SUBIECTE

TIPURILE DE EVALUARE iniial formativ final TESTUL DOCIMOLOGIC TIPURILE DE TESTE ETAPELE PROIECTRII UNUI TEST

Evaluarea iniial

Se efectueaz la nceputul unui program de instruire ( ciclu de invatamant, an scolar, semestru, inceputul unui capitol si chiar al unei lectii). Ea este impusa de faptul ca la nceputul unei activitati de instruire exista o oarecare eterogenitate in randul elevilor in ceea ce priveste cunostintele, abilitatile, in general a posibilitatilor de invatare a noilor cunostinte. Evaluarea iniiala constituie o condiie hotrtoare pentru reuita activitatii de instruire, fiind menita sa ofere posibilitatea de a cunoaste potentialul de invatare al elevilor la inceputul unei activitati, de a sti daca sunt apti sa se integreze cu sanse de reuita in noul program de instruire, daca vor putea intelege continutul ce va fi predat.

Evaluarea iniial
Funcii ale evalurii iniiale. In concordanta cu fenomenele care o
fac necesar, evaluarea iniiala realizeaz doua funcii: Funcia diagnostica care vizeaz cunoaterea msurii in care subiecii stpnesc cunostintele si poseda capacitatile necesare angajarii lor cu sanse de reusita intr-un nou program. Funcia prognostica sugereaz profesorului condiiile probabile ale desfasurarii noului program si ii permite anticiparea rezultatelor. In concluzie, pot fi considerate ca apartinand problematicii evalurii initiale mai multe idei:
-

Evaluarea iniiala este indisolubila construciei unui demers didactic riguros si eficace. Funciile ei sunt asigurate pana la final numai daca mijloacele si resursele sunt stabilite si folosite pentru a face posibila derularea activitatii in conditii de eficienta.

- Constituie un demers pedagogic esenial pentru desfasurarea cu succes a programului de instruire.

Evaluarea formativa
Evaluarea formativa se realizeaz, predominant, pe parcursul procesului didactic si este menita sa verifice sistematic progresele elevilor.

Se realizeaz pe segmente relativ mici de activitate, proba fiind administrata la sfarsitul unitatii pentru care a fost eleborata. Din aceasta decurge o frecventa mare a verificrilor, scurtarea intervalului de timp dintre evaluare si modificrile ameliorative aplicate, ceea ce permite reglarea operativa a procesului didactic. Diminueaz, pana la eliminarea completa, caracterul de sondaj al evalurii, propunndu-si verificarea tuturor elevilor asupra continuturilor esentiale predate.

Evaluarea formativa

Determina schimbri att in conduita didactica a profesorului, cat si in comportamentul colar al elevului.

Faptul ca scopul ei principal l constituie facilitarea continuitatii invatarii, determinand activitatile oportune si/sau dificultatile ce trebuie depasite, face necesara o abordare mai analitica.

Evaluarea formativa

Evaluarea formativa este promovata si de pedagogia corectiva. Ea pornete de la o realitate frecvent constatata si anume aceea ca intre rezultate si obiective sunt diferente. Aceasta constatare face necesara identificarea neajunsurilor si a deficientelor care le provoac. Procesul presupune mai multe etape si implica:

cunoaterea capacitatii de invatare a elevului; repararea deficientelor de instruire; stabilirea altor cauze (diagnostic); adoptarea masurilor de ameliorare.

Evaluarea pe parcursul procesului didactic

Evaluarea trebuie sa constate nu numai ceea ce tie cel evaluat si cat de precis stapneste cunostintele ci si sa repereze erorile, sursele acestora (neatentie, superficialitate in invatare, carente in pregatirea anterioara ), iar profesorul sa conceapa un dispozitiv de corectare facand din evaluare un proces implicat in invatare. Cunoscndu-se ca insusirea cunostintelor este personala, trebuie sa se propuna elevului alte cai pentru a atinge obiectivul, de unde necesitatea de a prevedea exercitii de remediere diferentiate. De aici decurge ca rolul profesorului nu este unul de cenzor ci de participare si ghidare.

Evaluarea sumativ
Rezultatele procesului de instruire/invatare sunt puse in evidenta prin doua tipuri de evaluare, determinate de perspectiva modului in care acestea se integreaza cu procesele de instruire: una tradiionala, sumativ sau cumulativa, inspirata din grija pentru realizarea unui bilan al performantelor elevilor pe o anumita perioada; a doua, formativa sau continua, viznd o mai strnsa corelaie a aciunilor evaluative cu procesele de instruire/invatare.

Evaluarea sumativ
Evaluarea sumativ (cumulativa) este modul de evaluare dinamica a rezultatelor colare realizat prin verificri punctuale, pe parcursul programului, ncheiate cu o evaluare globala, de bilan la sfarsitul unor segmente de activitate relativ de mari, in general corespunzatoare trimestrelor sau semestrelor, anului scoar sau cicluluide invatamant. Ea opereaz sondaje, att in ceea ce privete elevii, cat si materia a crei insusire este verificata . datorita acestei caracteristici, evaluarea sumativ nu poate oferi informaii sistematice si complete privind msura in care subiecii cuprini intr-un program de instruire si-au insusit continutul predat si nici daca un elev stapaneste toate continuturile esentiale parcurse. De asemenea, evaluarea realizata in acest mod nu insoteste procesul didactic in toate secventele acestuia si nu permite reglarea /ameliorarea lui decat dupa perioade relativ indelungate.

