CUPRINS

I. Aspecte teoretice privind proiectarea demersului didactic

II. Proiectarea demersului didactic (Exemplificari)

a. Studiul programei scolare

b. Planificarea calendaristica semestriala
c. Proiectarea unei unitati de învatare
d. Proiectarea activitatii didactice (a lectiei)

III. Bibliografie

1
 I. Aspecte teoretice privind proiectarea demersului
didactic

Proiectarea demersului didactic este o activitate desfasurata de profesor menita sa anticipeze

etapele si
modalitatile de organizare si de desfasurare concreta a procesului instructiv-educativ.
Pentru realizarea unei proiectari didactice corecte, profesorul trebuie sa raspunda la o serie de
întrebari: Ce voi face ? Cu ce voi face ? Cum voi face ? Cum voi sti daca ceea ce trebuia facut a fost facut
?
Raspunsul la aceste întrebari reprezinta de fapt, o conturare a etapelor proiectarii activitatii
didactice.
Proiectarea demersului didactic pentru o disciplina tehnica sau tehnologica presupune:
1. studiul programei scolare;
2. planificarea calendaristica;
3. proiectarea unitatilor de învatare;
4. proiectarea activitatii didactice (a lectiei).

I. 1. Algoritmul proiectarii didactice

Proiectarea didactica presupune urmatorul algoritm:

1. Stabilirea obiectivelor educationale.

Obiectivele educationale sunt elementele cele mai importante în realizarea proiectarii
didactice.Acestea sunt precizate în programele scolare, programe ce sunt caracterizate ca documente
oficiale si obligatoriu de parcurs. Profesorii trebuie sa aiba în vedere, în primul rând, obiectivele care
circumscriu trunchiului comun, partea obligatorie a programei scolare si care va constitui temeiul
realizarii evaluarii nationale (capacitate si bacalaureat). De asemenea, obiectivele trunchiului comun vor
contribui la conturarea profilului de formare la sfârsitul învatamântului obligatoriu. Pe de alta parte, în
functie de deciziile care se vor lua la nivelul fiecarei clase, cadrele didactice trebuie sa tina cont de
obiectivele care contureaza curriculum extins, în cazurile claselor capabile
de performanta în anumite domenii, ale unei motivatii superioare pentru aceste discipline.

2. Selectarea si organizarea continuturilor de învatare.

Aceasta etapa consta în selectarea si organizarea continuturilor în concordanta cu obiectivele
educationale urmarite. Activitatea instructiv educativa trebuie sa fie centrata pe obiective si nu pe
continuturi, continuturile reprezentând o punte de legatura între obiective si elevi. Un rol important în
selectarea si organizarea continuturilor îl constituie identificarea unitatilor de învatare. Plecând de la
identificarea unitatilor de învatare trebuie delimitat, stabilit si ordonat unitatile structurale (capitole,
subcapitole, lectii). De asemenea, trebuie sa se tina seama de subiectele pentru fiecare lectie, prelucrând si
ordonând logic notiunile în concordanta cu posibilitatile de asimilare ale elevilor si cerintele demersului
educational.

3. Alegerea strategiilor de predare-învatare.

Strategiile de predare-învatare privesc modul de organizare si conducere a actului didactic prin
concordanta si îmbinarea eficienta a continutului învatarii cu metodelor de învatare, cu mijloacele
didactice, cu formele de organizare a procesului instructiv-educativ în vederea atingerii obiectivelor
propuse. La alegerea strategiilor didactice trebuie sa se tina cont de specificul disciplinei, de
particularitatile de vârsta ale elevilor, precum si de tipul de lectie abordat.

