TIPURI DE LECTII

Principalele categorii/tipuri de lectie sunt :

Lecia mixt ;
Lecia de comunicare/nsuire de noi cunotine ;
Lectia de formare de priceperi i deprinderi ;
Lectia de recapitulare i sistematizare ;
Lecia de verificare i apreciere ale rezultatelor colare.

1. Lecia mixt Lectia mixt vizeaz realizarea, n msur aproximativ egal, a mai multor
scopuri sau sarcini didactice : comunicare, sistematizare, fixare, verificare. Este tipul de lectie cel
mai frecvent ntlnit n practica educativ, ndeosebi la clasele mici, datorit diversitii
activitilor implicate i sarcinilor multiple pe care le joac.
Structura relativ a lectiei mixte :
moment organizatoric ;
verificarea coninuturilor insuite verificarea temei ; verificarea cunotinelor, deprinderilor,
priceperilor dobndite de elev ;
pregtirea elevilor pentru receptarea noilor cunotine (se realizeaz, de obicei, printr-o
conversatie introductiv, n care sunt actualizate cunotine dobndite anterior de elevi, relevante
pentru noua tem, prin prezentarea unor situatii-problem, pentru depirea crora sunt necesare
cunotine noi etc.) ;
precizarea titlului i a obiectivelor : profesorul trebuie s comunice elevilor, ntr-o form
accesibil, ce ateapt de la ei la sfritul activitii ;
comunicarea/nsuirea noilor cunotine, printr-o strategie metodic adaptat obiectivelor,
continutului temei i elevilor i prin utilizarea acelor mijloace de invmnt care pot facilita i
eficientiza realizarea acestei sarcini didactice ;
fixarea i sistematizarea coninuturilor predate prin repetare i exerciii aplicative ;
explicaii pentru continuarea invrii acas i pentru realizarea temei.

Concret planul unei lectii mixte se construieste dupa urmatorii pasi:

Partea I 1) Date generale (data la care se tine lectia, disciplina de invatamant, clasa si profilul,
titlul (tema) lectiei, durata lectiei si cel care o propune); 2) Obiectivele lectiei operationale si
pedagogice. 3) Strategii didactice : a) mijloace didactice (materiale didactice; instalatii aparatura,
fise de lucru, de evaluare); b)metode de invatare: conversatie, experiment si demonstratie,
observatia independenta, problematizarea, explicatia, descoperirea; c) moduri de activitate cu
elevii frontal (reactualizarea, discutarea rezultatelor din experimente etc); - in echipa (efctuarea
unui experiment); - individual (activitate cu fise de lucru); d) surse informationale (bibliografie)
manual, culegeri de probleme etc. Partea II. Desfasurarea lectiei: 1) moment organizatoric (2 3
min) Pregatirea clasei pentru ora, buna ziua , prezenta, liniste, creta/burete etc; 2) verificarea
cunostintelor din lectia precedenta si reactualizarea celor necesare comunicarii temei noi (10 15
min); 2.1. controlul temelor de casa (prin sondaj, sau prin rezolvarea problemelor care nu s-au
stiut rezolva); 96
2.2. verificarea cunostintelor din lectia precedenta (prin intrebari, exercitii si probleme); 2.3.
reactualizarea cunostintelor sau legatura cu cunostintele anterioare. 3) Comunicarea noilor
cunostinte (25-30 min); 3.1. anuntarea titlului lectiei care se scrie la tabla; 3.2. proiectarea
continutului noi invatarii in secvente; 4) Fixarea noilor cunostintesi realizarea feed-back-ului (5
8 min) intrebari, exemple si probleme 5) Tema de casa Pot aparea situatii deosebite: criza de
timp, golul de timp. Se pot folosi fisele anexe:
-fisa de lucru privind verificarea si reactualizarea cunostintelor (fisa de evaluare); -fisa -lucrarea
de laborator; -fisa de fixare a noilor cunostinte si realizare de feed-back; -fisa de dezvoltare.
2. Lectia de comunicare/insusire de noi cunostinte
Acest tip de lectie are un obiectiv didactic fundamental : insusirea de cunostinte (si, pe baza
acestora, dezvoltarea unor capaciteati si atitudini intelectuale), dar prezinta o structura mixtei,
indeosebi la clasele mici. Cand obiectivul didactic fundamental al lectiei il constituie insusirea
unor cunostinte noi, celelalte etape corespunzatoare tipului sunt prezente, dar au o pondere mult
mai mica ; ponderea celorlalte etape este deter minata, in principal, de vrsta elevilor : la clasele
mari, lectia de comunicare tinde chiar catre o structura monostadiala. Variantele lectiei de
comunicare/insusire de noi cunostinte se contureaza pe baza unor variabile, precum :
locul temei intr-un ansamblu mai larg al continutului ;
strategia didactica elaborata de profesor in functie de particularitatile de varsta si nivelul
pregatirii elevilor etc.

