
#ata de difu4ie 5imensiunea maxima a unei pete care este perceputa de oc$iul uman ca un
punct de la o distanta de privire normala; depinde de4 scala de m!rire a ne,ativului)
perormantele ne,ativului si calit!&ile obiectivului aparatului oto,raic.
#enta*risma Sistem ormat dintr2o prisma cu K a&ete) care ace posibila vizionarea unei
ima,ini ormate de un sistem compus din obiectiv si o o,linda alata la ;K de ,rade pe un ,eam
mat) inclinat la QL de ,rade ata de subiect. .ma,inea se vede astel dreapta si cu simetria
corectata.
#+oto D *ormat de stocare a ima,inilor pe '5 inventat de Uodak
#in+ole Vezi +stenopa+.
#i&el (#ictureElement) cel mai mic element al unei ima,ini di,itale si care con&ine inorma&ii
de crominan&! (vezi) si luminan&! (vezi).
#olari4are Vezi *iltru de polarizare
#revue #revizualizare 2 ereastra de V4 ereastra in care se ai-eaz! oarte rapid ima,inea de
prelucrat) la o rezolu&ie mult redusa) in scopul observ!rii imediate a modiic!rilor de contrast)
culori) re%ncadr!ri) etc) si care vor i ulterior aplicate ima,inii inale
#rioritate de diafragma Mod de lucru al aparatelor de oto,raiat automate prin care se
permite selectarea diara,mei de lucru iar acesta ale,e timpul de expunere. Se utilizeaz! pentru
controlul prounzimii de c/mp.
#rioritate de tim* Mod de lucru al aparatelor de oto,raiat automate prin care se permite
selectarea timpului de expunere iar acesta ale,e diara,ma de lucru.
#roces *o4itiv Ansamblu de opera&iuni otoc$imice si mecanice prin care un ilm ne,ativ este
transpus in copie pozitiva.
#roiector 7. Aparat de proiecte diapozitive :. Delector
3angefinder 'amera oto,raica la care vizarea se ace separat) independent de obiectiv (vezi
si SAD).
3ed e,e reduction Sistem de reducere a relexului ro-u cauzat de pupila mare care las! sa se
vad! undul corneei) bo,at vascularizat. 5e obicei se olose-te o lampa auxiliara sau un num!r de
mici desc!rc!ri ale bli&ului) care se presupune ca %nc$id pupila si ac sa ie mai pu&in vizibil
undul oc$iului. 'el mai bun sistem este %ndep!rtarea bli&ului de axa optica.
3etrofocal Sc$ema optica utilizata in construc&ia superan,ularelor) prin care centrul optic
principal este situat in spatele lentilei posterioare a obiectivului) pentru a permite ridicarea
o,linzii aparatelor SAD in timpul expunerii.
3evelator Solu&ie apoasa complexa reduc!toare care determina transormarea ,ranulelor de
$alo,enura de ar,int in ar,int metalic ne,ru.
3e4olutie 'aracteristica a captatoarelor di,itale si care se exprima ie ca num!rul de otosituri
utilizate eectiv in compunerea ima,inii (de ex. :)K M#ixeli) sau ca numarul de coloane si de
linii ale matricei (de ex. 78LL x 7:LL pixeli).
3O (reconstruction o colours) componenta a sistemului expert lansat de Aplied Science
*iction prin care se %ncearc! restaurarea plauzibila a culorilor ori,inale intr2o oto,raie aectata
de trecerea timpului; D0' este o componenta de pro,ram care a>usteaz! balan&a culorilor la
valori plauzibile; se poate aplica si pentru oto,raiile recente dar cu dominante de culoare.
"-0IDEO Super Video 2 standard de transmitere a semnalului video. Semnalul este transmis pe
dou! ire separate unul pentru crominan&a si unul pentru luminan&a.
"D/MM '2"ecure Digital/MultiMedia ard2( Gip de suport de memorie olosit pentru
stocarea inorma&iei di,itale in diverse aparate oto si palmtop2uri. Se caracterizeaz! prin
dimensiuni mici) aproximativ cat un timbru obi-nuit) precum si posibilitatea de a bloca accesul la
date prin parola.
"en4or Foveon 6: Gip de captor di,ital dezvoltat de irma *oveon care olose-te = otocelule
pentru iecare pixel din ima,inea inala) ob&in/ndu2se o mai buna redare a culorilor. *olosit (e,.)
in aparatul oto di,ital Si,ma S5Q.
"+utter lag Gimpul scurs de la ap!sarea pe butonul unei camere automate pana la declan-area
obturatorului. 'u cat camera este dotata cu mai multe automatiz!ri) cu atat S.A. este mai mare.
'amerele di,itale) setate pe ull2auto) au de eectuat in acest timp4 determinarea ocaliz!rii)
determinarea expunerii) +aducerea la zero+ a iec!rui otosit al ''52ului. .ndierent de principiul
utilizat) ocalizarea consuma cel mai mult timp.
