Seminar teoretic

Lecţia clasică
Etapele de lucru
Prezentare . Constantinov Cornelia, grad didactic unu
 Întrebări cheie
Ce voi face?
Cu ce voi face?
Cum voi face?
Cum voi şti daca ceea ce
trebuie făcut a fost făcut?
 Ce voi face ?
- vizează obiectivele, care trebuie sa fie
fixate şi realizate;

- obiectivele stabilesc ce va şti si ce va

şti sa facă elevul după lecţie; obiectivele
trebuie formulate explicit prin
utilizarea unor „verbe de acţiune”.
 Cu ce voi face ?
stabilirea resurselor educaţionale (delimitarea
conţinutului învăţării, a resurselor psihologice,
a resurselor materiale);
un profesor este cu atât mai bun cu cat reuşeşte
să-l înveţe pe elev exact ceea ce poate elevul şi
are realmente nevoie; orice copil poate fi
învăţat ceva, cu condiţia alegerii celor mai
potrivite metode si mijloace de educaţie.
 Cum voi face?
vizează conturarea strategiilor didactice
optime. Imaginaţia pedagogică a cadrului
didactic este cea care prezidează alegerea
şi combinarea, mai mult sau mai puţin
fericită, a metodelor, materialelor şi
mijloacelor folosite în învăţământ.
 Profesorul trebuie sa stabilească scenariul
didactic.
Cum voi şti dacă ceea ce trebuie făcut
a fost făcut?
vizează stabilirea tehnicilor de evaluare
a rezultatelor învăţării;
o activitate didactica este cu atât mai
eficienta cu cât obiectivele ei au fost
realizate intr-un timp cat mai scurt, cu
cheltuieli minime de resurse materiale,
cu mai puţină oboseală şi cu mai multă
placere pentru efortul depus.
Tipurile de lecţii şi etapele de lucru
de formare a capacităţilor de
dobândire a cunoştinţelor
1. Organizarea clasei (moment organizatoric)
2. Reactualizarea structurilor anterioare, verificarea
temei pentru acasă
3. Prezentarea optimă a conţinutului nou
4.  Dirijarea învăţării
5.  Consolidarea materiei şi formarea capacităţilor (la
nivel de reproducere)
6.  Evaluarea (curentă, instructivă, fără aprecieri cu
note)
7.   Bilanţul lecţiei. Concluzii
8.   Anunţarea temei pentru acasă.
de formare a capacităţilor de înţelegere
a cunoştinţelor
1.    Organizarea clasei (moment organizatoric)
2.    Reactualizarea structurilor anterioare,
verificarea temei pentru acasă
3.    Consolidarea materiei şi formarea capacităţilor:
a)    la nivel de reproducere;
b)   la nivel productiv.
4.    Evaluarea (curentă, instructivă, fără aprecieri
cu note)
5.    Bilanţul lecţiei. Concluzii
6.    Anunţarea temei pentru acasă.
de formare a capacităţilor de aplicare a
cunoştinţelor
Organizarea clasei (moment organizatoric)
2. Reactualizarea structurilor anterioare,
verificarea temei pentru acasă
3. consolidarea materiei şi formarea capacităţilor:
a) la nivel productiv;
b) la nivel de transferuri în alte domenii.
4. Evaluarea (formativă de tip formativ, cu
aprecieri)
5. Bilanţul lecţiei. Concluzii
6. Anunţarea temei pentru acasă.
 de formare a capacităţilor de analiză-sinteză a
cunoştinţelor

1.   Organizarea clasei (moment organizatoric)

2.   Verificarea temei pentru acasă
3.   Analiza-sinteza materiei teoretice studiate
(sistematizarea, clasificarea, generalizarea)
4.   Analiza-sinteza metodelor de rezolvare studiate:
a. la nivel productiv, cu transferuri în alte domenii;
b. la nivel creativ.
5.   Evaluarea (formativă de tip sumativ, cu aprecieri)
6.   Bilanţul lecţiei. Concluzii
7.   Anunţarea temei pentru acasă.
de formare a capacităţilor de evaluare
a cunoştinţelor
1.      Organizarea clasei (moment
organizatoric)
2.      Instrucţiuni privind realizarea
lucrării de evaluare
3.      Realizarea lucrării de evaluare
(testul, lucrarea practică, lucrarea de
laborator, proiectul, autoevaluarea etc.)
4.      Bilanţul lecţiei. Concluzii
5.      Anunţarea temei pentru acasă.
 mixtă
Organizarea clasei (moment organizatoric)
2.      Reactualizarea structurilor anterioare, verificarea
temei pentru acasă
3.      Prezentarea optimă a conţinutului
4.      Consolidarea materiei şi formarea capacităţilor:
a.        la nivel de reproducere;
b.       la nivel productiv, cu unele transferuri în alte domenii
5.      Evaluarea:
a.        curentă, fără aprecieri cu note pentru materia nouă;
b.       sumativă, cu aprecieri pentru materia studiată
anterior.
6.      Bilanţul lecţiei. Concluzii
7.      Anunţarea temei pentru acasă
 Etapele proiectării didactice