Cele mai cunoscute variante ale acestui tip de lectie sunt :

lectia introductiva : are rolul de a oferi o imagine de ansamblu asupra unei discipline sau a unui
capitol si de a-i sensibiliza pe elevi in scopul eficientizarii receptarii noilor continuturi ;
lectia prelegere, practicabila doar la clasele liceale terminale, cnd continutul de predat e vast,
iar puterea de receptare a elevilor e foarte mare ;
lectia seminar : presupune dezbaterea unui subiect in timpul orei pe baza studiului prealabil de
catre elevi a unor materiale informative ; se realizeaza, de asemenea, clase mai mari, cand nivelul
de pregatire si interesul elevilor pentru disciplina sunt ridicate ;
lectia programata, conceputa pe baza manualului sau textului programat sau pe baza unor
programe de invtare computerizate etc.

Are doua variante; una este asemanatoare cu lectia mixta, doar ca reactualizarea duraza 3- 4
minute, iar timpul de predare este mai mare (aprox. 40 min). Alta varianta :
1. convorbiri introductive (5 minute);
2. anuntarea titlului si importanta lectiei (2 minute);
3. transmiterea noilor cunostinte (40 minute);
4. tema de casa.

Fixarea se poate realiza si pe parcursul predarii sau poate aparea ca o etapa. Aceste structuri nu
sunt rigide, ele pot fi modificate. De exemplu, verificarea lectiei se poate face la final; Verificarea
tine loc de legatura atunci cand lectia noua se bazeaza mult pe cunostintele mai vechi. Uneori se
poate preda, se da tema, apoi se face fixarea pentru a capta mai bine atentia elevilor, se dau
indicatii despre tema.
3. Lectia de formare de priceperi si deprinderi E specifica unor domenii de activitate diverse :
desen, muzica, lucru manual, educatie fizica, gramatica, 97
literatura, tehnica etc. Structura orientativa a acestui tip de lectie
moment organizatoric ;
precizarea temei si a obiectivelor activitatii ;
actualizarea sau insusirea unor cunostinte necesare desfsurarii activitatii ;
demonstratia sau executia-model, realizata, de obicei, de profesor ;
antrenarea elevilor in realizarea activitati (lucrarii, exercitiului) cu ajutorul profesorului;
realizarea independenta a lucrarii, exercitiului de catre fiecare elev ;
aprecierea performantelor elevilor si precizari privind modul de continuare a activitatii
desfasurate in timpul orei.

Astfel lectia de formare a priceperilor si deprinderilor poate avea urmatoarea structura:

1. Moment organizatoric (2-3minute);
2. Efectuarea de exercitii (aplicatii) (40minute);
3. Concluzii, feed-back (5-6minute);
4. Tema.