"+utter s*eed A,licism; vezi4 timpul de expunere.
"L3 - "ingle Lens 3efle& Aparat oto relex) cu vizare prin obiectiv.
"mart Media Sistem de memorii olosit la aparatele di,itale; spre deosebire de 'ompact *las$)
nu are incorporat un controler) si este de>a istorie; aparatele recente nu mai olosesc acest
standard) care a ost p!r!sit c$iar de creatorii s!i in avoarea sistemului S5.
"oft bo& Sistem de diuzie) asemanator unei cutii luminoase) in care se pune un bec sau un
blitz) care da o lumina blinda) uniorma si asem!n!toare luminii picturale) !r! contraste mari.
"*ot-metering Vezi +Expunere spot+.
"tamina '2"on, "tamina2( Sistem proprietar SonF ce include o te$nica de mana,ement a
consumului si acumulatoare .noAit$ium ce permite o oarte buna estimare a duratei de
unc&ionare a dispozitivului electronic pe baza cantit!&ii de ener,ie din acumulator la un moment
dat.
"teno*a Gip de aparat oto,raic !r! obiectiv. Stenopa con&ine doar o diara,ma oarte %n,usta
prin care lumina este proiectata pe supraa&a otosensibila) ilm) $/rtie oto,raica sau c$iar un
captor di,ital. 5atorita aptului ca nu exista punct de ocalizare) ima,inile produse cu stenope au
un aspect +moale+ si o prounzime de c/mp aproape ininita.
"u*erangular - 5ide angle 0biectiv cu distanta ocala mai mica dec/t dia,onala ima,inii.
Exista si ,randan,ular cu corec&ie a perspectivei serica) numite si oc$i de peste.
"u*rae&*unere @tilizarea unor parametrii de expunere mai mari dec/t cei oeri&i de
exponometru4 diara,ma mai desc$isa si(sau timp de expunere mai mare.
",nc s*eed Germen in limba en,leza care se reera la timpul (minim) de sincronizare al unui
obturator cu blitzul.
Teleconverter Sistem optic pus in ata sau spatele unui obiectiv oto) care m!re-te sau
mic-oreaz! distanta ocala. 5e obicei scade calitatea ima,inii ori,inale.
Teleobiectiv 0biectiv cu distanta ocala mai mare dec/t dia,onala ima,inii. 5e re,ula
obiectivele de 7)KI2:x se numesc obiective de portret.
Tem*eratura de culoare Se numeste temperatura de culoare) temperatura la care ar i %nc!lzit
un corp ne,ru absolut pentru a ,enera o anumita orma a spectrului unei raze de lumina) daca ea
este descompusa de o prisma. Aumina de interior spre exemplu are mult ro-u si e standardizata la
=:LL ,rade kelvin) si lumina standard solara are K9LL ,rade kelvin si are culorile spectrului
armonios realizate; lumina cerului albastru con&ine mult albastru si are peste 3LLL de ,rade
kelvin. Aparatele di,itale moderne pot avea o corec&ie automata a temperaturii de culoare; ilmul
modern este si el destul de elastic in ce prive-te temperatura de culoare.
TF" '2Total Film "canning2( Sistem de procesare di,itala a ima,inilor dezvoltat de A,a si
inclus in diverse minilab2uri care consta intr2un scanner de %nalta rezolu&ie si un sistem
computerizat care analizeaz! culorile din ima,ine) corecteaz! pe cat posibil erorile de expunere
si reduce ,ranula&ia ilmului precum si num!rul de scame si z,/rieturi vizibile in ima,inea inala.
Time-la*se *+otogra*+, 'apacitatea de a eectua automat si in mod repetat oto,raii la un
anumit interval de timp (a>ustabil)) oto,raii care ulterior sunt ai-ate cu o anumita recventa. .n
acest el mi-c!rile oarte lente devin perceptibile) cum ar i) de ex. cre-terea unui &ur&ure de
,$eata iarna sau %nlorirea bobocului unei lori. 'amera trebuie dotata cu intervalometru.
Tim* de e&*unere Deprezint! durata pentru care ilmul sau captorul de ima,ine) in cazul
aparatelor di,itale) este expus la lumina. Se m!soar! in rac&iuni de secunda) de ex. 7(=L) 7(7:K)
7(KLL) 7(:LLL.
Transfocator Vezi +zoom+.
Tre*ied Accesoriu de obicei extensibil) de obicei cu trei elemente pe care se pune aparatul de
oto,raiat pentru a realiza oto,raii cu timpi lun,i in condi&ii optime de stabilitate.
TTL M!surare a expunerii sau a cantit!&ii de lumina realizata prin obiectivul aparatului de
oto,raiat. #rimele aparate GGA au ost Exacta) 'ontax si #ractica.
!D - !ltra lo5 Dis*ersion Vezi +Apocromat+.
