ACADEMIA NAVALA „MIRCEA CEL BATRAN”

PROIECT: MANEVRA NAVEI IN

CONDITII DEOSEBITE
Manevra de remorcaj portuar al nevelor de tip tanc
petrolier

PROFESOR COORDONATOR:Cdor.conf.univ.dr.ing Toma Alecu

Student: Bostan Laurentiu-Claudiu

1
 ~ 2019 ~

CUPRINS

1. Partea teoretica……………………………………………...3
1.1 Pregatiri preliminare pentru remorcaj……………………….4
1.2 Caracteristicile remorcherelor de port………………………5
1.3 Manevra de remorcaj portuar………………………………..5
1.4 Alte manevre si procedee de remorcare…………............…12
2. Studiul de caz…………………………….......................….16
2.1 Manevra de intrare in port…………………………...……..17
3. Analiza personala……………………………......................18
3.1 Executarea manevrei de acostare doar cu remorcher voltat la
pupa...............................................................................................19

2
 1. Partea teoretica :

Scurt istoric :
  Primul remorcher se numea "CHARLOTTE DUNOAS" si a fost construit
in 1802 de catre inginerul scotian William Symington si a fost dotat cu o masina cu
vapori Watt avand roti cu zbaturi pentru propulsie. Efectua remorcajul navelor pe
canalul Clyde din Scotia.
In USA, roata cu zbaturi este inlocuita cu elicea de propulsie pe la 1850, iar
in 1900, masina cu aburi a fost inlocuita cu motorul Diesel.
Remorcherele au evoluat de-a lungul timpului, capatand particularitati specifice si
au fost specializate pentru manevra de remorcaj pe rauri, fluvii, canale, docuri,
porturi, rade exterioare, estuare. Astfel s-a ajuns la împartirea acestora pe grupe,
astfel: remorchere costiere, remorchere maritime si remorchere oceanice.

Remorcherul "Charlotte Dundas"

Dupa primul razboi mondial, Anglia a construit remorchere speciale

destinate salvarii echipajelor si a navelor avariate. In 1942 au fost realizate
remorchere cu motor Diesel, acestea devenind cele mai bune din lume (deadweight
peste 1000 tone, lungime 60 metri, latime 12 metri, pescaj 5,4 metri, putere mai
mare de 4000 cai putere, autonomie 20.000 Mm în regim "Toata viteza").
Expertii proiectanti si constructorii de remorchere au aratat ca un remorcher
bun trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
3
-          buna stare de navigabilitate;
-          marime corespunzatoare si greutate;
-          putere mare la remorcare;
-          rezistenta mare;
-          instalatie de remorcaj eficienta.

1.1 Pregatiri preliminare pentru remorcaj

- alegerea remorcherului;
- alegerea remorcii;
- pregatiri la nava remorcher;
- pregatiri la nava remorcata.

 Dotarea remorcherului:
- vinci de remorcare, dispozitiv de control a tensiunii;
- carlig de remorca rabatabil cu dispozitiv automat de molare a paramei de
remorcaj;
- babale de remorcare sau binte;
- coarbe de remorca, pentru protectia impotriva paramei de remorcaj.

 Alegea remorcherului:
Se face functie de deplasamentul navei de remorcat si viteza de remorcaj.
Puterea remorcherului:
N=Nmax/(Vmax/V) unde:
N –puterea remorcherului ales [kW];
Nmax. –puterea remorcherului dupa documentele tehnice [kW];
Vmax. –viteza remorcherului fara remorca [Nd];
V –viteza de remorcare [Nd].

 Alegerea remorcii:
- Se va tine cont de material, lungime si diametru;
- Remorca buna = lunga si grea;
- Remorca = usor de manevrat, rezistenta si elastica;
- Remorca se cupleaza cu greutati, sau remorci combinate (parama
metalica de la remorcher);
- Lungimea remorcii se stabileste in functie de tonajul navei remorcate, de
starea marii si a timpului, precum si de puterea remorcherulu;

4
 - Rezistenta remorcii se recomanda a se calcula pentru conditiile cele mai
grele de remorcaj, in asa fel incat, pe remorca, sa nu se depaseasca jumatate
din efortul de rupere.

 Pregatiri la nava remorcher:

- Pregatirea echipajului pentru tansmiterea remorcii;
- Alegerea remorcii;
- Pregatirea remorcii si stabilirea lungimii remorcii;
- Pregatirea mesagerului pentru transmiterea remorcii catre nava;
- Apropierea remorcherului cu viteza redusa catre nava.

