Proiectarea didactică

Conceptul de proiectare didactică

 Etape și operații ale proiectării
didactice
 Proiectarea unei unități de învățare
Proiectarea lecției
 Motto:
” Înainte de
a calca pe un
drum trebuie
să-l vezi.”
 (T. Kotarbinski)
 Conceptul de proiectare
didactică
 Ansamblul operaţiilor de anticipare a obiectivelor,
conţinutului, metodelor şi mijloacelor de învăţare, a
instrumentelor de evaluare şi a relaţiilor ce se stabilesc
între toate aceste elemente, în contextul unui mod
specific de organizare a activităţii didactice.
 Sorin Cristea consideră că “proiectarea pedagogică
reprezintă activitatea de structurare a acţiunilor şi a
operaţiilor care asigură funcţionalitatea sistemului şi a
procesului de învăţământ la nivel general, specific
(intermediar) şi concret-operaţional conform finalităților
elaborate în termeni de politică a educaţiei”.
De reflectat…
reflectat…

 Am putea desfăşura un demes

didactic fără să realizăm în
prealabil proiectarea acestuia?
 Care ar fi pericolele la care ne-am
putea expune procedând în
această manieră ?
 Necesitatea proiectării didactice
• Activitatea de educaţie este una dintre cele mai
complexe şi importante acţiuni sociale.
• Proiectarea ei este o problemă de necesitate
obiectivă, este o activitate de mare complexitate
pedagogică şi socială .
• Realizarea activităţii de proiectare pedagogică
presupune valorificarea deplină a caracterului său:
global, optim si strategic.
• Prin anticiparea demersului didactic propriu-zis,
proiectarea are rolul de a asigura acestuia un
caracter mai sistematic, mai bine organizat, și o
eficiență sporită.
Proiectarea se realizează la două
niveluri:
 macrostructural, la nivelul procesului
de învățământ, în ansamblul său
(elaborarea planurilor de învățământ, a
programelor scolare etc.);
 microstructural, la nivelul disciplinei
(elaborarea planificărilor calendaristice
pentru unități de învățare, capitole, teme,
lecții și alte activități didactice realizate în
scoală).
 concepţia pedagogică
generală şi personală
Finalitați(obiective/competențe)
Structura şi natura unităţilor
de conţinut
Tip de învăţare

Stil de predare
Caracteristici psihosociale
ale partenerilor
Ergonomia spaţiului şcolar

Timp de instruire
 ...
 În funcţie de orizontul de timp luat ca referinţă, distingem
două tipuri fundamentale de proiectare pedagogică:
- proiectarea globală;
- proiectarea eşalonată.

 Proiectarea globală – are drept referinţă o perioadă mai

mare din timpul de instruire, de la un ciclu şcolar la un an de
studiu;
- se concretizează în elaborarea planurilor de învăţământ şi
a programelor şcolare.
 Proiectarea eşalonată – are ca referinţă perioade mai mici
de timp, de la anul şcolar până la timpul consacrat unei
singure activităţi didactice şi se concretizează în:
- proiectarea activităţii anuale;
- proiectarea activităţii semestriale;
- proiectarea unităţilor de învăţare;
- proiectarea unei activităţi didactice (lecții).
…
Proiectarea curriculară: - o anticipare a
demersului didactic, în scopul de a oferi acestuia
un caracter sistematic, coerent şi organizat;

promovată în didactica postmodernă, evidenţiind

rolul prioritar al obiectivelor pedagogice şi
optimizarea raporturilor dintre obiective -
conţinuturi - metodologie şi evaluare;

o strategie de evoluţie a educaţiei, în vederea

unui învăţământ formativ.
 Principiile proiectării curriculare
(R.W.Tylor):

