Regula 13: DEPASIRI

Oricare ar fi dispozitllle regulilor din sectiunile (I) si (II) partea B, orice nava care
ajunge din urma o alta nava trebuie sa se abata din drumul navei ajunsa din urma.
Va f,r considerata nava care ajunge alta nava din urma, aceanavacare se apropie de
o alta, venind dintr-o directie mai mare de22,5 dinapoia versului celeilalte nave,
adica aceea care se gaseste intr-o astfel de pozitie fata de nava ajunsa din urma
incit noaptea, ar putea vedea numai lumina din pupa navei ajunse, fara sa vada
nici una din luminile din borduri.
Daca o nava nu poate stabili cu siguranta ca ajunge din urma o alta nava, ea trebuie
sa se socoteasca ca fiind nava care ajunge din urma si sa maneyrezein consecinta.
Nici o schimbare ulterioara de relevment dintre cele doua nave nu poate face sa se
considere nava care ajunge din urma o alta nava, drept nava care taie drumul acesteia
din urma in sensul prezentelor
reguli si nici nu o va absolvi de obligatia de a se
abate din drumul navei ajunse din urma pana cand aceasta nu a fost definitiv evitata
si depasita.
Regala 14: NAVE AVAND DRUMURI
O?USE
,r:
{r
a.
-."Cand
doua nave cu propulsie mecanica naviga pe drumuri direct opuse, sau aproape
"-'
opuse in asa fel incat exista pericolul de coliziune, f,recare dintre ele trebuie sa se
?93111-e*trrhord-pentrulll-Tq-prinbrb"'lr]""1"11_i,1,:
b. Trebuie sa se considere ca o astfel de situatie exista atunci cand o nava vede o alta
nava drept in prova ei, sau aproape drept in prova ei, in asa fel incat, noaptea, va
vedea luminile de catarg ale celeilalte nave pe aceiasi verticala sau aproape pe
aceiasi verticala si/sau amandoua luminile din borduri, iar ztta, va vedea cealalta
nava sub unghi corespunzator.
c. Cand o nava nu poate determina cu siguranta ca o astfel de situatie exista, ea va
trebui sa considere ca aceasta situatie exista si sa manevtezein consecinta.
Regula 15: SITUATII DE TRAVERSARE
Cand doua nave cu propulsie mecanica au drumuri care se incrucis eaza in asa fel incat
exista pericol de coliziune, nava care vede cealalta nava prin tribord, trebuie sa se abata
din drumul celeilalte, si daca imprejurarile permit acest lucru, sa evite..sa.i taig drumul
prinprova.
a.
c.
d.
62
I
!l
Regula I6:ACTIUNEA NAVEI CARE TREBUIE SA SEABATA
Orice nava care este obligata sa se abatadin drumul unei alte nave, trebuie, pe cat
este posibil, sa manevreze din timp, hotarat si in asa fel incat sa se tndeparteze la o
distanta apreciabila.
Regula 17: ACTIUNEA NAVEI PRIVILEGIATE
a. Cand o nava este obligata sa se abata din drumul altei nave, aceasta din urma
trebuie sa-si mentina drumul si viteza.
o Aceasta din urma nava poate totusi sa actioneze in scopul evitarii coliziunii
numai prin manevra sa, de indata ce i se pare evident ca nava care are obligatia
de a se abate din drumul sau nu face manevra coresptnzatoare prevazuta de
prezerfiele reguli.
b. Cand dintr-o catzaoarecare, nava obligata sa-si mentina directia si viteza se gaseste
atat de aproape de cealalta incat cohziunea nu poate fi evitata numai prin singura
manevra a navei privilegiate, ea va executa manevra cea mai indicata pentru a
ajuta la evitarea coliziunii.
c. O nava cu propulsie mecanica, care mafleyreaza pentru a evita o coliziune cu o
alta nava cu propulsie mecanica al carui drum incruciseaza drumul sau in conditiile
prevaztte in aliniatul (a) (ii) din prezenta regula, nu trebuie, daca imprejurarile
permit acest lucru, sa se abata la babord daca cealalta nava se afla in babordul sau.
d. Prezenta regula nu poate scuti nava neprivilegiata de obligatia de a se abate din
drumul celeilalte nave.
Regula 18; RESPONSABILITATI INTRE NAVE
Cu exceptia prevederilor contrare din regulile 9, 10 si 13 :
a. O nava cu propulsie mecanica aflata in mars trebuie sa se abata din drumul :
i.
.
unei nave care nu este stapana pe manevra sa;
11. unel nave cu capacitatea de manevra redusa;
iii. unei nave care este in curs de pescuit;
iv. unei nave cu vele.
63
b. o nava cu vele aflatain mars trebuie sa se abata din drumul:
i. unei nave care nu este stapina pe manevra sa;
manevra redusa;
11 nave care are capacitatea de
111 nave in curs de pescuit.
O nava care este in curs de pescuit si care este in mars trebuie, in masura posibilului,
sa se abata din drumul :
i. unei nave care nu este stapana pe manevra sa;
ii. unei nave care are capacitatea de manevra redusa;
orice nava, alta decit o nava care nu este stapana pe manevra sa sau o altanava a
carei capacitate de manevra este redusa, trebuie, daca imprejurarile permit, sa nu
impiedice linia de trecere a unei nave stanjenita de pescajul sau, ca-re arata semnalele
prevazute
la regula 28;
O nava stanjenita de pescajul
sau trebuie sa navige cu o prudenta
deosebita tinand
seama de situatia sa speciala.
Un hidroavion amerizat trebuie, ca regula generala,
sa se tina cat mai departe de
toate celelalte nave si sa evite de a le stanjeni navigatia.Totusi
cind existap-ericolul
de coliziune, acest hidroavion
trebuie sa se confo rmezeregulilor
din prezenta parte.
SECTIUNEA
III
MANEVRA
NAVELOR
PE VIZIBILITATE
REDUSA
Regula 19: MANEVRA
NAVELOR IN SITUATIE DE
VIZIBILITATE
REDUSA
Prezentaregula
se aplica navelor care nu se vad una pe alta si care naviga inauntrul
sau in apropierea zonelor de vizibilitate redusa.
Orice nava trebuie sa navige cu o viteza de siguranta adaptata imprejurarilor
existente si conditiilor de vizibilitate redusa. Navele cu propulsie
mecanica trebuie
sa aiba masinile gata pentru a manevra imediat.
t
I
I
E
c.
d.
e.
a.
64
c. Orice rrava, atunci cind se conformeaza regulilor din sectiunea I din prezentaparte,
trebuie sa tina neaparat seama de imprejurarile existente si de conditiile de
vizibilitate redusa.
d. O nava care detecteazanumai cu radarul prezentaunei nave trebuie sa stabileasca
daca exista posibilitatea unei situatii de foarte mare apropiere si/sau un pericol de
coliziune. In acest caz,navatrebuie sa ia cu mult timp inainte masuri pentru evitarea
acestei situatii; totusi daca aceste masuri constau dintr-o schimbare de drum, este
necesar sa se evite, in masura posibilului, urmatoarele manevre:
o schimbare de drum catre babord rn cazll unei nave care se afla inaintea
traversului cu exceptia cazului cind aceasta nava este ajunsa din urma;
o schimbare de drum in directia unei nave care se aflalatravers sau inapoia
traversului.
e. Cu exceptia cazului in care s-a stabilit ca nu exista pericol de coliziune, orice nava
care aude dintr-o directie care pare a fi inaintea traversului, semnalul de ceata al
unei nave, sau care nu poate evita o situatie de foarte mare apropiere cu o alta nava
aflata inaintea traversului, trebuie sa reduca vitezasa la minimum necesar mentinerii
drumului. Daca e necesar, va trebui sa opreasca si in toate imprejurarile sa navige
cu atentie extrema pana cand a trecut pericolul de coliziune.