Evaluarea sumativ

Evaluarea finala, de bilan Evaluarea de bilan are un rol important si mai cu seama indeplineste rosturi specifice: arata unde a ajuns actiunea si reconstruieste actiunea in continuare prin procesul de reglare pe care il realizeaza. Evaluarea finala este trita de elevi ca singurul moment veritabil de evaluare, dei nu este dect unul din elementele sistemului de evaluare in trei timpi. Ea demonstreaz utilitatea daca avem in vedere faptul ca elevul simte nevoia sa tie daca a realizat, in final, nivelul de performanta care-l indreptateste la recunoasterea sociala. Importanta evalurii finale decurge si din cele doua functii pe care le indeplineste:

Compararea strategiilor examinate ( iniiala, dinamica sumativ si formativa) si finala pune in evidenta existenta unor note comune cat si a unor trsturi specifice.

de verificare si de comunicare.

METODE I INSTRUMENTE DE EVALUARE

Concepte:
metod calea prin care se ofer elevului posibilitatea de a-i

demonstra cunotinele; instrument parte a metodei prin care se concretizeaz opiunea profesorului pentru testarea performanelor; prob orice instrument de evaluare proiectat, administrat i corectat de profesor;

test de diagnostic sau iniial;

test de progres sau formativ; test sumativ.

Noiunea de TEST
Testele constituie instrumente de verificare cu structura i nsuiri specifice. Testul poate fi o proba oral, practic sau scris.

Testul
Testul docimologic este o alternativ i o cale de eficientizare a examinrii tradiionale. Testul este o prob standardizat care asigur o obiectivitate mai mare n procesul de evaluare. Prin testare ncercm s ne dm seama n ce msur sunt satisfcute cerinele colii, circumscrise de scopurile i obiectivele educaiei.

Testul
Se tie c, n sens larg, testul este o prob bine definit, ce implic ndeplinirea unor sarcini identice pentru toi subiecii de examinat, n conformitate cu o strategie precis. De aici decurge marele avantaj al folosirii testelor: sistemul de raportare valoric este unic.

Testele prezint anumite caracteristici:

sunt probe complexe care acoper o arie mai mare din coninutul predat i verific un numar mai mare de obiective ale actului didactic; ele ofer posibilitatea msurrii mai exacte a performanelor colare, n comparaie cu alte probe; posed nsuiri ale investigaiei experimentale, ceea ce le confera o mai mare precizie; permit standardizarea criteriilor de notare, asigurnd un grad sporit de obiectivitate n apreciere.

CALITILE UNUI TEST DE EVALUARE

Concepte:
validitate testul msoar ceea ce este destinat s msoare; validitate de coninut msura n care testul acoper, n mod uniform, elementele de coninut pe care i propune s le testeze; validitate de aspect msura n care testul este relevant/ important pentru elevi; fidelitate dac este repetat, testul produce rezultate constante; obiectivitate concordan ntre aprecierile fcute de evaluatori independeni n ceea ce privete un rspuns bun; aplicabilitate testul poate fi administrat i interpretat uor.

TIPURILE DE TESTE
Dupa momentul in care se aplica, testele pot fi: - initiale; - de progres; - finale. Testele initiale se folosesc in scopul realizarii unei evaluari initiale, la inceputul unui program de instruire. Testele de progres sau formative se folosesc pe tot parcursul proce-sului de predare-invatare, dupa fiecare capitol sau unitate de invatare. Testele finale sunt folosite dupa parcurgerea unui capitol sau unitate de invatare , la incheierea unui semestru sau an scolar.

Tipuri de teste: de plasament, de diagnostic i sumativ n tabelul de mai jos prezentm definirea lor prin referire la coninut, scop i factorii care trebuie luai n considerare pentru fiecare categorie de teste.

Tipuri de teste
-

teste de inteligen teste de performan cognitiv

- teste de personalitate

6. PROIECTAREA I ADMINISTRAREA UNUI TEST Concepte:

specificaii - o descriere a testului (sau a unei baterie de teste) care specific exact ce anume se cere a fi ndeplinit. Specificaiile se scriu de obicei nainte de test, dar pot suferi modificri pe parcursul crerii testului n funcie de nevoi practice; baterie - un set teste pentru evaluarea diferitelor abiliti, permind o estimare global a nivelului elevului;

feedback - circulaia permanent a informaiei de la i ctre profesori, factori de decizie, prini etc.
descriptori de performan - criterii unitare de apreciere a performanelor la elevi.

Cum se scrie un test? De unde s ncep? Cum tiu c e un test bun? Alctuirea unui test bun ncepe de la stabilirea specificaiilor. Care sunt elementele specificaiilor?

Etapele ale proiectrii i administrrii unui test : stabilirea obiectivelor de evaluare; alegerea tipului de test; alocarea timpului de rezolvare; alegerea formatului;

alctuirea matricei
scrierea itemilor; stabilirea schemei de notare; administrarea testului; evaluarea; interpretsrea rezultatelor.