Variantele lectiei de formare de priceperi si deprinderi pot fi identificate, in principal, in functie de

specificul domeniului de activitate si de locul desfasurarii activitatii:
lectia de formare de deprinderi de activitate intelectuala : analiza gramaticala, analiza literara,
analiza unui text filosofic, analiza unui document istoric, realizarea unui eseu literar sau filosofic,
rezolvare de exercitii si probleme ;
lectia de formare a unor deprinderi motrice, specifice disciplinei Educatie fizica ;
lectia de formare a unor deprinderi tehnice : operare pe computer, utilizarea unor instrumente
tehnice ;
lectia cu caracter practic (aplicativ), realizabila, de obicei, in afara clasei (de exemplu, in
atelierul scolar) ;
lectia de laborator, vizand desfasurarea unor experiente in domenii diverse ale cunoasterii :
chimie, fizica, biologie ;
lectia-excursie, destinata formarii priceperii de a observa obiecte sau fenomene, de a selecta si
prelucra observatiile.

4. Lectia de fixare si sistematizare Lectia de fixare si sistematizare vizeaza, in principal,

consolidarea cunostintelor insusite, dar si aprofundarea lor si completarea unor lacune. Se
realizeaza prin recapitulare ; Conditia de baza a eficientizarii acestui tip de lectie o constituie
redimensionarea continuturilor in jurul unor idei cu valoare cognitive relevantei, astfel incat elevii
sa fie capabili de conexiuni care s permita explicatii din ce in ce mai complete si de aplicatii
optime si operative in contexte din ce in ce mai largi ale cunoasterii. Structura orientativa a acestui
tip de lectie :
precizarea continutului, a obiectivelor si a unui plan de recapitulare ; este de dorit ca aceasta
etapa sa se realizeze in doi timpi : inaintea desfasurarii propriu-zise a orei, apoi la inceputul orei
sau orelor de recapitulare ;
recapitularea continutului pe baza planului stabilit : aceast etapa e destinat clarificarii si
eliminarii confuziilor constatate de profesor, stabilirii unor conexiuni prin largirea contextului
cunoasterii si diversificarea perspectivelor de abordare a continutului parcurs si realizarii unor
scheme sau sinteze care sa-l pund in relatie tot ceea ce reprezinta esentialul la nivelul continutului
analizat ;
realizarea de catre elevi a unor lucrri pe baza cunostintelor recapitulate; in cazul lectiilor de
consolidare de deprinderi, aceast etapa ocupa ponderea cea mai mare in structura lectiei si se
concretizeaza, in functie de specificul disciplinei, prin : rezolvare de exercitii si probleme, analize
gramaticale, analize literare, realizarea unor lucrari avand caracter tehnic ;
aprecierea activitatii elevilor ;
 precizarea si explicarea temei.

Astfel se disting urmatoarele momente ale lectiei de fixare si consolidare a cunostintelor:

1. moment organizatoric (2-3 minute);
98
2. fixarea si consolidarea cunostintelor reactualizarea teoriei (5 10 minute) prin exercitii,
probleme, lucrari (30 minute);
3. concluzii si realizarea feed-back-ului, prezentarea rezultatelor, aprecierea notarii (5-6 minute);
4. tema.

OBS: Accentul cade pe elev; la inceput se lucreaza cu profesorul, apoi semiindependent (prin
indicatii), apoi independent (la inceput exercitii mai simple, apoi mai complicate) In functie de
intinderea continutului supus recapitularii (o tema, un capitol) propunem cateva dintre variantele
posibile ale acestui tip de lectie :
lectia de repetare curenta
lectia de recapitulare pe baza unui plan dat sau alcatuit de profesor impreuna cu elevii : se
realizeaza la sfarsitul unor capitole sau teme mari din programa ;
lectia de sinteza: se realizeaza la sfarsitul unor unitati mari de continut : capitole mari, trimestru
sau an scolar;

Pornind de la metodele sau mijloacele utilizate n desfurarea lectiei variantele mentionate pot
conduce la noi variante :
lectie de recapitulare sau de sintez pe baz de exerciii aplicative (atunci cnd se urmrete
consolidarea unor deprinderi),
lectia de recapitulare cu ajutorul textului programat sau al unor programe recapitulative
computerizate;
lectia recapitulativ pe baz de fise (concepute n functie de nivelul dezvoltarii intelectuale i al
pregtirii i de ritmul de lucru al fiecrui elev) etc.