- selectării şi definirii obiectivelor activităţii de

instruire;
- selectării şi al construirii experienţelor de
învăţare, în raport cu obiectivele prestabilite;
- organizării metodologice a experienţelor de
învăţare, pentru a produce efecte formative de
nivel superior;
- evaluării rezultatelor, prin raportare la
obiectivele propuse, în vederea perfecţionării
activităţii de educaţie.
Modelul circular de proiectare curriculară
a instruirii

CONŢINURI
METODOLOGIE

OBIECTIVE

EVALUARE
Proiectarea centrată pe competenț
competențe
 În acord cu paradigma curriculumului,
finalitățile sunt situate în centrul modelului circular de
abordare a educației și instruirii
instruirii..
În funcție de acestea se structurează celelalte
componente ale curriculumului și anume conținuturile
ce urmează a fi predate și învățate, metodologia de
instruire, strategiile și instrumentele de evaluareevaluare..
La rândul lor, toate aceste elemente
elemente:: obiective,
conținuturi, metodologie și evaluare (o-(o-c-m-e) alcătuiesc
un model circular de proiectare a educației/ instruirii
care servește, în mod direct, ca bază pentru
structurarea competențelor și în mod indirect, pentru
realizarea funcțiilor educației, la nivelul procesului și al
sistemului de învățământ.
învățământ.
Operații ale proiectării
Operaț
didactice

 Lectura personalizată a programei școlare

 Elaborarea planificării calendaristice
 Proiectarea secvențială a unităților de
învățare si a lecțiilor
 1. Lectura personalizată a programei
Exprimă dreptul profesorului de a lua decizii asupra
modalităților pe care le consideră optime, în vederea sporirii
calității procesului de învățământ, respectiv răspunderea
personală pentru a asigura elevilor un parcurs școlar
diferențiat/individualizat, în funcție de diferiți factori
contextuali.

2. Planificarea calendaristică presupune parcurgerea

următorilor pași:
 realizarea asocierilor dintre obiectivele de referință sau
competențele specifice și conținuturi;
 segmentarea conținutului în unități de învățare;
 stabilirea succesiunii de parcurgere a unităților de învățare;
 alocarea timpului corespunzător, pentru fiecare unitate de
învățare.
 De reflectat...
 ”Proiectarea propune nu o
uniformizare a profesorilor, ci propune
doar un cadru normativ, riguros, dar
deschis și permisiv la varietate
procedurală, de adaptare la situații și
evoluții ale elevilor.”
 (C. Cucoș, 2002)
 ...
Proiectarea activităţii anuale
presupune :

identificarea obiectivelor/competențelor
generale urmărite în predarea disciplinei,
analiza conţinutului,
identificarea unităţilor de învăţare şi a
succesiunii lor,
eşalonarea în timp (precizarea numărului de
ore pentru fiecare unitate şi a datei sau a
săptămânii din structura anului şcolar),
distribuţia timpului pe tipuri de activităţi:
predare, învăţare, consolidare, evaluare.
 Proiectarea activităţii semestriale
 Este o continuare a proiectării anuale
care poate include şi o primă anticipare
a strategiilor didactice de predare,
învăţare şi evaluare, în funcţie de
obiectivele urmărite şi de conţinutul
detaliat.
 Proiectarea unităţilor de învăţare:
 Unităţile de învăţare sunt „structuri didactice
deschise şi flexibile formate din obiective de
referinţă/competenţe specifice, conţinuturi
instructiv educative, activităţi de învăţare şi
resurse educaţionale”. (Cristea, S., Bocoş, M., 2008,
p.371)
 Unităţile de învăţare prefigurează comportamente
dezirabile specifice, au o coerenţă tematică internă şi
un caracter sistematic şi continuu.
 Necesitatea proiectării pe unităţi de învăţare este
o consecinţă a valorificării dimensiunii acţionale
în formarea elevilor, a învăţării active şi
interactive şi impune existenţa unei viziuni
educaţionale coerente şi unitare pe o perioadă de
timp mai mare.
Unitatea de învăț
învățare
Structură didactică deschisă si flexibilă,
caracterizată prin:
 unitate tematică;
 desfăsurare sistematică si continuă pe
o perioadă de timp;
 formarea unui comportament specific,
prin integrarea unor obiective de referință sau
competențe specifice;
 finalizare prin evaluare.
 Proiectarea
unei unităț
unități de învăț
învățare
Scoala .................... Clasa/Nr. ore săpt. ........
Disciplina .............. Săptămâna/Anul ..........
Unitatea de învățare ...........
Nr. ore alocate ....................