 Pregatiri la nava remorcata:

- Pregatirea echipajului pentru preluarea remorcii;
- Pregatirea bandulei pentru preluarea mesagerului;
- Stabilirea bintei pentru montarea remorcii.

1.2 Caracteristicile remorcherelor de port:

- spatiu adecvat pentru echipaj si pentru aprovizionarea lui pentru o zi;
- dependenta fata de baza sa din port;
- buna manevrabilitate, tractiune de remorcare;
- putere intre 1500 si 4500 cai putere.

1.3 Manevra de remorcaj portuar:

Manevrele portuare se fac cu 2-4 remorchere in functie de marimea navei si de
vant.

 In port remorcajul se face:

- navele peste 2000 tdw obligatoriu;
- navele mari pot folosi 2-4 remorchere si aceasta se stabileste de comandant, prin
pilot, in functie de vant si de marimea navei.
Lungimea paramei de remorca in port trebuie sa fie cat mai mica, 25-50m

 Pentru remorcajul din porturi exista trei stiluri generale de remorcaj care
combina toate procedeele de remorcaj (in siaj, la ureche, prin impingere) si
anume:
-          STILUL EUROPEAN
-          STILUL AMERICAN
-          STILUL JAPONEZ
5
  Stilul EUROPEAN, pentru manevra se utilizeaza 2 remorchere
Remorcherul prova primeste remorca de la nava remorcata prin nara de
etrav.
Remorcherul pupa primeste remorca de la nava remorcata prin nara etambou.
La deplasarea inainte, cand fortele de tractiune prova si pupa FTpv si FTpp
sunt coliniare cu planul longitudinal al navei remorcate si remorcherul pupa
mentine intinsa remorca, remorcherul prova mentine traiectoria rectilinie a
convoiului si stabilitatea de drum a acestuia.

La schimbarea directiei de tractiune a remorcherului prova se produce atat o

miscare giratorie a navei remorcate, in bordul abaterii (acestei miscari i se opune
usor remorcherul pupa), cat si o micsorare a vitezei de manevra a convoiului pe
fondul aparitiei fortei de deplasare laterala Fd.
Stilul european de remorcaj, schimbarea directiei de tractiune a
remorcherului prova

Abaterea fata de planul longitudinal a remorcherului pupa determina o

miscare giratorie a navei remorcate in bordul opus abaterii. Acestei miscari i se
opune usor remorcherul prova.
Pentru acostarea la dana (cheu) a navei remorcate cu bordul paralel cu cheul,
remorcherul prova si cel pupa trebuie sa actioneze cu aceeasi forta cand remorcile
fac acelasi unghi cu planul diametral al navei remorcate, iar centrul de greutate se
afla la jumatatea lungimii navei.

6
 Pentru calculul fortei de tractiune prova si pupa la acostare/plecare cu care
remorcherele prova si pupa sa traga pentru mentinerea paralela cu cheul a planului
diametral al navei, este necesar sa se cunoasca:
-          pozitia centrului de greutate al navei în raport cu extremitatile prova si
pupa ;
-          forta de apropiere de cheu a navei (Fa).
 Determinarea FTpp si FTpv la o nava apupata cand se cunosc distantele "a" si
"b" si forta de apropiere Fa.

FTpp = 1000 /60 + 40 X 60 = 600 Kgf

FTpv = 1000 /60 + 40 X 40 = 400 Kgf
 Deplasarea laterala prin impingere a navei. Remorcherele se pozitioneaza in
dreptul liniilor verticale marcate cu alb pe bordajul navei.

7
FTpp = Fa / a+b x a
FTpv = Fa / a+b x b
FTpp = 1500/35+35 x 35 = 749,99 kgf
FTpv = 1500/35+35 x 35 = 749,99 kgf

 Stilul AMERICAN de remorcaj:

Se caracterizeaza prin faptul ca remorcile sunt date la remorchere printr-un
singur bord al navei remorcate.
Fortele exterioare de tractiune au punctele de aplicatie în centrele initiale de
deriva (prova si pupa) într-un plan paralel cu planul longitudinal al navei
remorcate.

a)

b)
a) Manevra de remorcare pentru pozitionare.

