Proiectarea procesului instructiv-educativ

OBIECTIVELE CURSULUI:

Studiind acest modul, masterandul va fi capabil:

 să definească conceptul de proiectare pedagogică;

 să descrie nivelurile/tipurile de proiectare;
 să analizeze diverse modele de proiecte didactice;
 să aprecieze importanţa proiectării didactice;
 să elaboreze proiecte didactice.

 
 COMPETENŢA PROIECTIVĂ

vizează
măiestria şi arta profesorului
de a realiza un design al procesului educaţional
prin acţiunea anticipată a tuturor elementelor procesului educaţional,
ţinând cont de finalităţi, resurse (materiale, umane, metodologice).

O bună proiectare denotă viziunea de ansamblu a profesorului

asupra actului educaţional şi asigură respectarea caracterului
intenţionat, conştient şi organizat al educaţiei.
 Pentru a se realiza cu succes, orice acţiune
necesită o anticipare a elementelor ce urmează a fi realizate.
Toate activităţile socioumane şi cele didactice,
pentru a fi realizate la nivel superior de calitate,
performanţă şi eficienţă, implică în mod necesar,
organizarea şi proiectarea lor.
Experienţa a demonstrat că activitatea didactică devine cu
atât mai productivă
cu cât este mai temeinic şi mai minuţios
pregătită / proiectată.
 Proiectarea pedagogică: delimitări conceptuale

G. De Landshere defineşte
proiectarea din perspectivă curriculară,
menţionând că proiectarea curriculară,
ca parte componentă a proiectării pedagogice,
presupune:
definirea obiectivelor,
sugerarea temelor de activitate care să provoace
schimbări în sensul dorit;
oferă posibilităţi de alegere a metodelor şi mijloacelor;
determinarea condiţiilor prealabile.
 Proiectarea pedagogică: delimitări conceptuale

Proiectarea pedagogică reprezintă

acţiunea complexă de concepere anticipată,
într-o viziune sistemică,
a modelelor activităţilor didactice
în funcţie de care vor fi îndeplinite
la un nivel ridicat de competenţă
şi eficienţă componentele procesului de învăţământ:
obiectivele, conţinuturile, strategiile, evaluarea şi,
în mod deosebit, formele de activitate didactică
(I. Bontaş)
 Organizarea/
Proiectarea realizarea

Procesul
didactic

Evaluarea

Fig.1. Abordarea sistemică a procesului educaţional (N. Bîrnaz)

 Tipurile proiectării didactice
Design-ul instrucţional cuprinde faze care sânt atât de
ordin imediat, cât şi de durată
În funcţie de orizontul de timp luat ca referinţă
distingem:
A. Proiectarea globală – care are drept referinţă o
perioadă mai mare din timpul de instruire la disciplina
şcolară: de la un ciclu şcolar până la un an de studii şi se
concentrează în elaborarea:
a)planului de învăţământ
b) curriculumului şcolar
c) manuale şcolare
B. Proiectarea eşalonată care are ca referinţă perioade mai mici de timp, de la anul
şcolar pînă la timpul consacrat unei singure activităţi instructiv-educative şi se
concretizează în:
1.Proiectarea de lungă durată sau proiectarea activităţii anuale/semestriale
Prin proiectarea didactică de lungă durată competenţele ce trebuie formate la
elevi printr-o disciplină, se pun în relaţie cu resursele, timpul disponibil şi
modalităţile de realizare a feedback-ului.
Acest instrument oferă imaginea întregului demers care va fi parcurs de către elev
şi profesor pe durata integrală a unei perioade mai îndelungate şi permite
repartizarea judicioasă a orelor pentru predare şi aprofundare.
În proiectarea de lungă durată/anuală/semestrială, pornim de la identificarea
competenţelor şi determinarea conţinuturilor şi a resurselor necesare formării
acestora.
Un cadru didactic bine intenţionat trebuie să-şi pună următoarea întrebare:
cum aş putea face încât întotdeauna activităţile instructic-educative pe care
le desfăşor să fie eficiente?

Astfel el va răspunde la alte patru întrebări:

Ce voi face? (stabilesc finalităţile: competenţe, obiective)

Cu ce voi face? (selectez conţinuturi, materiale )

Cum voi face? (identific şi corelez toate elementele tehnologiei didactice)

Cum voi şti dacă s-a realizat ceea ce trebuia? (evaluez rezultatele)
2. Proiectarea de scurtă durată (proiectarea unei lecţii)
vizează crearea designului activităţii educative orientate spre realizarea unor
finalităţi concrete/ competenţe specifice/ subcompetenţe în care profesorul
anticipează procesul, realizînd un act de creaţie.