!"M - !ltra"onic Motor 'motor ultrasonic( Sistem de propulsie inventat de "ikon si
perec&ionat de 'anon pentru a a>usta punerea la punct; sistemul determina rota&ia unui inel prin
deplasarea unei unde de supraa&a intr2o piesa din ceramica piezoelectrica. Sistemul este rapid)
silen&ios si mai ales) permite a>ustarea manuala a ocaliz!rii dup! ce aparatul a determinat2o
automat (Manual 0verride).
0ideocamera Aparat electronic de captura a ima,inii in mi-care si stocarea ei in ormat
electronic analo, sau di,ital.
0ie5finder Vizor electronic ie cu A'5 ie cu tub cinescop.
0ignetare 5eect al sistemului optic ce consta din obturarea razelor laterale ce intra in obiectiv
si care se traduce prin %ntunecarea colturilor pe copia pozitiva; apare mai ales prin amplasarea de
iltre cu diametru insuicient.
0ite4a de obturator Viteza de obturator (S$utter speed( timp de expunere) timpul in care
obturatorul este desc$is si lumina impresioneaz! ilmul sau captatorul di,ital.
0i4or Subansamblu optic sau electronic prin care oto,raul observa o ima,ine similara cu cea
care va i ob&inuta pe materialul otosensibil. Vizarea se poate ace ie pe o axa paralela cu axa
optica a obiectivului (vizare laterala) sau printr2un sistem de prisme si o,linzi) prin obiectivul
aparatului oto,raic (Sin,le Aens Delex 2 SAD).
0oalare .n ,eneral) termen care se aplica la un ilm oto,raic care a ost supus 2 de obicei din
,re-eala 2 la lumina sau radia&ii I) iind iremediabil aectat in acest proces.
03 - 0ibration 3eduction Metoda de compensare optica) olosita de "ikon) a miscarilor
(tremuraturilor) oto,raului care olose-te obiective cu ocala lun,a si timpi mari de expunere;
se realizeaz! prin deplasarea intr2un plan perpendicular pe axa optica si pe direc&ia dominanta de
mi-care a unui ,rup de lentile) din aceasta cauza denumit +stabilizator+. #ermite ob&inerea de
ima,ini clare cu obiective de =LL 2 ;LL mm c$iar si la timpi de 7(=L sec. Spre deosebire de .S)
VD determina automat mi-c!rile predominante.
1+ite balance Aa camere di,itale4 a>ustare a red!rii culorilor prin care se evita dominantele de
culoare ce pot apare in diverse condi&ii de iluminare (soare) cer acoperit) lumina tun,sten) etc).
Se poate ace automat (A1<)) presetat sau manual.
&D-ard '&D-#icture ard( Este o cartela de memorie produsa in special de 0lFmpus si *u>i)
destinata sa %nlocuiasc! cartelele SmartMedia; ca si SM) acestea nu dispun de controler intern.
Estimate a avea capacitate de pana la 8 E<. #rezint! unele dezavanta>e4 actorul ormat (mai late
dec/t %nalte) le ace diicil de introdus in slot2ul camerei oto,raice di,itale) iar viteza de scriere
este mai mica (99M) dec/t la SM.
Agomotul de imagine W,omotul de ima,ine sau z,omotul electronic este proprietatea
captoarelor de ima,ine de a reda un punct de ima,ine cu o toleranta de culoare. Astel doua
puncte al!turate de aceea-i culoare vor avea nuan&e dierite.
Aoom 0biectiv cu distanta ocala variabila.
Aoom digital #rocedeu electronic olosit la camerele oto di,itale) prin care por&iunea centrala
a ima,inii este interpolata pentru a acoperi %ntre,ul ormat; nerecomandat in practica) deoarece
otoeditoarele ob&in interpolarea necesara cu rezultate superioare.
Aoom o*tic #leonasm ap!rut in urma necesita&ii de a dieren&ia un obiectiv cu distanta ocala
variabila) de decuparea si interpolarea electronica in aparatele oto di,itale (+zoom di,ital+).
B Aitera din alabetul ,recesc (p$i) care arata diametrul necesar pentru iletul iltrului
compatibil cu un anumit obiectiv. #oate semniica si planul senzorului(ilmului (marcat pe
camerele oto).
; ev compensare de expunere de un stop in plus ata de ce m!soar! exponometrul.
;/-bit A/D onversion metoda de cuantiicare olosita de camere di,itale avansate) ce
olose-te 7: bi&i(culoare adic! ;LQ9 nuan&e de ro-u) verde si respectiv albastru) rezult/nd peste 98
milioane de nuan&e de culori.
C&< Gip de ormat oto,raic mediu ce olose-te rolilme standard tip 7:L sau ::L in care un
cadru are dimensiunile 9cm x Qcm. Alte varia&ii includ +9;K+ (9cm x ;.K cm)) +9x9+ (9cm x
9cm)) +9x3+) +9x8+) etc.
Tamron SP 17-50mm f/2.8 XR Di II VC LD Asphri!a"
I# $ Canon
Si%ma 17-70mm f/2.8-& DC 'a!ro (S )S' - Canon
*(S - Con+mporar,