PARTEA C
LUMINI SI SEMNALE
Regula 20: APLICARE
a. Regulile prezentei parti trebuie respectate pe orice vreme.
b. Regulile privitoare la lumini trebuie respectate de la apusul la rasaritul soarelui. In
acest interval de timp, nu trebuie sa se arate nici o alta lumina care sa poata fi
cg,nfundatacu luminile prescrise de prezentele reguli si care pot stanjeni vederea
sau caracterul distinctiv al acestora sau care pot impiedica efectuarea unei veghe
satisfacatoare.
c. Luminile prevazute de prezentele reguli, atunci cand ele exista, trebuie sa fie purtate
de asemenea de la rasaritul la apusul soarelui pe timp cu vizibilitate redusa si pot
fl purtate in toate celelalte imprejurari in care aceasta masura este socotita necesara.
d. Regulile referitoare la semne trebuie respectate in timpul zilei.
65
A
e. Luminile si semnele prescrise
de prezentele
reguli trebuie sa fie conforme cu
dispozitiile din Anexa l. aprezentelor reguli.
Regula 21: DEFINITII
Expresia "lumina
de catarg" inseamna o lumina albaasezata deasupra axului longit
dinal al navei, aratand o lumina neintrerupta pe un arc de orizont de225o si astfel
asezataincat sa arate lumina incepand de la prova pina la 22
,5"
inapoia traversului
in fiecare bord.
Expresia "lumina
din borduri- inseamna o lrrmina verde asezata la tribord si o
lumina rosie asezatalababord,
aratad fiecare o lumina neintrerupta pe uo arc de
orizont de 112,5" si asezata astfel incat sa arate aceasta lumi; incepind de la
prova pina la 22
,5"
inapoia traversului in bordulrespectiu
t^a bodul navelor cu o
lungime mai mica de 20 m luminile din borduri pot fi combinate inn-rm singur
felinar asezatin axul longitudinal al navei.
Expresia "lumina
de pupa" inseamna o lumina albaasezatacatmai
aproape posibil
in pupa, aratand o lumina neintrerupta pe un intreg arc de orizont de 135. si isezata
astfel incat sa arate lumina pe un sector de 67
,5"
in fiecare bord incepand de la
pupa.
I
I
5
I
I
I
d
;
d
I
d
d
d
i
E
q
q
q
d
4
d
I
c
G
#
fr
fr
E
b.
66
I
remorcai?''inseamna d. Expresia "lumina
caracteristici ca si I
Expresia "lumina vizibila pe
lumina neintrerupta pe un arc
o lumina galbena avand aceleasi
definita la p
intreg orizontul" inseamna o lumina
de orizont de 360o .
care arata
f. Expresia "lumina cu sclipiri" inseamna o lumina cu sclipiri regulate a caror
frecventa este de 120 sclipiri sau mai multe pe minut.
67
REgUIN 22: DISTANTA DE VIZIBILITATE
A LUMINILOR
Luminile prescrise prrr:prezentele Reguli trebuie sa aiba intensitatea specifica la
sectiunea a 8-a din anexa I, in asa fel incat sa fie vizibile la urmatoarele distante minime:
a. pentru navele cu o lungime de 50 m sau mai mare :
o lumina de catarg: 6 mile marine;
o luminile din borduri : 3 mile marine;
o lumina din pupa : 3 mile marine;
o lumina de remorcaj : 3 mile marine;
o lumina alba, rosie, verde sau galbena vizibila pe intreg orizontul : 3 mile marine.
tru navele cu o lungime de l2metri, sau mai mare, dar mai mica de 50 metri :
o lumina de catarg : 5 mile marine
;
daca lungimea navei este mai mica de 20
O
metri:3milemarine;
luminile din borduri :2mile marine;
lumina din pupa :2mrle marine;
lumina de remorcaj :2 mile marine;
lumina alba, rosie, verde sau galbena vizibila pe intreg orizontul: 2mlle marine.
o
-
t
t
I
I
t
I
I
i
.I
J
,lI
T
i
I
i
o
o
;+,
tr" !\
,:;,'c. .bentru
navele cu o lungime mai mica de 12 metri;
:a i
-4
i,,
t ,1.!
):ijr
o lumina de catarg :2 milemarine;
i.
\i
o luminile din borduri : 1 mila marina;
i
'\
o lumina de pupa : 2 mllemarine;
\
t
\
I
lumina de remorcaj :2 mlle marine;
I
I
!
lumina alba, rosie, verde sau galbenavizibllape intreg orizontul :2mllemarine.
d. pentru navele sau obiectele remorcate care sunt partial in imersiune si greu
observat:
. o lumina albaviziblla pe intreg orizontul: 3 mile marine.
de
69
r-
i
I
I
I
t
i
d
T
t
c
t
E
E
l
E
i
ts
d
I
t
I
t
I
d
q
E
I
I
(
E
tr
b.
Regula 23: NAVE CU PROPaLSIE MBCANICAAFIATE IN MARS
a. O nava cu propulsie mecanica aflata in mars trebuie sa poarte:
. o lumina de catarg la prova;
o o a doua lumina de catarg inapoia primei lumini de catarg si mai sus decat
aceasta; totusi, navele a caror lungime este mai mica de 50 metri nu sunt
obligate sa poarte aceasta lumina, dar o pot purta;
o luminile din borduri;
. o lumina de pupa.
O nava cu perna de aer exploatata fara pescaj, in afara luminilor prevazute la
paragraful (a) din prezenta regula, trebuie sa poarte o lumina galbena, cu sclipiri,
vizibila pe intreg orizontul.
c. O nava cu propulsie mecanica, cu lungime sub 12 metri, poate arata in locul
luminilor prescrise in paragraful (a) alprezentei reguli, o lumina alba vizibila pe
intreg orizontul si luminile din borduri;
70
d.
e.
O nava cu propulsie mecanica cu o lungime mai mica de 7 metri si a carei viteza
maxima nu depaseste 7 noduri, poate, in locul luminilor prescrise laparagraful
(a)
din prezenta regula, sa poarte o lumina alba vizlbila pe intreg orizontul. De
asemenea, aceasta nava, trebuie daca este posibil, sa poarte si luminile din borduri.
lumina de catarg sau lumina alba vizibila pe intreg orizontul a unei nave cu propulsie
mecanica cu lungimea sub 12 meti poate fi deplasata de pe axa longitudinala a
navei daca montarea pe axa longitudinala nu este posibila, cu conditia ca luminile
din borduri sa fie combinate intr-un felinar dispus pe axa longitudinala a navei,
sau cat mai aproape posibil de aceeasi axa a navei ca si lumina de catarg sau
lumina alba vizibila pe intreg orizontul.
Regula 24: REMORCARI SI IMPINGERI
a. O nava cu propulsie mecanica care remorcheaza, trebuie sa poarte:
i. in locul luminii prescrise in regula 23 (a) (i) sau (a) (ii), doua lumini de catarg
dispuse pe linie verticala; cand lungimea remorcii masurata de la pupa navei
care remorcheazapana la extremitatea pupa a convoiului remorcat este mai
mare de200 metri, nava care remorcheazayapurta la prova trei astfel de
lumini de catarg;
ii. luminile din borduri;
iii. o lumina de pupa;
iv. o lumina de remorcaj asezatape verticala deasupra luminii de pupa;
7t
v' in locul cel mai vizibil, cind lungimea convoiului rernorcat este mai mare de
200 metri, un semn biconic.
O nava care remorcheazaprin
impingere
si o nava impinsa legata printr-o
legatura
rigida astfel incat alcatuiesc
o unitate ccmpusa, trebuie considerate ca o nava cu
propulsia
mecanica si sa poarte luminile prescrise
de Regula 23.
O nava cu propulsie
mecanica care impinge inainte sau remor cheaza cuplat, cu
exceptia cazului unei unitati compuse, trebuie sa poarte :
i' in locul luminii.prescrise
la Regula 23 (a) (i) sau (a) (ii) la prova
doua lumini
de catarg pe linie verticala;
ii. luminile din borduri;
iii. lumina de pupa.
