Proiectarea didacticã ȋn lecția de educație fizică

Proiectarea didactică

Expresii sinonime:
Design instrucțional (R. Gagne)
Taxonomia cunoștințelor (Romiszowski)
Definiţie:
Ansamblul de procese şi operaţii de anticipare a desfăşurării activităţii instructiv-
educative.
Proiectarea se realizează la două niveluri:
Macrostructural, la nivelul procesului de învăţământ în ansamblul său (elaborarea planurilor
de învăţământ, a programelor şcolare etc.);
Microstructural, la nivelul disciplinei (elaborarea planificărilor calendaristice pentru unităţi
de învăţare, capitole, teme, alte activităţi didactice realizate în şcoală).
Caracteristici
Caracter anticipativ: se referă la procesul de concepere și modul de realizare
Caracter continuu: se realizează permanent, proiectul fiind adaptat în funcție de
rezultate și de factori neprevăzuți
Caracter sistemic: are în vedere unitatea și relațiile dintre diversele componente ale
procesului educativ
Caracter ierarhic: cu referire la structura, nivelurile de organizare și integrare ale
proiectării
Caracter operațional: intervenția profesorului asupra componentelor procesului
didactic și a structurilor logico-didactice

Condițiile proiectării didactice eficiente

Adaptarea obiectivelor la specificul disciplinei
Finalizarea activității de proiectare cu instrumente de lucru: planul tematic, proiectul
de lecție etc.:
Orientare globală, structură flexibilă
Adaptarea la situații noi, neprevăzute prin alternative de acțiune

3
 Sunt necesare evaluări diagnostice:
Nivelul cunoștințelor cursanților
Resursele psihologice ale cursanților
Resursele materiale și de instruire
Exigențele programei școlare

Etapele proiectării didactice:

Încadrarea activității în sistemul de activități didactice:
Se stabilește obiectivul fundamental al activității
Determină modul de valorificare a conținutului activității
Identificarea și formularea competenţelor (Ce facem?):
Acestea depind de conținutul și logica specifică a disciplinei, nivelul de pregătire al
cursanților, mijloacele didactice disponibile, timpul disponibil. Se stabilesc pentru o perioadă
mai mare de timp sau corespunzător unei lecții
Toate componentele sistemului de activitate didactică sunt stabilite în relație cu
obiectivele propuse
Permite evaluarea obiectivă a rezultatelor
Analiza resurselor (Cu ce facem?):
Umane
De conținut: ansamblul valorilor educaționale
Materiale
Locul desfășurării activității și timpul disponibil
Elaborarea strategiilor didactice optime (Cum facem?):
Modalitățile de organizare, desfășurare și conducere eficientă a activității de predare –
învățare
Procesele de predare – învățare să fie adecvate competenţelor și conținuturilor
Conturarea unui sistem coerent de forme, metode, materiale și mijloace educaționale,
care să se potențeze reciproc în vederea unei strategii didactice eficiente
Elaborarea instrumentelor de evaluare (Am făcut ce trebuia?)
Raportul dintre rezultatele obținute și cele scontate
Momentul necesar și posibil de realizat (periodic, la final, combinat)

4
 Instrumentul de evaluare cel mai adecvat (oral, scris, proba practică, test de
cunoștințe)
Finalizarea și exprimarea rezultatului evaluării
Stabilirea structurii procesuale a activității didactice:
În funcție de obiectivul didactic fundamental și de tipul activității didactice
Nu există modele unice, absolute
Succesul este asigurat de buna anticipare a secvențelor procesului didactic
Probează pregătirea de specialitate, metodică, pedagogică, experiența, evitând erorile,
improvizațiile și consumul nejustificat de resurse

Acțiunea de proiectare didactică nu mai reprezintă azi un demers administrativ formal

în care să se gestioneze timpul și nu se suprapune peste întocmirea planurilor de activitate.
Dimpotrivă, ea reprezintă un demers personalizat, care presupune elaborarea de instrumente
didactice de interpretare personală a programei școlare, funcție de contextul educațional.

Operaţii ale proiectării didactice:

Lectura personalizată a programei şcolare
Elaborarea planificării calendaristice
Proiectarea secvenţială (a unităţilor de învăţare şi a lecţiilor)

Proiectarea didacticã în educaţie fizicã:

Este un proces complex de importanță vitală ȋn realizarea obiectivelor generale ale
educației fizice.
Scopul acestei activități este acela de a crea condiții pentru parcurgerea sistematică a
conținuturilor.
Conceptul curricular pe care se fundamentează activitatea de proiectare didactică,
presupune interacțiunea obiectivelor/competențelor, activităților de ȋnvățare, conținuturilor și
sistemului de evaluare.
Proiectarea lecţiei, activitate obligatorie pentru profesorii debutanţi, solicitã urmãtoarele
operaţiuni:
-încadrarea lecţiei, activităţii didactice în sistemul de lecţii/activităţi;
-stabilirea competenţelor;

5
 -selectarea, prelucrarea şi adecvarea conţinutului;
-elaborarea strategiei didactice;
-stabilirea metodologiei de evaluare/ autoevaluare.

Profesorului ȋi revine obligația programării conținuturilor conform condițiilor specifice

astfel ȋncât să se ȋndeplinească parametrii modelului de educație fizică al elevului.

Cerințele generale ale proiectării didactice

Programa școlară este un document oficial general valabil pe teritoriul național. Se
aplică ȋnsă ȋn funcție de diversitatea condițiilor concrete. Actuala programă a fost elaborată
din perspectiva trecerii de la modelul de proiectare curriculară centrat pe obiective la modelul
centrat pe competențe.
Începând cu anul școlar 2017-2018, ȋnvățământul functionează după noi programe
aprobate prin Ordinul Ministrului Nr.3393/28.02.2017, care conturează pentru absolvenții
ȋnvățământului obligatoriu un profil european structurat pe opt domenii de competențe cheie:
Comunicare in limba maternă
Comunicare ȋn limbi străine
Competențe ȋn matematică și competențe de bază ȋn științe și tehnologie
Competențe digitale
Competențe sociale și civice
Spirit de inițiativă și antreprenoriat
A ȋnvăța să ȋnveți
Sensibilizare și exprimare culturală
Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dobândite
prin ȋnvățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor
probleme generale.
Competențele generale, vizate la nivelul disciplinei Educație fizică și Sport,
jalonează achizițiile elevului pentru ȋntregul ciclu gimnazial. Acestea concură la formarea
unui stil de viață sănătos al elevului, la dezvoltarea fizică armonioasă și a motricității acestuia.
Competențele specifice sunt derivate din competențele generale și reprezintă achiziții
dobândite pe durata unui an școlar. Pentru realizarea acestor competențe, ȋn programă sunt

6
propuse exemple de activități de ȋnvățare care valorifică experiența concretă a elevului și care
integrează strategii didactice adecvate unor contexte de ȋnvățare variate.

7
BIBLIOGRAFIE

Fetescu, S., (2016), Bazele didacticii educaţiei fizice şcolare, Editura PIM, Iaşi,
Ionescu, M., (1982), Lecţia între proiect şi realizare, Editura Dacia, Cluj-
Napoca
Nicola, I., (1996), Tratat de pedagogie şcolară, EDP, Bucureşti
Oprea, L., (2018), Educaţie fizicã şi sport, manual pentru clasa aVI-a, Editura
Didacticã şi Pedagogicã, Bucureşti
Programa şcolară pentru disciplina EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT -Clasele a
V-a – a VIII-a, Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educației naționale nr. 3393 /
28.02.2017, București