Lectia de recapitulare, sistematizare, sinteza a cunostintelor poate avea urmatoarea structura:

1) moment organizatoric (2-3minute); 2) recapitularea sistematizarea si sinteza cunostintelor (40
minute); 2.1.) anuntarea temei si importanta ei (1-2 minute); 2.2.) planul de recapitulare
(reactualizare, scriere pe tabla) (3minute); 2.3.) recapitularea dupa plan (30 35minute); 3)
Concluzii, feed-back, aprecieri, notare (5-6minute); 4) tema
Sunt putine astfel de lectii, la inceput de semestru, de capitol etc. Cerintele ei sunt: realizarea unor
sinteze in plan general, si sa cuprinda elemente noi (astfel apare plictiseala). Pot cuprinde si
cateva noi cunostinte, dar nu prea multe (aprofundare, improspatare).
5. Lecia de verificare i apreciere a rezultatelor colare Aceasta urmrete, n principal,
constatarea nivelului de pregtire a elevilor, dar i actualizarea i ncadrarea cunotintelor n noi
cadre de referint i semnificare, cu consecinte importante asupra viitoarelor trasee de invatare.
Structura relativ a acestui tip de lectie :
precizarea coninutului ce urmeaz a fi verificat ;
verificarea coninutului (n cazul unei verificri orale, aceast etap poate constitui
un bun prilej pentru sistematizarea cunotintelor, corectarea unor confuzii etc.) ;
aprecierea rezultatelor (dac n cazul verificrii orale sau practice aprecierea se face la sfritul
orei, n cazul verificrii scrise acest moment se va consuma n urmtoarea ntlnire a prof. cu
elevii) ;
precizri privind modalittile de completare a lacunelor i de corectare a greelilor i sugestii n
legtur cu valorificarea continuturilor actualizate n activitatea viitoare.

Variantele lectiei de verificare i apreciere se stabilesc, n principal, n functie de metoda sau

modul de realizare a evalurii :
lecia de evaluare oral;
lecia de evaluare prin lucrri scrise;
lecia de evaluare prin lucrri practice;
 lecia de evaluare cu ajutorul programelor computerizate.

a.Lectia de evaluare orala : 99

 1) moment organizatoric (2-3 minute);
2) Verificarea cunostintelor elevilor (35 40 minute);
2.1.) anuntarea temei si importantei;
2.2.) precizarea planului de lucru;
2.3.) ascultarea elevilor;
3) notarea elevilor, aprecierii, concluzii, feed-back (5-6 minute);
4) tema.

b) Lectia de evaluare scrisa a cunostintelor (teze, extemporale):

1) moment organizatoric (2-3minute);
2) efectuarea lucrarii scrise (45minute) .

OBS: Lectiile de evaluare continua evaluarea curenta; se realizeaza de regula

la sfarsitul capitolului, semestrului. Ele se anunta elevilor, danduli-se
indrumarile de studiu. Concluziile feed-back-ul se realizeaza dupa corectarea
lor, in lectii speciale de analiza si corectare a lucrarilor scrise. Cum este firesc,
tipologia lectiei rmne deschis i permisiv la noi ipostaze i asocieri.
Clasificarea, ca i specificitatea fiecrui tip de lectie nu constituie un ablon, o
retet imuabil, dat o dat pentru totdeauna. Practica educativ nsi poate
sugera sau induce noi modalitti dc structurare a evenimentelor, de
prefigurare a priorittilor unei lectii.