Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. moment organizatoric;
2. anunțarea titlului lecției noi și prezentarea obiectivelor propuse;
3. transmiterea noilor cunoștințe;
4. fixarea noilor cunoștințe;
5. aprecierea, asocierea, generalizarea;
6. activitatea suplimentară;
7. încheierea.
1. moment organizatoric;
2. anunțarea titlului lecției noi și prezentarea obiectivelor propuse;
3. actualizarea unor cunoștințe;
4. efectuarea activității intelectuale și/sau practice;
1
5. analiza, aprecierea modului de formare a deprinderii;
6. activitatea suplimentară;
7. încheierea.
1. moment organizatoric;
2. anunțarea titlurilor lecțiilor ce urmează a fi recapitulate și prezentarea obiectivelor propuse;
3. recapitularea, sistematizarea și sinteza cunoștințelor;
4. aprecierea, asocierea, generalizarea;
5. concluziile;
6. activitatea suplimentară;
7. încheierea.
1. moment organizatoric;
2. prezentarea obiectivelor de evaluare;
3. verificarea cunoștințelor elevilor;
4. aprecierea rezultatelor, concluzii;
5. activitatea suplimentară;
6. încheierea.
2
referinţă; este unitară din punct de vedere tematic; se desfăşoară în mod sistematic şi continuu
într-o perioadă de timp; se finalizează prin evaluare.
Planificarea calendaristică anuală - document şcolar alcătuit de profesor pe baza programei
şcolare şi cuprinde: tema, numărul total (anual) de ore repartizate obiectului la clasa
respectivă, împărţirea acestor ore pe semestre şi repartizarea lor în ore de predare-învăţare,
ore de evaluare şi ore la dispoziţia profesorului.
Planificarea calendaristică semestrială - document şcolar alcătuit de profesor pe baza
programei şcolare, prin împărţirea pe unităţi de conţinut (lecţii) a conţinutului învăţării
repartizat într-un semestru, eşalonat pe ore şi săptămâni. Poate cuprinde şi obiectivele de
referinţă, metodele şi mijloacele de învăţământ, modurile de evaluare folosite.
Planificările calendaristice pentru perioada de evaluare se întocmesc înaintea perioadelor
de evaluare din fiecare semestru şi conţin obiectivele de referinţă, conţinutul evaluării şi
modurile de evaluare.
Proiectarea didactică.
Proiectarea secvenţelor de instruire (a lecţiilor), să fie observate următoarele elemente:
3
II. Desfăşurarea lecţiei-forme: forma desfăşurată (se trec una sub cealaltă etapele
lecţiei şi se specifică activitatea profesorului şi a elevului pentru fiecare etapă în parte) sau
forma tabelară:structuri:
a) - Etapele lecţiei; - Activitatea profesorului; - Activitatea elevului; - Obiectivele
operaţionale; - Metodele şi mijloacele utilizate în lecţie;
b) - Etapele lecţiei; - Obiectivele operaţionale; - Elemente de conținut; - Strategia didactică:
metode, mijloace și forme de organizare a clasei; - Instrumente de evaluare a rezultatelor.
PROCESUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT
A. PROIECTAREA DIDACTICĂ
I. Stabilirea obiectivelor
1. Obiective operaționale
2. Obiective formativ-educative
3. Sarcina didactică dominantă a lecției
II. Analiza resurselor
1. Conținutul materiei de învățământ
2. Resursele psihologice ale clasei
3. Mijloacele de învățământ
III. Strategia didactică
1. Sistemul metodologic
a) Metode alese după obiective (operaționale, formativ-educative), sarcina dominantă
a lecției, resurse, competența profesorului, unitatea metodă-conținut
b) Procedee
c) Tehnici
2. Mijloacele de învățământ
3. Organizarea elevilor
IV. Elaborarea proiectului didactic
4
C. EVALUAREA LECȚIEI
D. REGLAREA SAU AMELIORAREA
IV.2. OBIECTIVELE OPERATIONALE SI CONTEXTUALIZAREA LOR
profesorul poate conduce lecţia în mod logic, eliminând echivocul obiectivelor generale;
prin faptul că sunt concrete, obiectivele operaționale determină o comunicare facilă şi
precisă între profesor şi elevi;
întrucât sunt prezentate la începutul orei, determină la profesor o rigurozitate în
respectarea lor, iar la elevi motivaţia învăţării;
sunt un criteriu în alegerea metodelor de învăţământ utilizate în lecţie, iar îndeplinirea
lor este un criteriu în reuşita lecţiei;
în ce priveşte evaluarea, obiectivele operaţionale asigură criterii concrete de apreciere şi
asigură feed-back-ul – conexiunea inversă), dar și dezavantaje (nu toate efectele
educaţiei sunt observabile şi măsurabile imediat, de exemplu formarea unor deprinderi
de comportament moral;
5
nu pot fi modelate şi măsurate atitudini de complexitate superioară, cum ar fi
atitudinile, trăirile, independenţa gândirii).
1. Cateheza – a învăța prin viu grai – activitatea de inițiere în învățătura și viața Bisericii.
Structura unei cateheze cuprinde următoarele etape:
6
b) vizite şi excursii organizate în vederea comunicării de cunoştinţe - se realizează
în vederea însușirii unor cunoștințe referitoare la locașul de cult, la viața unor sfinți, a unor
personalități bisericești;
c) vizite şi excursii de consolidare şi fixare a cunoştințelor - se organizează la
sfârşitul unui capitol sau al unei teme şi prezintă avantajul că elevii au deja multe informaţii,
ştiind ce să urmărească şi încercând să afle mai multe amănunte.
Pelerinajele sunt călătorii făcute în scop religios, către destinații naționale sau internaționale.
Ierusalimul, Constantinopolul, Muntele Athos, etc.
4. Expozițiile: În cadrul manifestărilor cultural-religioase se pot organiza expoziții cu
lucrări ale elevilor. În vederea realizării acestor expoziții etape:
1. prezentarea unor lucrări în vederea dezvoltării interesului elevilor spre arta
religioasă;
2. dezvoltarea convingerii că, pentru a realiza lucruri de artă religioasă, elevii trebuie
să ducă o viață religioasă autentică;
3. prezentarea etapelor executării lucrării;
4. distribuirea materialelor necesare executării lucrărilor;
5. executarea lucrării sub îndrumarea profesorului, în cadrul cercului de religie;
6. analiza lucrărilor și expunerea lor.