Conținuturi Obiective Activități Resurse Evaluare

(detalieri) de referință/ de învățare
Competențe
specifice
 ...
Proiectarea lecţiei
 Presupune un demers anticipativ, pe baza unui
algoritm procedural ce corelează următoarele patru
întrebări (Jinga, Negreţ, 1982), corespunzătoare celor
patru etape fundamentale în proiectarea lecţiei:
- Ce voi face? Identificarea obiectivelor lecţiei
- Cu ce voi face? Analiza resurselor
- Cum voi face? Elaborarea strategiilor didactice
optime
- Cum voi şti dacă am realizat ceea ce mi-am propus?
Elaborarea instrumentelor de evaluare
 Proiectarea lec
lecțției

Este o activitate obligatorie pentru profesorii debutanți

dar nu numai și presupune:
încadrarea lecției, activității didactice în sistemul de
lecții/activități;
stabilirea obiectivelor operaționale (concrete);
selectarea, prelucrarea si adecvarea conținutului;
elaborarea strategiei didactice;
stabilirea metodologiei de evaluare/autoevaluare.
Schiţa unui proiect de lecţie ((S.Cristea
S.Cristea))
I.Organizarea resurselor activităţii de instruire
- organizarea administrativă: şcoala, clasa, disciplina de
învățământ, profesor, data, durata, resursele didactico-
materiale etc.
- organizarea pedagogică : unitatea de învăţare, subiectul
lecţiei, tipul de lecţie, forma de organizare, scopul lecţiei.

II. Planificarea-conceperea curriculară a activităţii de

instruire
- definirea obiectivelor concrete-operaţionale,
- stabilirea conţinuturilor de bază necesare realizării
finalităţilor,
- selectarea metodologiei didactice adecvate,
- evaluarea rezultatelor, prin raportare la obiectivele
prestabilite.
III. Realizarea-dezvoltarea curriculară a lecţiei

Structurarea scenariului didactic, pe secvenţe de

instruire, pornind de la următoarele principii
generale:
1. captarea , concentrarea şi distribuirea
optimă a atenţiei, la nivelul întregii clase;
2. motivarea superioara a elevilor
pentru învăţare,
3.asigurarea conexiunii inverse ca sursă
permanentă de reglare-autoreglare a activităţii de
instruire
 Condiţiile unei proiectări didactice
eficiente

a. adecvare la situaţiile didactice concrete;

b. operaţionalitate, adică potenţialitatea de a se
descompune în secvenţe acţionale şi operaţii
distincte;
c. flexibilitate sau adaptabilitate la evenimente noi;
d. economicitate, astfel încât într-un cadru strategic
simplu, nesofisticat, să se realizeze cât mai mult
din punct de vedere practic.
e. raportare la: complexitatea conţinutului, nivelul
de pregătire al elevilor, natura strategiilor
didactice aplicate, tipurile de lecţii alese etc..
 Reține
eținețți!
Elaborarea proiectului de lecție este un act de
creație didactică, în măsura în care profesorul nu
cade în capcana unor formalisme şi rigori excesive.
Proiectul de lecție, şi în general demersurile de
proiectare pedagogică, reprezintă expresia pregătirii
responsabile a profesorului pentru activitatea
instructiv-educativă.
Demersul de sistematizare a conținuturilor de
predat, corelarea logicii ştiinței cu logica didactică se
deprind inițial în contextul proiectării unei singure
activități didactice/lecții şi ulterior pentru o unitate de
învățare.
 Modele subiecte
subiecte posibile la disciplina Pedagogie II