1. încadrarea lecţiei sau a activitătii didactice în

sistemul de lecţii sau în planul tematic
2. stabilirea obiectivelor operaţionale
3. prelucrarea şi structurarea conţinutului ştiintific
4. elaborarea strategiei didactice
5. stabilirea structurii procesuale a lecţiei/activităţii
didactice
6. cunoaşterea şi evaluarea randamentului şcolar:
a) stabilirea modalităţilor de control si evaluare
folosite de profesor
b) stabilirea modalităţilor de autocontrol si
autoevaluare folosite de elevi
Proiectarea didactică de scurtă durată
Clasa:
Numărul lecţiei în modul (conform proiectării de lungă durată): de ex. 3/40
Numărul lecţiei conform orarului: 4
Durata lecţiei:     45 minute
Modulul: 
Subiectul  lecţiei: 
Sub-competenţele curriculare:
 
Obiectivele  lecţiei.  La finele lecţiei elevii vor fi capabili:
                    O1 :
                    O2 :
                    O3 :
                   Tipul lecţiei: (din cele expuse mai sus) 
N. B. Etapele să corespundă tipului de lecţie
 
Tehnologii didactice:
                   а) forme:      -   frontal; - în perechi; - individual; în grup
                   в) metode: -  
                   с) materiale didactice:
 
Evaluarea:  formativă, evaluare orală şi în scris, lucrare independentă (fără apreciere cu note).
 SCENARIUL  LECŢIEI

№ Secven- Timpul Obiective Activitatea Strategia Evaluarea

ţele învăţătorului şi a didactică (metode,
lecţiei elevilor (metode, procedee,
procedee,
forme)
forme, mijloace
instrucţionale)
 LECŢIA ERRE
Lecția ERRE- este un procedeu eficient
prin care profesorii îi îndrumă pe elevi
spre înțelegere și crearea unei atitudini
personale asupra celor învățate. Acest
cadru oferă posibilitatea ca elevii să
examineze critic informațiile și în baza lor
să-și reconstituie propria imaginație
asupra evenimentelor studiate.
 
EVOCAREA (provocarea interesului
La etapa evocării- se provoacă interesul, se
stimulează elevul pentru a se gândi la ceea ce
știe și poate să facă. La această etapă se
stabilesc de obicei obiectivele învățării , care
permit formarea cunoștințelor, abilităților și
aptitudinilor celor ce învață. La această etapă
este necesară implicarea activă a elevilor,
datorită căreia ei devin conștienți de propria
lor gândire și își formează limbajul propriu
 REALIZAREA SENSULUI
La etapa realizarea sensului- cel care învață vine
în contact cu noile informații sau idei. Această
fază de învățare permite profesorului să aibă o
influență asupra elevilor și să-și mențină în mod
activ și independent străduința de a-și forma noi
concepte. Această etapă permite elevilor să-și
mențină interesul care a fost stabilit în faza de
evocare. Rolul profesorului în această etapă este
de a monitoriza această activitate. Subiectul
lecției se va realiza prin diverse activități , care
sunt relevante pentru obiectivele stabilite
 REFLECŢIA
Etapa reflecției- în această etapă permite să se
consolideze cunoștințele noi și să-și
restructureze activ schema de învățare pentru a
include în ea multe concepte noi. Această etapă
permite să aibă loc învățarea durabilă
caracterizată de schimbarea propriu zisă, care
permite formarea unui nou set de
comportamente sau  a unor convingeri noi. Aici
tot este bine să ne amintim și să înțelegem
toată experiența parcursă în activitate.
 EXTINDEREA
Etapa extinderii- reflectă sistemul de cunoștințe,
abilități și aptitudini, care permit formarea unor
competențe și este nevoie de a le aplica în diferite
situații de integrare. Sarcina acestei etape este de a
implica elevii în condiții de integrare autentice,
adică de a rezolva situații reale din viață, care
stimulează mobilizarea resurselor interne și externe
ale elevilor. La această etapă se propun: studiu de
caz; elaborarea de proiecte fie individuale , fie în
grup, care sunt realizate nu pe parcursul unei lecții,
dar se realizează pe durată mai mare de timp.