Din perspectiva acestor întrebări profesorul va parcurge anumite etape:

Prima etapă, poate cea mai importantă, cuprinde o serie de operaţii de identificare a
finalităţilor exprimate în competenţe. În baza curriculumului şi a proiectului de lungă
durată sînt selectate competenţele-cheie, unde profesorul le corelează cu
subcompetenţele. În baza subcompetenţelor sînt formulate obiectivele operaţionale.
Precizarea clară a obiectivelor educaţionale reprezintă condiţia fundamentală a
proiectării corecte a lecţiei. Dacă profesorul/educătorul nu ştie, înainte de a începe
lecţia, cu ce rezultate concrete trebuie să se încheie aceasta, atunci sînt de aşteptat
improbabilitatea procedurală şi eşecul.
A doua etapă a proiectării vizează stabilirea resurselor educaţionale.

Resursele activităţii didactice se referă la:

- resurse materiale: manuale, texte auxiliare (enciclopedii, tabele,
planşe, hărţi), materiale didactice, locul de desfăşurare;
- resurse umane: elevul cu personalitatea sa, motivaţia, capacităţile
de învăţare şi exprimare, profesorul cu experienţa sa, influenţele
comunităţii;
-resurse procedurale: forma de organizare a clasei,
modalităţi/metode de organizare a activităţii, metode de învăţare,
metode de predare şi alocarea de timp.
A treia etapă în proiectare vizează conturarea strategiilor
didactice optime, adică a unor sisteme coerente de forme,
metode, materiale şi mijloace educaţionale, pe baza cărora să se
atingă obiectivele activităţii didactice.
Strategia selectării celor „Trei M” (Metode, Materiale, Mijloace)
trebuie centrată pe îmbinare şi dozaj, pe adecvare şi eficienţă.
Acesta este un instrument eficace pentru evitarea hazardului în
activitatea didactică reală, concretă.
Raţiunea de bază a realizării scenariului didactic este de a
preveni erorile, riscurile, evenimentele nedorite în practica
didactică.

Totuşi, nu se poate programa totul. Trebuie lăsat suficient loc

spontaneităţii şi actului liber.
A patra etapă a proiectării didactice vizează stabilirea tehnicilor de
evaluare a rezultatelor învăţării.
Proiectul didactic este bine format, dacă stabileşte, de la început, o
procedură de evaluare a nivelului de realizare a obiectivelor
propuse.
Evaluarea cea mai corectă este cea care se face pornind de la
obiectivele operaţionale ale activităţii. În funcţie de acurateţea
enunţării obiectivelor şi de măsura insinuării acestora în achiziţii
comportamentale concrete, observabile, se poate determina, prin
evaluare, eficienţa activităţii didactice, ca un raport dintre
rezultatele obţinute şi resursele consumate.
Proiectul lecţiei este produsul curricular în care se reflectă
„scenariul didactic”, adică felul în care se va desfăşura
activitatea didactică, astfel încît obiectivele propuse să fie
îndeplinite.
Elaborarea proiectelor de activitate didactică nu trebuie să
fie privită ca o activitate formală, ci în limitele unei anumite
rigori, ea trebuie să încurajeze creativitatea pedagogică a
cadrului didactic.
Proiectul de activitate didactică are valoarea unui ghid
concret de acţiune, care poate fi realizat sub forma unui
tabel, dar şi sub forma unei fişe de lucru.
Există multiple modele de a construi o proiectare de scurtă durată:
În cele ce urmează vom prezenta un model al proiectării de scurtă durată (unei
lecţii).
I. Date generale:
- Obiectul de studiu
- Clasa/anul de studiu
- Tema lecţiei
- Tipul de lecţie
- Unități de competenţe şi obiective operaţionale
- Tehnologia didactică
- Resurse bibliografice
 II. Desfăşurarea activităţii

Unități de
Etapele Tehnologia
compe Obiective operaţionale Conţinutul informaţional Evaluarea
lecţiei didactică
tenţe
În linii generale, orice activitate educativă se proiectează conform aceloraşi repere
metodologice. Cu toate acestea, lecţia ca formă de bază a organizării procesului de
instruire are o structură specifică, ce se deosebeşte de alte forme de organizare a
procesului educaţional (de exemplu, ora de dirigenţie, concursul, victorina etc.).
  În acest context, structura proiectului activităţilor educaţionale sau a altor forme
de organizare a procesului educaţional au unele note distinctive.
Prezentăm mai jos:
Proiect al activităţii educaţionale
1. Date generale:
 Denumirea instituţiei de învăţământ
 Clasa/anul de studiu
 Subiectul / Tema
 Timpul alocat
 Unități de competenţe şi obiective operaţionale
 Tehnologia didactică
 Resurse bibliografice
 2. Desfăşurarea activităţii

Obiective Conţinutul Tehnologia Timpul

Etapele activităţii Evaluare
operaţionale activităţii didactică alocat

Introducere în
activitate:
1.Motivarea pentru
activitate
2.Enunţarea
obiectivelor

Realizarea activităţii /
obiectivelor

Realizarea feedback-
ului