1. Propuneti o definitie proprie pentru conceptul –

proces de învățământ/ predare /învăţare /evaluare /
stil didactic /strategie didactică /metodă de
învăţământ /mijloc de învăţământ.
2. Descrieți în maxim 20 de rânduri procesul de
învăţământ ca sistem/ ca proces instructiv-educativ
(informativ-formativ)/ ca proces de comunicare/ ca
relaţie între predare, învăţare şi evaluare .
3. Identificați minim trei argumente care să susțină
următoarea afirmație: ”Învăţământul este eficient
dacă este cu prioritate formativ”.
4. Enumerați aspectele pe ar trebui să pună accentul un
profesor, pentru a realiza o predare eficientă.
5. Identificați factorii conditionali interni/externi ai
invațării.
6. Alegeți unul dintre principiile didactice studiate
si explicitați modul în care aplicarea lui se
obiectivează în practica educațională.
7. Comentați citatul de mai jos din perspective
complementarității metodelor de învățământ:
”Profesorul care nu permite şi nu încurajează
diversitatea operaţiilor, în tratarea problemelor,
pune “ochelari de cal” intelectului elevilor,
restrângându-le viziunea doar în direcţia în care
mintea profesorului este întâmplător de acord.”
(J. Dewey ).
8. Enumerați funcțiile metodelor/mijloacelor de
învățământ și descrieți una dintre ele, la alegere.
9. Propuneti, pentru un conținut la alegere, relevant
pentru disciplina pe care o veți preda, o strategie
didactică adecvată (metode, mijloace, forme de
organizare).
10. Identificați cel puțin 3 factorii condiționali, din
fiecare categorie, la care trebuie să se raporteze
un profesor, atunci când realizează o alegere
obiectivă, în ceea ce privește strategia didactică
de utilizat.
11.Realizaţi un scurt inventar al avantajelor şi
dezavantajelor pe care le prezintă strategia
învățarii prin cooperare.
12. Realizați un eseu de 10-12 rânduri în care să
utilizați conceptele: stil didactic, strategie
didactică, metode de învățământ, mijloace de
învățământ, proces de instruire. Dați-i un titlu
sugestiv.
13.Identificați aspectele esențiale pe care le
presupune organizarea procesului de învățământ
pe clase şi prin lecţii.
14. Identificaţi 3,4 argumente care susţin calitatea
lecţiei de principală formă de organizare a
procesului de învăţământ.
15. Enumerați câteva forme de organizare,
complementare lecției și argumentați necesitatea
acestora, în contextul unui învățământ formativ,
centrat pe competențe.
16. Argumentați necesitatea alternării, în practica
şcolară, a activității frontale, cu activitatea pe grupe
şi cu cea individuală.
17. Identificați mimim trei argumente care susțin
necesitatea actului evaluativ în cadrul procesului de
învățământ.
18. Analizați comparativ cele trei strategii de evaluare
prin raportate la următoarele criterii: momentul când
se realizează, scopul urmărit, efecte asupra procesului
de învățământ și asupra elevilor.
19. Descrieți o metodă alternativă de evaluare, la alegere
(portofoliul, proiectul, observarea, referatul etc.), făcând
referiri la disciplina de specialitate.
20. Cum pot fi prevenite sau diminuate efecte
perturbatoare în apreciere şi notare? Propuneți cel puțin
trei modalități.
21. Argumentați necesitatea proiectării didactice.
22. Enumerați condiţiile unei proiectări didactice eficiente.
23. Comentați citatul de mai jos din perspectiva abordării
procesului de învățământ ca proces de comunicare: “ nu
tot ce intenţionăm reuşim să spunem, nu tot ce spunem
se aude, nu tot ce se aude se şi înţelege, se înţelege şi ce
nu spunem, iar ceea ce se înţelege nu depinde de noi ce
devine”. ( L. Şoitu)