I
I
I
I
I
I
I
i
I
I
I
I
I
T
I
I
I
I
I
t
I
I
I
E
E
I
I
I
d. O nava cu propulsie mecanica careiai se aplica prevederile paragrafelor (a) si (c)
de mai sus, trebuie sa se conformeze de asemenea dispozitiilor de la Regula 23 (D
6).
e. O nava sau un obiect remorcat, altele decat cele mentionate in paragraful ((g) al
prezenteireguli, trebuie sa poarte :
i. luminile din borduri;
ii. lumina de pupa;
iii. in locul cel mai vizibil, cand lungimea convoiului remorcat este mai mare de
200 metri, un semn biconic.
f. Luminile mai multor nave remorcate cuplat sau impinse in grup, trebuie
corespunda cu acelea ale unei singure nave :
i. o nava impinsa, care nu face parte dintr-o unitate compusa, trebuie sa poarte la
extremitatea sa prova, luminile din borduri;
ii. o nava remorcata cuplat trebuie sa poarte o lumina de pupa si la extremitatea
sa dinspre prova, luminile din borduri.
73
o
b.
O nava sau un obiect remorcat care este partial in imersiune si greu de obseryat,
sau o combinatie de astfel de nave sau obiecte trebuie sa arate :
i. daca latimea este sub 25 metri, o lumina alba, vizibila pe intreg orizontul, la
sau langa extremitatea prova si una la sau langa extremitatea pupa, exceptie
facand dracoanele, care nu sunt obligate sa arate o lumina la sau linga
extremitatea prova;
ii. daca latimea este de25 metri sau mai mult, doua lumini albe, suplimentare,
vizibile pe intreg orizontul, la sau langa extremitatile latimii sale;
iii. daca lungimea depaseste 100 metri, lumini albe suplimentare, vizibile pe iot
"g
orizontul intre luminile prescrise in aliniatele (i) si (ii), asffel incat distanta
dintre lrrmini sa nu depaseasca lfi) metri;
iv. un seilln biconic la sau linga extremitatea pupa a ultimei nave sau ultimului
obiect remorcat si daca lungimea remorcii depaseste 2(D metri, un semn biconic
suplimentar in locul cel mai vizibil, sau cat mai aproape posibil spre prova.
In cazul in care indiferent din ce cattza, o nava sau un obiect remorcat este in
imposibilitate de aarataluminile sau serlnalele prescrise in paragraful (e) sau (g)
al prezentei reguli, trebuie luate toate masurile posibile pentru a lumina nava sau
obiectul remorcat sau cel putin pentru a indica prezenta unei astfel de nave sau
obiect.
Atunci cand dintr-un motiv
justificat
este impracticabil pentru o nava care nu este
in mod obisnuit angajatain operatiuni de remorcaj, sa arate luminile continute in
paragraful (a) sau (c) ale prezenteireguli,
o astfel de nava nu este obligata sa arate
luminile prescrise pentru cazul cand remorcheazao alta nava in pericol sau care
necesita ajutor. Trebuie luate toate masurile posibile pentru a indica natura relatiei
dintre nava remorcher si nava remorcata, conform prevederilor din regula 36) in
special prin iluminarea parimei de remorcaj.
h.
I
f
I
t
I
T
74
Regula 72: Nave cu vele in mars si nave cu ranne
a. O nava cu vele in mars trebuie sa poarte :
i. luminile din borduri;
ii. lumina de pupa.
La o nava cu vele, cu lungimea sub 20 metri,luminile prescrise in paragraful (a)
alprezettei reguli pot fr combinate intr-un felinar situat la sau langa marul de la
catargin locul cel mai vizibil.
In afara de luminile prescrise laparagrafiil
(a) din prezentaregula - o nava cu
vele in mars poate purta, la mar sau la partea superioara a catargului in locul
unde sunt cel mai vizibile, doua lumini pe verticala,vizlbile pe intreg orizontul,
lumina superioara frind rosie iar cea inferioara verde. Totusi, aceste lumini nu
trebuie sa fie purtate in acelasi timp cu felinarul attorrzatprin paragraful (b) din
prezenta regula.
b.
c.
75
d. O nava cu vele cu o lungime mai mica de 7 metri trebuie, daca este posibil, sa
poarte luminile rescrise la paragrafele (a)
sau (b), dar in cazulca nu le poarta,
trebuie sa fie pregatita sa arate in orice moment, pentru prevenirea unei
coliziuni, o lanterna electrica sau un felinar aprins cu lumina alba;
O nava cu rame poate purta luminile prescrise de prezenta regula pentru navele
cu vele, dar daca nu le poarta, trebuie sa fie pregatita sa arate in orice moment,
pentru prevenirea unei coliziuni, o lanterna electrica sau un felinar cu lumina
alba.
O nava care se deplaseaza in acelasi timp cu vele si cu ajrmul unui aparat
propulsor, trebuie sa poarte la prova in locul cel mai
yizibil"
rm semn de forma
conica, cu virful in
jos.
Regula 12: Nave de pescuit
O nava care pescuieste, atat in mars cat si la ancora nu trebuie sa poarte decat
luminile si semnele prescrise de prezenta regula.
O nava care trauleaza, adica trage prin apa un traul sau o alta unealta de pescuit,
trebuie sa poarte :
i. doua lumini pe verticala vizibite pe tot orizontul, lumina superioara fiind
verde iar cea inferioara alba, sau un semn alcatuit din doua conuri unul
deasupra altuia cu virfurile unite .
ii. o lumina de catarg asezata la o inaltime mai mare decat aceea a luminii
verzi vizibila pe intreg orizontul si inapoia acesteia. Navele cu o lungime
a.
b.
l
l
l
I
I
I
I
I
I
I
I
1
I
j
I
I
I
1
I
I
I
I
t
t
I
t
I
I
I
I
I
I
76
i
mai mica de 50 metri nu sunt obligate sa poarte aceasta lumina, dar o pot
face;
cand nava se deplaseazz prin apa, in afara de lurniaile prescrise prin
paragraful prezent, lurninile din borduri si trumina de pupa.
c. O nava care pescuieste, altfel decat prin traulare, trebuie sa poarte
doua lumini suprapuse vizibile pe intreg orizontul, lumina superioara fiind
rosie si lumina inferioara fiind alba sau un semn alcatuit din doua conuri
suprapuse unite la varf.
ii. daca uneltele sale de pescuit se intind pe o distanta orizontala mai mare de
150 metri incepand de la nava, o lumina alba vizibila pe tot orizontul sau un
con cu varful in sus,in directia uneltelor de pescuit;
78
iii. cand se deplaseazaprin apa, in afara luminilor prescrise in prezentul
paragraf,luminile din borduri si lumina de pupa;
Semnele suplimentare descrise in ANEXA II se aplica navelor angajate in
operatiuni de pescuit in apropierea altor nave ce executa operatiuni de pescuit.
O nava care nu pescuieste nu trebuie sa poarte luminile sau semnele prescrise de
prezettaregula, ci numai aceleaprescrise
pentru o nava de lungimea Sa.
Regula 27,. AVE CARE NU SUNT STAPANE PE MANEVRA
SAU CU CAPACITATEA
DE MANEVRA REDUSA
a. O nava care nu
d.
e.