2
 4. Stabilirea metodelor si tehnicilor de evaluare.
Reprezinta partea finala a demersului de proiectare didactica prin care profesorul va masura
eficienta întregului proces instructiv-educativ.
Proiectarea demersului evaluativ va avea în vedere momentul în care se realizeaza evaluare (la
începutul
procesului de predare-învatare, pe parcursul derularii sale sau la sfârsitul demersului), dar si metodele si
tehnicile de evaluare. Proiectarea modulului de realizare a evaluarii va avea ca finalitate asigurarea unui
feed-back de calitate atât pentru elevi, cât si pentru cadrul didactic, care, pe baza prelucrarii informatiilor
obtinute, îsi vor regla modul de desfasurare a demersului didactic.
În privinta instrumentelor de evaluare se pun câteva întrebari:
Care sunt obiectivele cadru si obiectivele de referinta ale programei scolare,
pe care trebuie sa le realizeze elevii ?
Care sunt performantele minime, medii si superioare pe care le pot atinge elevii,
pentru a demonstra ca au atins aceste obiective ?
Care este specificul colectivului de elevi pentru care îmi propun evaluarea ?
Când si în ce scop evaluez ?
Pentru ce tipuri de evaluare optez ?
Cu ce instrumente voi realiza evaluarea ?
Cum voi proceda pentru ca fiecare elev sa fie evaluat prin tipuri de probe cât mai
variate,
astfel încât evaluarea sa fie cât mai obiectiva si relevanta ?
Cum voi folosi datele oferite de instrumentele de evaluare administrate, pentru a
elimina
Eventualele blocaje constante în formarea elevilor si pentru a asigura progresul scolar al
fiecaruia
dintre ei ?
Raspunsul la aceste întrebari trebuie sa conduca la evidentierea progresului înregistrat de elevi,
atingându-se în aceste fel obiectivele propuse în programa scolara.

I. 2. Studiul programelor scolare

Documentele de proiectare didactica sunt documente administrative realizate de catre profesor

dupa o lecturare atenta a programei scolare. Programele scolare sunt centrate pe obiective/competente si
nu mai trebuie vizata ca o tabla de materii, care sa fie parcursa într-o anumita perioada de timp. În acest
sens, profesorul trebuie sa aiba o vedere de ansamblu asupra întregului curriculum alocat unui an de
studiu, sa cunoasca programele disciplinelor înrudite pentru o abordare interdisciplinara a anumitor teme
si sa personalizeze demersul didactic, tinând seama de specificul elevilor carora li se adreseaza.
Lectura programelor scolare trebuie sa scoata în valoare relatiile care exista între obiectivele cadru
– obiectivele de referinta - activitatile de învatare - continuturi si modalitatile de evaluare.

3
 I. 3. Planificarea calendaristica orientativa

Planificarea calendaristica este un document scolar administrativ care asociaza elementele

programei scolare cu alocarea de timp, considerata optima de catre profesor, pe parcursul unui an scolar.
Planificarile calendaristice pot fi:
anuale - se întocmesc pe un an de studiu;
semestriale - continutul din planificarea anuala se distribuie pe semestre.
Pentru realizarea planificarilor calendaristice se recomanda parcurgerea etapelor:
1. identificarea unitatilor de învatare;
2. stabilirea succesiunii de parcurgere a unitatilor de învatare;
3. asocierea obiective de referinta - continuturi respectiv, competente specifice - continuturi;
4. alocarea timpului necesar parcurgerii fiecarei unitati de învatare.
Planificarile calendaristice pot fi realizate pornind de la urmatoare rubricatie:

Unitatea scolara____________________
Profesor__________________________
Disciplina_________________________
Clasa______Nr. ore/saptamâna_______
Programa scolara___________________
Anul scolar___________

Planificare calendaristica
Semestrul I, II

Unitatea Obiectiv
de e de Continuturi Nr. Sapt Obs
invatare referint de . .
a/ ore
Compete
nte
specific
e
1 2 3 4 5 6

4
 I. 4. Proiectarea unitatii de învatare

O unitate de învatare constituie o structura didactica deschisa si flexibila ce prezinta

urmatoarele caracteristici:
determina formarea la elevi a unui comportament specific, generat prin integrarea unor
obiective de
referinta/competente specifice;
este unitara din punct de vedere tematic;
se desfasoara în mod sistematic si continuu pe o perioada de timp;
se finalizeaza prin evaluare [30].
În vederea proiectarii unitatii de învatare, profesorul trebuie sa identifice elementele necesare
demersului didactic. Pentru aceasta, se vor parcurge urmatoarele etape:
1. identificarea obiectivelor/competentelor, (În ce scop voi face ?);
2. selectarea continuturilor, (Ce voi face ?);
3. analiza resurselor sau a strategiilor didactice: metode de predare-învatare, mijloace didactice,
locul
de desfasurare a activitatii didactice, formele de organizare si desfasurare a activitatii
didactice, timp,
(Cu ce voi face ?);
4. determinarea activitatilor de învatare, (Cum voi face ?);
5. stabilirea instrumentelor de evaluare, (Cât s-a realizat).
Proiectul unei unitati de învatare poate fi realizat pornind de la urmatoare rubricatie;