8
b) Remorcajul de pozitionare cu 3 remorchere pentru marirea manevrabilitatii
convoiului.
Manevra de acostare cu remorcherele prin "impingere" fara ca acestea sa
"moleze" remorca data initial.
a) Acostare la dana prin impingere.
b) Scoaterea navei din dana prin tractare.

a)

b)

 Stilul JAPONEZ de remorcaj:

Se caracterizeaza prin:
-          remorcile sunt voltate la vinciurile din prova ale remorcherelor, realizandu-
se un bun control asupra manevrei ( remorcile se dau de la remorcher spre nava de
remorcat, cu putine exceptii).
-          remorcherele se pozitioneaza astfel:

9
-    unul la prova in unul din borduri în apropierea (in planul) centrului de deriva
prova .
-    unul la pupa in planul diametral al navei dand remorca prin nara de etambou.

a) Manevra de acostare prin impingere fara ca remorcile sa fie molate .

b) Scoaterea navei din dana prin deplasarea laterala (planul diametral paralel cu
cheul.
M2 = FTpp x a
M1 = FTpv x b
M1 = M 2

a)

10
 b)
Deplasarea laterala spre babord si inapoi a navei cu remorcher pupa (tractare
prin nara etambou) si remorcher prova (impingere) punct de aplicatie prova.

Conditii:
M1 = Fdpp x a M1 = M2
M2 = Fdpv x b
M3 = FTpp x c M3 = M 4
M4 = FTpv x d

11
1.4 Alte manevre si procedee de remorcare:

 Intoarcerea cu 2 remorchere
Remorcherul din prova trage într-un bord, iar cel din pupa in bordul opus pana
cand nava a venit cu prova pe directia dorita.

 Acostarea cu 1 remorcher, in acvatorii mici sau navele mici ,

manevra navei se poate realiza cu masinile proprii si cu un
remorcher care actioneaza la prova.
-acostare

 Manevra de plecare cu 1 remorcher.

12
 Acostarea pe vant puternic, dinspre dana spre larg cu 4 remorchere.

 Intoarcerea unei nave mari pe vant puternic cu 4 remorchere.

13
  Remorcajul in siaj:
- remorcherul se apropie paralel cu nava, in prova ei, la o distanta de 20-30 m/5-10
m cand vantul nu actioneaza prea puternic ;
- transmiterea remorcii se face prin intermediul bandulei, de regula de la nava
remorcata;
- plecarea si intinderea remorcii se executa cu viteza foarte mica;
- cand spatiul de manevra este limitat se pot transmite remorci de la pupa si de la
prova, nava fiind scoasa de exemplu din locul de acostare, paralel cu acesta.

 Remorcajul la ureche sau bord la bord:

Pentru efectuarea acestui procedeu de remorcaj este necesar ca remorcherul sa
aiba o putere suficient de mare pentru a-si pastra manevrabilitatea pe toata durata
manevrei.
Remorcherul este legat in cartierul pupa al navei remorcate, astfel incat
prelungirea axului sau longitudinal sa intersecteze planul diametral al navei in
punctul initial de deriva prova (Dipv).

Legaturi:
- parama de etrava (1), amareaza remorcherul spre "inainte" si transmite forta de
tractiune la "mars inapoi" a remorcherului la nava remorcata cand aceasta trebuie
sa micsoreze viteza sau sa opreasca;
- springul prova (2), prin care se transmite forta de tractiune de la remorcher la
nava remorcata la "mars inainte" ;
- traversa pupa (3), care intinde la travers sau putin inaintea traversului in functie
de forma pupei navei remorcate si serveste pozitionarii rigide a remorcherului la
14
nava remorcata. Prin aceasta traversa se transmite forta de deriva si inclinarea la
extremitatea pupa a navei remorcate la schimbarile de drum.
Acest tip de remorcaj se efectueaza cu precadere in bazinele portuare sau in
acele locuri unde nu sunt valuri sau sunt foarte mici, fapt ce determina oscilatii
foarte mici (tangaj, ruliu) ale navelor ansamblului remorcher-nava remorcata.
Navele mari pot sa fie antrenate de trei remorchere cuplate bord la bord.

 Remorcajul stil Berbec:

Este procedeul prin care remorcherul transmite forta sa in punctul de sprijin al
marsuinului prova in punctul de sprijin de pe bordajul navei remorcate.

Punctul de sprijin al remorcherului, pentru scurt timp poate fi oriunde pe

braul de acostare, dar, pentru impingere marsuinul prova este special construit
pentru a indeplini functia de sprijin cu suprafata mare de contact si buna aderenta
la bordul navei remorcate.
Daca un remorcher impinge perpendicular pe planul diametral, la una dintre
extremitatile navei remorcate, centrul de greutate G al acesteia va descrie un cerc
de giratie care are centrul in apropierea extremitatii pupa a navei remorcate.