79
11 in locul cel mai
verticala;
vizibil, doua bule sau semne asemanatoare
pe linie
iii. cand se deplase aza pin apa, in afara de luminile prescrise in prezentul
paragraf,luminile din bordud si o lumina de ppa-
O nava cu capacitatea de manevra redusa, alta decat o nava care face operatiuni
de deminare, trebuie sa
Poarte:
i. in locul cel mai vizibil, trei lumini pe linie verticala, vizibile
pe intreg
orizontul,lumina
de sus si lumina de
jos
fiind rosii, iar lumina din mijloc alb;
I
I
l
E
t
t
I
I
I
t
r
t
t
I
I
I
I
I
t
I
I
ii. in locul cel mai vrz\bTl, trei semne pe linie verticala, semnul superior si
inferior fiind cite o bula, iar cel din mijloc fiind un bicon;
iii. cand nava se deplaseazaprin
apa, in afara de luminile
prescrise la aliniatul
(i), o lumina sau luminile de catarg,luminile
din borduri si lumina de pupa;
iv. cand nava este la ancora, in afara de luminile sau semnele
prescrise la
aliniatele
(i) si (ii) luminile sau semnele
prescrise de regula 30)'
O nava cu propulsie mecanica, angajataintr-o operatiune de remorcaj, de o
asemenea natura incat se reduce mult capacitatea de abatere din drum a navei
care remorcheazasi a remorcii sale, trebuie sa poarte pe langa luminile sau
semnele prescrise in regula 24) (a),luminile sau serlnele prescrise in aliniatele
(b), (i) si (ii) ale prezentei reguli.
O nava in curs de a draga sau de a efectua lucrari sub
4n
si avand capacitate de
maneva redusa, trebuie sa poarte luminile si semnele
lrescdse
la paragraful
(b),
(i), (iD si (iii) din prezenta regula si atunci cand exista un obstaool tretrrie sa
poarte in plus :
i. doua lumini rosii vizibile pe intreg orizontul sau doua bule pe aceeasi
verticala pentru a indica partea in care se afla obstacolul;
ii. doua lumini verzivizTbile
pe intreg orizontul sau doua biconuri pe verticala,
pentru a aratabordul
prin care poate trece o alta nava;
t
ll
{
I
E
I
I
I
d.
I
I
82
iii" cind se afla la ancora, luminile sau serxlnele prescrise in acest paragrat in
locul lurniniior sau somnelor prescrise de regula 30.
e. Ori de cate ori marimea unei nave angajate in lucrari cu scafandri, face
imposibila expunerea tuturor luminilor sau semnelor prescrise de paragrafutr (d)
al acestei reguli, aceasta nava va trebui sa expuna urrnatoarele :
trei lumini vizibile pe intreg orizontul dispuse pe verticatra, in locul cel mal
vizibil. Lumina de sus si cea de
jos
trebuie sa fie rosie iar cea din mijloc sa
fie alba;
o reproducere rigida de cel putin I metru inaltime a pavilionului '4" din
Codul International de Semnale. Trebuie sa se ia masuri pentru ca aceasta
reproducere sa fie vizibila pe tot orizontul"
f. O nava angajata in operatiuni de deminare trebuie sa poarte pe linga luminile
prescrise in regula 23) pentru o nava cu propulsie mecanica, sau luminile si
semnele prescrise pentru o nava la ancora in regula 30), dupa caz, trei lumini
verzi vizlbile pe intreg orizontul sau trei bu1e. Una din aceste lumini sau unul
din semne, trebuie arborat linga marul catargului prova si cate unul la fiecare
capat al vergii catargului prova. Aceste lumini sau semne indica f'aptul ca este
periculoasa apropierea unei alte nave la o distanta mai mica de 1.000 metri de
nava ocupata cu deminarea.
83
7,,
Navele cu lungime mai mica de 12 meti, cu exceptia celor angajate in
operatiuni cu scafandri, nu trebuie sa expuna luminile si semnele prescrise in
aceasta regula.
Semnalele prescrise tnprezenta regula nu sunt semnale de nave in pericol si
care cer ajutor. Semnalele acestei ultime categorii fac obiectul Anexei IV al
prezentului regulament.
Regula 28: NAVE STANIENITE DE PESCAJ
O nava cu propulsie stanjenita de pescajul sau in afara de luminile prescrise
pentru navele cu propulsie mecanica prin regula 23, poate sa poarte in locul cel mai
vizibil trei lumini rosii pe linie verticala vizibile pe intreg orizontul sau sernn cilindric.
o
b'
I
c
h.
I
I
t
I
I
I
I
t
I
I
I
t
!
I
i
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
t
Regula 29: NAVE DE PILOTAJ
O nava aflatain serviciul de pilotaj trebuie sa poarte:
i. la marul catargului sau aproape de acesta, doua lumini pe verticala, vizibile
pe intreg orizontul, lumina superioara fiind alba si cea inferioara rosie;
ii. cand este in mars, in plus luminile din borduri si lumina de pupa;
iii. la ancora, in afarade luminile prescrise la aliniatul
(i), in plus luminile sau
semnalele prescrise in regula 30 pentru navele aflate la ancora.
b. O nava de pilotaj cand nu este in serviciul de pilotaj trebuie sa poarte luminile
sau semnele prescrise pentru o nava de lungimea sa.
Regula 30: NAVE ANCORATE SAU BSUATE
a. O nava ancorata trebuie sa poarte in locul cel mai vizibil:
(i) la partea din prova o lumina albaviziblla pe intreg orizontul sau o bula;
ii. la pupa sau aproape de pupa, mai
jos
decit lumina prescrisa la aliniatul (i) o
lumina albaviziblla pe intreg orizontul.
b. O nava ancorata, avand o lungime mai mica de 50 metri
mai vizibil, o lumina alba vizibila pe intreg orizontul in
laparagraful (a) al acestei reguli.
poate purta, in locul cel
locul luminilor prescrise
86
C.
d.
O nava ancorata poate folosi in plus luminile sale de lucru disponibile sau
lumini echivalente pentru iluminarea puntilor sale. Aceasta dispozitie este
obligatorie pentru navele a caror lungime este egala cu 100 metri sau mai mare.
O nava esuata trebuie sa poarte luminile prescrise la paragraful (a) sau (b) din
prezentaregula si in plus, la locul cel mai vizibil:
i. doua lumini rosii, vizibile pe intreg orizontul, dispuse pe verticala;
ii. trei bule, dispuse pe verticala.
O nava cu o lungime mai mica de 7 metrr, cand este la ancora dar nu in
interiorul sau in apropierea unei treceri inguste, senal sau loc de ancoraj, sau
acolo unde alte nave naviga in mod obisnuit este obligata sa arate luminile sau
semnele prescrise in paragrafele (a) si (b) din prezenta regula.
O nava cu o lungime mai mica de 12 m, atunci cand este esuata, nu trebuie sa
poarte luminile sau semnele prescrise in subparagrafele (d)(i) si (ii)
ale
prezentei reguli.
f.
87
t4
Regula 3 I : HIDROAVIOANE
Un hidroavion care este in imposibilitate de a purta luminile si semnele cu
caracteristicile si amplasarea prescrise de regulile din aceasta parte trebuie sa poarte lumini
sau semne apropiindu-se cat mai mult posibil de acelea prescrise de aceste reguli.
PARTEA D
SEMNALE SONORE SI LUMINOASE
Regula 32: DEFINITII
Termenul "fluier"
inseamna orice aparat de semnalizare sonora capabil de a
emite sunetele prescrise si conforme specificatiilor din anexa III aprezentului
regulament.
Expresia "sunet
scurt" inseamna un sunet a carui durata este de aproximativ 1
secunda.
Expresia "sunet lung" inseamna un sunet a carui durata este de 4 panala 6
secunde.
a.
b.
c.
88
a.
Regula 33: Echipament
pentra semnale sonore
O nava avand o lungime de 12 metri sau mai mare trebuie sa fie prevaztfia cu un
fluier si cu un clopot, iar o nava a carei lungime este de 100 metri sau mai mare
trebuie sa aiba in plus, un gong al carui sunet sau timbru nu trebuie sa poata fi
confundat cu acelea ale clopotului.Fluierul,
clopotul si gongul trebuie sa
satisfaca specificatiile din Anexa a III-a a prezentului regulament. Clopotul sau
gongul, sau amandoua, pot fi inlocuite cu un alt echipament avand, respectiv,
aceleasi caracteristici sonore, cu conditia sa fie posibila intotdeauna actionarea
manuala pentru producerea semnalelor
prescrise.
O nava cu o lungime mai mica de 12 metl nu este obligata sa aiba la bord
echipamentele de semnalizare sonora prescrise la paragraful
(a) din prezenta
..guiu, dar trebuie in lipsa acestora, sa f,re dotata cu un alt mijloc de emitere a
unui semnal sonor eficace.
Regula 34: SEMNALE
DE MANEVRA
SI DE ATENTIONARE
a. Atunci cand navele se vad unele pe altele, o nava cu propulsie mecanica in
mars, manevrand asa cum este attonzat sau prescris de prezentele Reguli,
trebuie sa indice aceste manevre pnn urmatoarele semnale, emise cu fluierul:
un sunet scurt pentru a spune : "Vin la tribord";
doua sunete scurte pentru a spune : "Vin la babord";
trei sunete scurte pentru a spune :
'Am masina inapoi"
b. Toate navele pot completa semnalele cu fluierul prescrise laparagtaful
(a) cu
semnale luminoase repetate, daca este necesar, pe toata durata manevrei;
i. aceste semnale luminoase au urmatoarea semnificatie :
o
o scliPire pentru a spune : "Vin la tribord";
o
doua sclipiri pentru a spune : "Vin la babord";
o
trei sclipiri pentru a spune : 'Am masina inapoi"'
fiecare sclipire trebuie sa dureze aproximativ o secunda, intervalul intre
sclipiri sa fie aproximativ 1 sec. si intervalul intre semnalele succesive
trebuie sa fle de cel putin 10 secunde;
b.
o
,
89
iii. lumina folosita pentru acest semnal, daca exista, trebuie sa fie o lumina alba
vizlblTape intreg orizontul la o distanta de cel putin cinci mile marine si
trebuie sa fie conforma dispozitiilor din Anexa I a acestor reguli.
c. Cand navele sunt in vedere intr-un senal sau pe o cale de acces ingusta:
i. o nava care intentroneaza sa depaseasca o alta nava, conform dispozitiilor de
la regula 9
(e) (i), trebuie sa indice inten-daii eririti;iO cu fluierul semnalelor
urmatoare:
o
doua sunete lungi urmate de un sunet
-scurt
pentru a spune:"Intentionez
sa va depasesc prin tribord":
'..\
.
doua sunete lungi unnate de doua sunete
-iJune Frenru
a spune:
\
.
"Int"rrtionez
sa \ra depasesc prin batnrd".
ii. nava care urmeaza a f,1 degagit3 trebuie. manerrin'i .-otrl.1mi ilsr-,zl:ri'.-i iin
regula 9 (e) (i) Sa-si dea acordul sair emitand cu l-luierui urrnai..r--l semnal:
. fr
.
un sunet lung, un sunet scurt, un sunet lun-e si un sunet scurt- eruse in
aceasta ordine.
d. Cand doua nave care sunt in vedere si se apropie una de alta dar dintr-o cauza
oarecare una din ele nu intelege intentiile sau actiunile celeilalte, sau nu stie
daca cealalta nava ia masuri suficiente pentru a evrta coliziunea, nava care are
indoieli va exprima imediat emitand cu fluierul o serie rapida de.cel putin cincl
sunete scurte. Acest semnal poate fl completat cu un semnal luminos albatiiif-din
-
eel putin cinci.sclipiri scurte si rapide.
e. O nava care se apropie de un cot sau de o parte a unui senal de o cale de acces
unde alte nave ar putea fi mascate de un obstacol, trebuie sa emita un sunet
lung. Orice nava care vine in directia sa si care aude semnalul din cealalta parte
a cotului sau inapoia obstacolului trebuie sa raspunda la acest semnal emitand
un sunet lung.
f. Cind la bordul navei sunt instalate fluiere la o distanta mai mare de 100 metri
unul de altul, nu trebuie sa se foloseasca pentru emiterea semnalelor de manevra
si a semnalelor de avefirzare decit un singur fluier.
90
Regula 35: SEMNALE soNoRE IN VIZIBILITATE REDUSA
Atat zi:ua cat si noaptea inauntrul sau in apropierea unei zone in care
vizibilitatea este redusa, semnele prescrise de prezenta regula trebuie sa f,re folosite
dupa cum lur-rneaza
a. O nava cu propulsie mecanica care se deplaseazaprinapa, trebuie sa emita un
sunet lung la intervale care nu vor depasi doua minute;
b. O nava cu propulsie mecanica in mars, dar stopata si care nu se mai deplaseaza
prin apa, trebuie sa emita la intervale care nu vor depasi doua minute, doua
sunete lungi separate printr-un interval de aproximativ doua secunde.
c. O nava care nu este stapana pe manevra, o nava a carei capacitate de de manevra
este redusa, o nava stanjenita de pescajul sau, o nava cu vele o nava care
pescuieste si o nava care remorcheaza sau impinge o alta nava trebuie sa emita,
in locul semnalelor prescrise Iapragrafele (a) si (b) trei sunete consecutive, si
anume: un sunet lung urmat de doua sunete scurte, la intervale ce nu vor fi mai
mari de doua minute.
d. O nava angajata in operatiuni de pescuit, cand se afla la ancora si o nava cu
capacitate de manevra redusa cand isi desfasoara activitatea la ancora trebuie sa
emita in locul semnalelor prescrise in paragraful (g) alprezentei reguli semnalul
prescris in paragraful (c) al prezentei reguli.
e. O nava remorcata sau in cantl in care se remorcheazamumulte nave, ultima
nava din convoi, daca are echipaj la bord, trebuie sa emita la intervale nu mai
mari de 2 minute patru sunete consecutive si anume: un sunet lung urmat de trei
sunete scurte. Cand este posibil, acest semnal trebuie emis imediat dupa
semnalul emis de nava care remorcheaza.
f. Atunci cand un remorcher impingator si o nava impinsa inainte sunt conectate
rigid, formind o unitate compusa, ele trebuie considerate ca o nava cu propulsie
mecanica si trebuie sa emita semnalele prescrise in paragrafele (a) sau (b) ale
prezentei reguli.
g. O nava aflata la ancora trebuie sa bata clopotul rapid, timp de aproximativ 5
secunde, la intervale de cel mult un minut. La o nava cu lungimea de 100 metri
sau mai mult se va bate clopotul la prova navei si imediat dupa aceea se va bate
rapid gongul timp de aproximativ 5 secunde la partea din pupa a navei. O nava
aflata la ancora poate, in p1us, sa emita trei sunete consecutive si anume, un
sunet scurt, unul lung si unul scurt pentru avertizarea unei nave care se apropie,
asupra pozitrei sale si posibilitatea unei coliziuni.
9l
O nava esuata trebuie sa bata clopotul si daca este nevoie sa bata gongul
la
paragraful (g)
ale ptezentei
reguli si in plus, imediat inainte si dupa bataile
rapide de clopot va emite 3 lovituri de clopot separate si distincte.
In plus o nava
esuata poate emite cu fluierul un semnal corespunzator.
O nava cu lungimea de 12 metrinu este obligata sa emita semnalele
mai sus
mentionate, dar in cazul in care nu le emite trebuie sa emita un alt semnal sonor,
eflcient, la intervale care sa nu depaseasca 2 minute.
o pilotina,
atunci cind se afla angajata in serviciul de pilotaj. poate sa emita, pe
linga semnalele prescrise
in paragrafele (a), (b)
sau
rgi ur. prezentei
reguli, un
semnal de identificare
constind din patru
sunete scurte.
Regula 36: SEMNALE
PENTRU
ATRAGEREA
ATENTIEI
Orice nava, daca socoteste ca este necesar sa atra-ga atentia unei alte na\-e-
F,oate
emite semnale luminoase
sau sonore care sa nu poata fi contundate
cu nici unul din
semnalele prescrise
de oricare din prezentele
reguli, sau sa indrepte 1rmio"
proiectorului
sau, in directia pericolului
care ameninta na\.a. in asa fel incit lrrrnina
proiectorului
sa nu stanjeneasca
alte nave. orice lumina pentru atra-serea atentiei unei
alte nave trebuie sa fie de o asemenea
natura incat sa nu poata 11 csilfuadara
cu nici un
mijloc de semmnalizate
de navigatie. In intelesul acestor resuli trebuie eritata
uttlizatea luminilor intermitente
sau rotative de mare inten-sitate
cum ar fi luminile tip
stroboscop.