15
Cercul de giratie descris de centrul de greutate al navei

2. Studiul de caz:

In urmatoarea situatie vom prezenta acostare uni tanc petrolier in portul

Tuapse ,Rusia, bordul de acostare va fi tribordul la cheu.
Particularitati ale navei: 40000 tdw ,183.32m lungime , 32.20 m latime, bow
thruster cu o putere de 1000 kw, pescaj 8m pupa, 6m prova , nava fiind in balast.
Manevra se va executa cu 2 remorchere utilizand stilul Japonez, cu remorca de
la remorcher. Echipajul se va pregati la posturile de manevra , asteptand ambarcare
pilotului si sosirea remorcherelor. Comunicare cu pilotul se va face prin VHF in
canalul 12.
Pilotul a fost ambarcat , va veni un remorcher la pupa care se va volta prin nara
etambou si un remorcher la prova care se va volta prin nara din babord de pe
puntea teuga. Ambele babale au un SWL de 55 t, narile au un SWL de 32 t si
remorcherele au forta de 2000 hp, iar paramele de remorcare sunt confectionate din
polipropilena cu un diametru de 48mm , o lungime de 220m si un coeficient de
rupere de 55.7 t ,546.23 kn.
Echipajula pregateste pentru voltarea remorcii bandule si mesageri. Remorca se
va recupera la bord cu ajutorul vinciului hidrulic.
Remorcherele se apropie cu viteza redusa spre nava, in momentul cand sunt la o
distanta adecvata bandula se bate, se recupereaza o parte din bandula apoi se leaga
mesagerul pentru recuperarea si voltarea remorcii. Remorcherele sunt voltate ,
nava avanseaza spre cheu.

16
 Lagaturile pentru acostare vor fi 3x2x2, prova, pupa,cu springurile de pe puntea
principala.

2.1 Manevra de intrare in port:

- in pozitia 1 remorcherele s-au voltat;
- in pozitia 2 nava avanseaza spre cheu;
17
- in pozitia 3 nava gireaza catre tribord cu ajutorul remorcherelor, remorcherul
din pupa trage iar cel in prova tine remorca slaba;
- in pozita 4 nava avanseaza catre cheu ,ambele remorci sunt slabe,
remorcherele pregatindu-se sa impinga dinspre babord inspre tribord;
- in pozitia 5 remorcherele imping nava in babord pentru a o lipi cu tribordul
de cheu.
Costurile de remorcaj au fost 500 euro/h pentru fiecare remorcher.

3. Analiza personala:

18
 In opinia mea manevra s-ar fi putut executa si cu un singur remorcher la pupa,
deoarece nava are bow thruster cu o putere de 1000 kw.
In pozitia 3, la intoarcerea navei spre tribord, remorcherul pupa trage si bow
thruster-ul se actioneaza 50% spre tribord , pentru usurarea giratiei.
In pozitia 5 , la lipirea navei de cheu,nava se stopeaza, remorcherul pupa,
impinge si bow thruster-ul se actioneaza 75% spre tibord, pentru apropierea
tribordului de cheu. Forta remorcherului de impingere la pupa se mentine si
actionarea bow thruster-ului, pan ace se vor volta springurile , dupa voltare,
remorcherul poate fi molat si bow thruster-ul poate fi oprit.

3.1 Executarea manevrei de acostare doar cu remorcher voltat la pupa

si cu ajutorul bow thruster-ului:

19
 Dar din motive de siguranta a navigatiei si legislatia portului care impune
,navelor mai mari de 20000 tdw au nevoie pentru acostare si plecare de 2
remorchere.
In concluzie manevra a fost executata cu 2 remorchere,pentru evitarea unor
riscuri in plus.
Manevra a descurs in deplina siguranta, s-au indeplinit toate criteriile propuse
si a fost executata intr-un timp cat mai scurt si intr-o buna practica marinareasca.

BIBLIOGRAFIE
20
(1) www.scritub.com/tehnica-mecanica/Remorcajul-maritim-si-
portuar-3423231611.php
(2) www.adl.anmb.ro/cursuri Manevra Navei/MNC1 12 remorcaj
(3) www.marinetraffic.com
(4) www.google.ro/image
(5) Documentatie M/T BIXBITE

21