Regula 37: SEMNALE
DE A_IUTOR
O nava care este in pericol si cere ajutor trebuie sa foloseasca sau sa arate semnalele
prescrise
la anexa IV a prezentului
regulament.
PARTEA
E
SCUTIRI
Regula 12: SCUTIRI
Orice nava (sau
categorie de nave) care indeplineste prescriptiile
Regulilor
Internationale
din 1960 pentru prevenirea
coliziunil,or pe mare si a carei chila a fost
pusa, sau se afla intr-o faza de constructie echivalenta,
inainte de intrarea in vigoare a
prezentului
regulament, poate
beneficia de urmatoarele
scutiri de la prevederile
acestuia:
h.
I
J
c.
d.
a. Instalarea luminilor a caror distanta de vizibilitate este prescrisa la regula 22,
patru ani incepand de la data intrarii in vigoare aprezentului regulament.
b. Instalarea luminilor a caror culoare este prescrisa la sectiunea 7 din anexa I,
patru ani socotiti de la data intrarii in vigoare aprezentului regulament.
Schimbarea locului luminilor ca rezrtltat al trecerii de la sistemul de masurare
britanic la sistemul metric si rotunjirea cifrelor masuratorilor, scutire permanenta.
Schimbarea luminilor de catarg la bordul navelor a caror lungime este mai mica
de 150 metri, schimbare ce rentlta din prescriptiile sectiunii 3 (a), din anexa I a
acestor reguli: scutire permanenta;
Schimbarea locului luminilor de catarg la bordul navelor avind o lungime de
150 m, sau mai mare, care rezulta din prescriptiile
sectiunii 3 (a) din anexa I a
acestor reguli, 9 ani de la data intrarii in vigoare aprezenltlui regulament.
Schimbarea locului luminilor de catarg conform prescriptiilor de la sectiunea
2 (b) din anexa I a acestor reguli, 9 ani socotiti de la data intrarii in vigoare a
prezentului regulament.
g' Schimbarea locului luminilor din borduri rezultand din prescriptiile
sectiunii
2 (g) si 3 (b) din anexa I, a acestor reguli: noua ani socotiti de la data intrarii in
vigoare a prezentului regulament.
h. Specificatiile pentru echipamentul de semnalizare sonora prescrise de anexa III
a acestor reguli: noua ani socotiti de la data intrarii in vigoare a prezentului
regulament.
i. Reamplasarea luminilor vizibile pe intreg orizontul in urma prescriptiilor
din
sectiunea 9 (b) a anexei llaprezentul regulament, scutire permanenta.
e.
f.
93
XIII. CAUTARE SI SALVARE
GENERALITATI
-
este foarte important pentru conducatorul unei ambarcatiuni
de agrement sa cunoasca modul de actiune in cazul unor accidente pe mare, atunci
cand, cu ajutorul navei/ambarcatiunii pe care o comanda se
-saseste
in situatia de a
acorda asistenta si salvare sau de a efectua cautarea pe mare, in scopul descoperirii
altor nave naufragiate.
Vom cauta, pe parcursul randurilor ce urmeaza, sa redam o serie de indicatii pentru
navigatorii care
,
rn cazlul unui accident pe mare sunt in situatia de a primi sau a
acorda ajutor.
Pentru inceput consideram necesara o clasificare a accidentelor de navigatie
-
naufragii, dupa locul in care naulrag[, clupa locul 1n care s-au petrecut :
a. naufragii in apropierea coastei, unde pentru acordarea ajutorului se poate dispune
de nave rapide, elicoptere
,
servicii de salvare cubazala uscat, si
b. naufragii in largul marii unde pot interveni nave aflate in mod accidental in
apropiere, nave comerciale daca naufragiul s-a produs in apropierea unei rute
de navigatie sau alte nave de agrement de lunga calatorie aflate in zona. Daca
locul este izolat si aflat la distanta de rutele comerciale interventia este mai
dificila, necesitand aeronave de salvare.
In mod obisnuit navigatorii pe mare dau tot ajutorul posibil oamenilor a caror vtata
este in pericol. Obligatiile comandantiior/conducatorilor de nave sunt precizatein
cap.V regula 10 din "Conventia
internationala din 1960 pentru salvarea vietii umane
pe mare", pe care o reproducem mai
jos
:
..REGULA
10"
a. comandantul unei nave aflatain mare, care primeste
-
din orice sursa ar fi
-
un
mesaj indicand ca o nava sau un avion sau ambarcatiunile ori plutele de salvare
ale acestora se afla in pericol, este obligat sa se deplaseze c\ toata viteza in
ajutorul persoanelor aflate in pericol, informandu-le, daca este posibil, asupra
acestui fapt. In caz de imposibilitate sau daca, in circumstantele speciale in
care se afla, socoteste ca nu este rational si nici necesar sa mearga in ajutor,
comandantul trebuie sa inscrie in
jurnalul
de bord motivul pentru care nu poate
sa mearga in ajutorul persoanelor aflate in pericol.
b. Comandantul unei nave in pericol, dupa ce a consultat, pe cat posibil,
comandantii navelor care I-au raspuns Ia apelul de ajutor, are dreptul de a chema
pe aceea dintre nave pe care o xconsidera mai capabtla de a-I acorda ajutor iar
comandantul respectivei nave este obligat sa se supuna cererii, continuand a se
I
I
I
j
I
I
I
I
i
i
)
t
indrepta cu toata vtteza in ajutorul persoanelor aflate in pericol.
c. Comandantul unei nave este eliberat de obligatia impusa de paragraful a. atunci
I
I
I
I
E
E
E
-
-
=
94
,J
,j
cand ia cunostinta ca una sau mai multe nave, altele decat a sa, au fost chemate
si s-au supus cererii.
d. Comandantul unei nave este eliberat de obligatia impusa de paragraful a. si de
obligatia impusa de paragraful b.
,
daca este informat de persoanele aflate in
pericol sau de catre comandantul unei alte nave care a fost pana aproape de
aceste persoane ca ajutorul nu mai este necesar.
PRESCURTARI UTTLIZAIE IN OPERATIUNILE DE SALVARE
Urmatoarele prescurtari sunt de circulatie internationala :
C R S statie de radiocoasta.
C S S coordonatorul operatiunilor de cautare la suprafata.
D/T radiogoniometrie.
E P I R B rudiobalizapentrulocahzareasinistrelor.
E T A ora prevazuta pentru sosire.
I N T E R C O codulinternationaldesemnale.
O S C comandant la locul sisnistrului.
R C C centrul de coordonare al operatiunilor de salvare.
S A R operatiuni de cautare si salvare.
COORDONAREA OPERATIUNILOR DE CAUTARE SI SALVARE
In orice operatiune de cautare si salvare se va stabili o coordonare intre serviciile si
unitatile care participa la aceste operatiuni. In Romania coordonarearevine capitaniei
de port ce are in zona de
jurisdictie
locul sinistrului.
In alte state sau in mare libera coordonarea se face in functie de particularitatile
specifice locului. Astfel unele tari incredrnteazacoordonarea operatiunilor de cautare
si salvare autoritatilor cu bazalauscat care dispun de unitattzonaledenumite "Centre
de coordonare a operatiunilor de salvare
" (RCC);iar zonele tncauzasunt denumite
"zone
de cautare si salvare". De cele mai multe ori aceste autoritati au la dispozitie
nave si aeronave special destinate unor astfel de operatiuni (unitati
SAR). La nevoie
insa se recurge si la ajutorul navelor civile.
Un rol important revine in acest caz statreide radiocoasta (CRS)
care este in stransa
legatura cu autoritatile de cautare si salvare (SAR) de la uscat.
COORDONAREA LA IWTA LOCULUI
In orice imprejurari navele civile pot fi chemate sa efectueze operatiuni de cautare
si salvare fie impreuna cu unitati SAR fie separat, rzolat.
fr
95
In primul caz, candla fata locului se afla o nava SAR, rolul de nava-comandant
revine acesteia. Navele civile trebuie sa fie pregatite sa primeasca
din partea navei-
comandan t la fata locului (OS
C) instructiuni precise.
Cand la fata locului nu exista o nava specializata SAR ci numai o serie de nave
civile care participa la operatiuni, una dintre ele va fi desemn ata ca nava ce
indeplineste functia de coordonator al operatiunii de cautare la suprafata (CSS).
MASURILE PE CARE TREBUIE SA LE IA O NAVAAFLATA IN PERICOL
Transmiterea semnalului de pericol
-
o nava in pericol trebuie sa emita un semnal
de alarma corespunzator unnat de apelul si mesajul de pericol In zonele oceanice
indepartate este de dorit ca apelul si mesajul de pericol sa fie adresat unei statii de
radiocoasta (CRS).
Daca exista cea mai mica indoiala in ceea ce priveste receptia mesajului de pericol,
acesta va fi transmis pe oricare din frecventele disponibile care permit sa fie atrasa
atentia asupra mesajului, cum ar fi frecventa de comunicare intre navele folosite in
zona sinistrului.
Inainte de schimbarea frecventei trebuie sa se astepte suficient timp pentru
receptionarea raspunsului.
Alacatuirea mesajului de pericol
-
acest mesaj trebuie sa furnizeze urmatoarele
informatii principale :
a. identifr carea navei;
b. pozitia;
c. natura accidentului si felul de asistenta cerut;
d. orice alte informatii care pot sa usureze operatiunile de salvare
;
Este deasemeni foarte important de a da informatiile corespun zatoare asupra
urmatoarelor puncte :
a. conditiile in preajma
locului sinistrului, directria si forta vantului, starea
marl,vizTbilitate, prezenta unor obstacole sau pericole de navigatie
;
b. ora abandonarii navei (daca
e caz:ul);
c. numarul persoanelor
ramase la bord;
d. numarul ranitilor;
e. mijloace de salvare folosite;
f. caracteristici ale dispozitivelor de reperaj;
In mod obisnuit mesajul de pericol initial nu poate cuprinde toate aceste date. Ora
emiterii semnalelor urmatoare depinde de imprejurari. Cand se dispune de timp
suficient este de preferat o serie de mesaje scurte decat unul excesiv de lung.
Anularea mesajului de pericol
-
ori de cate ori, prin schimbarea imprejurarilor,
I
I
T
I
T
I
rl
I
I
I
4
q
J
J
J
.1
-
-
J
-
I.
J
tr
J
-
Z
J
c
fr
E=
d
96
ajutorul cerut nu mai este necesar, mesajul de pericol va fi imediat anulat.
ale
Antrenamentul
-
conducatorii navelor trebuie sa he convinsi de avantajele deosebite
ale unur antrenament prealabil, care sa permita intregului eclrrpaj sa cunoasca si sa
foloseasca corespulzator mijloacele aflate la dispozitie penffu salvarea propriilor vieti.
unui antrenament prealabil, permita intregului echipaj
Toate mijloacele prevazute pentru indicarea pozitiei navei atunci cand se afla in
pericol trebuiesc folosite corespunzator.
Celelalte mijloace de reperare cum ar fi fuseele, focurile manuale etc. vor fi pastrate
pana in momentul in care se stabileste ca ele pot atrage atentia navelor sau
aeronavelor aflate in apropiere.
MASURI CE TREBUIESC LUATE DE NAVELE CE ACORDA ASISTENTA
Apelul si mesajul de pericol
-
poate fi receptionat de catre o nava aflata in mare in
mai multe moduri, dupa cum urmeaza :
a. direct sau prin releu;
b. de la obahza radio pentru localizarea unui sinistru (EPIRB);
c. direct de la o nava aflata in pericol constand in semnale luminoase sau sonore;
Masuri imediate
-
dupa receptionarea unui mesaj de pericol orice nava este obligata
sa ia urmatoarele masuri :
a. sa confirme primirea mesajului si daca este cazul sa-l retransmita;
b. sa depuna toate eforturile pentru a asigura in permanenta veghe auditiva,vtzuala
si radio;
sa comunice navei aflate in pericol urmatoarele informatii :
identitatea
pozitta
- vrteza si ora prevazuta de sosire la locul sinistrului (ETA)
d. in apropierea locului sinistrului sa intareasca veghea;
Pregatiri la bord
-
in drum spre locul sinistrului la bordul navelor ce acorda
asistenta se vor face lucrari de pregatrre
,
in special :
- in fiecare bord de la prova la pupa se va lega de copastie o parama pentru a
usura legarea ambarcatiunilor si a plutelor de-a lungul bordului;
- se va pregati in fiecare bord o plasa de care sa se agate supravietuitorii sau
persoanel e cazute la apa;
- unul sau doi membrii din echipaj vor fi echipati corespunzator si pregatitrftzic
dar si psihic sa intre in apa sa recupereze supravietuitorii;
- la bord trebuiesc facute pregatiri pentru primirea ranitilor;
Pregatirea si conducerea operatiunilor de cautare
-
fiind un curs destinat
ambarcatiunilor de agrement, fie ele si de voiaje lungi, nu vom studia decat doua
97
C
LI
l
)_I
metode de cautare,
metode folosite atu,ci cand exista o
Pana a trece la nominarizarea
ror este necesar insa sa
termeni:
a' deriva
-reruTtanta
estimata
a efectului vantului,
a curentilor
sVsau/ a curentilor
de maree care modifica pozitia
obiectului
cautat.
b' punct de reper
-
pozitiacea
mai probabila
a obiectului
cautat la un moment dat
tinandu-se
seama de efectul
[previzibil al derivei, pornind
din momentul
in care
pozitia initiala a accidentului
a fost determinata;
Dupa ce am definit notiunile de deriva si punct
de reper \-om arata ,Joua
metode,
cele mai des uzitate in operatiunile
de cautare pe mare :
a' Metoda patratului
crescator
-
se alege utrn.i cand cautarea
se ele.-ru-Jz& r_-u o
singura nava; nava se indeparteazade
punctul
de reper,Jescnin.j
uln parrat ale
carui laturi isi maresc continuu
lungimea
;
b' Metoda sectoarelor
-
se alege in cazul cautarii cu o sinsura na\ a- J.- i:i .-,_,nJirii
particulare
-
om ra apa nava urm eaza \n drum alcaruit din secr.r;ri
Ji .u-ru- &
carui centru se afla in punctl
de reper
slngura Daya de salvare.
precizam
intelesul
a doi
I
I
T
t
a
t
a
I
a
C
a
t
a
I
I
I
k_
ls
rE
T
I
I
t
I
I
L
I
h
a
E
a
L
-
tl
-E
-l
E
E
E
E
E
E
rr
E
E
II
Ii
E
--
Ir
EI
E
4 ntile
rcper \
cc
/l\
8
lnrile
t o
l.
*rte
Pregatirea
cautarii
-
se va stabili mai intai un punct
de reper tinandu-se
seama de
urmatorii factori:
a. pozitra
indicata in mesaj si ora accidentului;
b' timpul scurs intre plec atea navel care da asistenta
si sosir-ea la locul sinistrului;
c' estrmarea
miscarilor
la suprafata
a obiectului
cautat in intervalul
de timp
mentionat la punctul
b.; este foarte important
de tinut minte ca aceste miscari
depind in primul
rand de deriva (deriva
de vant si/sau de curent
);
L
s
\
P
\
B
I
I
!-
a
b.
l2 ntile
Alte masuri de luat dupa terrninarea fazei initiale
-
faza initiala de cautare se
considera terminata dupa explorarea o singura data, a zoflet celei mai probabile,
fara sa se fi obtinut noi informatii.
Negasirea obiectului cautat se poate datora unuia sau mai multor dintre motivele
enumerate mai
jos
:
a. determinarea gresita a pozitiei ca urmare a erorilor de navigatie si/sau
neexactitatilor din comunic area de pericol referitoar e la pozitie;
b. erorilor de estima datorate derivei;
c. obiectul cautat nu a fost zarrt cl toate ca el se afla in zonaexploerata. Aceasta se
poate intampla frecvent in cazul micilor ambarcatiuni, a unei plute de salvare
sau a unui om la apa;
d. obiectul cautat s-a scufundatfara a mai lasa vre-o unna. Experienta dovedeste
insa ca si in cazul micilor ambarcatiuni, exceptie facand situatia cand se confrunta
cu o mare extrem de agitata, chiar si la scufundare ramanunele resturi pe care
un ochi bine antrenat le poate descoperi si identifica;
e. erorilor de navigatie din partea navei care efectueaza cautarea. Astfel de erori
se produc in cazurile cand punctul nu a putut fi facut cu ajutorul unor repere
hxe.
Ce este de facut daca ne gasim in fata uneia dintre situatiile enumerate mai sus ?
Conducatorul navei care efectteaza cattarea are trei posibilitati :
a. sa reanceapa cautarea in aceiasi zonaluand in considerare deriva suplimentara
produsa intre timp;
b. sa largeascazona de cautare tinand seama de deriva suplimentara;
c. sa atace o noua zona tinand seama de noi informatii prirnite intre timp;
Obiectele mici pot trece neobservate la luminazrlei.In timpul noptii astfel de obiecte
pot deveni vizibile daca poarta lumini continue sau intermitente, ori se folosesc
mijloace pirote
xplorarea pe timpul nop,tii,
a z9nelorceaU
oparea periodica a masinii
si intarirea veghei auditive pentru a percepe eventuale strigate de ajutor.
Descoperirea urmelor accidentului
-
in unele cazurrcautarea poate descoperi urme
ale accidentului fara a gasi si supravietuitori. Aceste urrne pot da indicatii pentru
stabilirea unui nou punct de reper si sa conduca la reconsiderareazoneide cautare.
Daca s-a putut identifica si gasi naya abandonata, continuarea cautarii
supravietuitorilor si a ambarcatiunilor de salvare se va face de regula, in vantul
navei.
Cand s-au putut localizaurrne ale sinistrului ca epava navei, resturi pe apa,pete de
hidrocarburi, ambarcatiunile de salvare se vor gasi sb vantul petelor de hidrocarburi
si resturilor plutitoare.
Totusi exista posibilitateacaparasirea
navei sa se f,r facut inainte de scufundare sau
local sa existe curenti ori efectul marii sa fie mai puternic decat cel al vantului. Din
99
aceste motive cautarea se va extinde tinand seama si de aceste posibilitati.
Reguli pentru manevra
-
pe timpul operatiunilor de cautare si salvare prevederile
COLREG isi pastreaza completa valabilitate. Semnalele sonore aratate la regula
28 capata o importanta deosebita.
Conducatorii navelor care participa la cautare se vor preocupa in orice imprejurare
de siguranta navei si a echipajului lor .
Daca exista totusi un coordonator al operatiunilor de salvare acesta va transmite
cat mai putine instructiuni de manevra a navelor. Navele vor executa prompt toate
aceste manevre. Schimbarile de drum mai mari de 90 grade se recomanda a fi
facute in doua etape succesive. In caz ca apff dificultati de limba se vor u
iliza
semnalele din codul international de semnale.
In continuare vom analizape scurt metoda de cautare pe sectoare, cafiind metda
cel mai des utilizata si cea mai convenabila pentru ambarcatiuni de agrement de
salvare sau oament cazuttla aPa.
Se foloseste cand pozitia obuiectului cautat este cunoscuta cu destula precizie tat
zonaprobabila nu este extrem de intinsa.
Exemplu:
a. om la apa. Nava se intoarce imediat la punctul de reper-
I
I
I
b. Obiectul cautarii a fost zant apoi pierdut Nava face dmm calre punctul de
reper.
Toate schimbarile de drum se fac de l2O grade la tribord. Nava pleaca din punctul
de reper.
de detectare aproplerea
punctului
Aceasta metoda ofera sanse foarte mari de detectare rn aproplerea
punculr
reper si permite cautarilor sa se intinda repede pe ansamblul zonei probabile.
mari
e
d
e
4
lr
E
E
d
E
E
E
d
.j
in
100
de
Dupa
prima fazadragtama
se inclina
cu 30
gtadela dreapta
si se reancep
cautarile
asa cum indica
linia
Punctata'
Sfarsitul
operatiunilor
de cautare
-
metodele
ce se pot folosi
pentru salvarea
or fi dirijate
navele
ce au echipamentul
peste sunt foarte
indicate
pentru micsor
uleiuri
de ungere.
Deversand
incet 200
i ulei cu ajutorul
unui tub de cauciuc
a
carui orificiu
este
prasat chiar deasupra
suprafetei
marii in timp ce nava se deplaseaza
cu viteza
r"d,rra'r"
poate linisti hula
pe-o suprafata
de aproape
5000
mp'
pe
mare rea o nava cu bord liber mic este cea mai indicata
pentru operatiuni
de
salvare.
ciuc este
iJe preferat
Pl1sa:91"99b:yanl-*-
i esentiali
: necesitatea
eventuala
a uner
deriva.
Aceasta
precautiune
este necesala
si poate impiedeca
producerea
unor
accidente
grave in tuimpul
operatiunilor
de salvare'
In ceea ce priveste
apropierea
de oameni,
aceasta
opeiatiune
este indicat
a se faca din vant-
cand
"st"
poribit,
p"rrourele
care au n:voie
de ajutor si ingrijiri
medicale
vor fi
transportate
catre o nava mal mare ce at
Totdeauna
este recomandat
ca salvatii
sa
pasagerilor
si echipajului,
asupra
a
io.",
cerandu-li-se
sa spuna
daca
informatii
vor fi transmise
imediat
conducatorului
navei
de salvare
si daca este
cazrtl catre cele1alte
nave aflate
in zona'
T
t
I
t
l
I
r
I
I
'l
I
t
t
Ceseintamplaatuncicandatatfazainitialacatsicautarileurmatoarenuauavut
nici un rezt]t]tat?
E:lfffir*"i
ce efectue
aza cattarea
trebuie
sa c.ontinue::r:::urtre
pana la
-^4a
nnofa Q4l
pierdereaoricarei-sp*"",9degasireasuf
r15}l:'ll':):T"l"Xt"t:"il;ff
:
ffffiffi;r1ff;:ffi;;;;;-ii
caurarlor.
orice
deciz\ein
acest sens trebuie
101
sa tina seama
de urmatorii
factori
:
I
I
T
Temperatura
(grade
Celsius)
\
1,7 grade
",,
lr7
-
4r4 grade
. _.. 4r4
-
l0 grade
.j
10
-
ts,S grade
i
peste
2l grade
Durata
probabila
de
supravietuire
mai putin
de trei
sferturi
de ora
mai putin
de o ora si
jumatate
mai putin
de trei
ore
mai putin
de sase
ore
nelimitat,
functie
de oboseala
I
I
I
I
t
T
I
I
I
I
I
I
T1
rl
;/
ti
"''
-Datele
de mai sus arata
necesitatea
unor
masuri
rapide
fara apune
capat
insa printr-o
limita
arbitraraeforturilor
de cautar".
Au fost cazuri
cand
unii
naufragiati
au de asit cu mult limitere
de *ui ,ur, astfer
ca atunci
cand
se
:r,:;rLffi|ffi:incetarea
operatiunilor
de caurare
trebuie
avura
in vedere
si aceasra
-
1
tt
gr
r.i
E
E
t
E
3
r
I
102