Unitatea scolara____________________
Profesor__________________________
Disciplina_________________________
Clasa______Nr. ore/saptamâna_______
Programa scolara___________________
Anul scolar__________

Proiectul unitatii de învatare

Unitatea de învatare________________________________________
Numarul de ore alocate_______

Continuturi Obiective
de Activitati de invatare Resurse Evaluare
referinta/
Competent
e
Specifice
1 2 3 4 5

5
 I. 5. Proiectarea lectiei

Proiectarea unei lectii este operatia de identificare a secventelor instructionale ce se deruleaza în

cadrul unui
timp determinat, de obicei, o ora scolara.
Proiectarea lectiei presupune parcurgerea unor etape:

1. Formularea clara a obiectivelor operationale.

Obiectivele operationale indica efectele observabile la sfârsitul lectiei. Pentru a fi atinse, obiectivele
de referinta/competentele specifice din programa scolara, acestea sunt transpuse, la nivelul lectiei, în
obiective operationale a caror caracteristici sunt prezentate în cele ce urmeaza:
se exprima în functie de elev/clasa de elevi;
indica o modificare concreta de comportament;
descriu efecte observabile;
precizeaza conditii în care se manifesta comportamentul;
pot preciza nivelul realizarii.

2. Selectarea si analiza continuturilor.

Întrucât cantitatea de informatii este extrem de mare, exista tentatia de a supraîncarca programul
elevului prin introducerea a cât mai multe notiuni din cât mai multe domenii. În consecinta, profesorul are
sarcina de a selecta si de a analiza din multitudinea de informatii pe cele utile elevului astfel încât sa
atinga obiectivele/competentele prevazute în programa scolara. De asemenea, tot în sarcina profesorului
cade si
estimarea capacitatii fizice si intelectuale a clasei la care preda. Asadar, trebuie estimat nivelul de
pregatire, interesul învatarii, ritmul de munca al elevilor, precum si capacitatea necesara trecerii la un
nivel superior de învatare a acestora.
Predarea unei discipline tehnice impune parcurgerea în conformitate cu modelul stiintific, precum
si respectarea logicii didactice. Notiunile de specialitate vor fi astfel restructurate si adaptate vârstei
elevilor încât sa poata fi usor întelese si asimilate.
Analiza continutului activitatii de învatare presupune:
identificarea continuturilor cu obiectivele de referinta/competentele
specifice din
programa scolara;
divizarea si organizarea continutului;
stabilirea ordinii de parcurgere a elementelor de continut;
stabilirea relatiilor dintre elementele de continut.

6
 3. Analiza resurselor.
Aceasta presupune:
a) analiza a resurselor umane:
particularitatile elevilor (nivelul de cunostinte, motivatia învatarii, ritmul de
învatare);
competentele cadrului didactic (competente de baza ale cadrului didactic,
competentele în
specialitate, psihopedagogice si metodice precum si competentele psihorelationale).
b) analiza a resurselor materiale:
mijloace de învatamânt;
mediul de instruire;
timpul aferent desfasurarii lectiei.

4. Adoptarea strategiei didactice.

În scopul atingerii obiectivelor operationale fixate, actul educational prevede o strategie didactica
reprezentata printr-un ansamblu de metode, mijloace si forme de organizare a clasei de elevi. Alegerea
acestor strategii se face în functie de:
obiectivele operationale;
natura continutului;
particularitatile elevilor;
competentele cadrului didactic;
conditii materiale din dotare;
timp disponibil.

5. Evaluarea instrumentelor si probelor de evaluare.

Instrumentele de evaluare sunt concepute la începutul activitatii didactice (lectiei) si servesc la
masurarea atingerii obiectivelor operationale. Evaluarea trebuie sa fie centrata pe unitatea de învatare, sa
fie în raport cu obiectivele prevazute în programa scolara si sa evidentieze progresul înregistrat de elev în
raport cu sine însusi.
Pentru proiectarea unei lectii, profesorul va elabora un proiect de lectie a carui structura este
prezentat în cele ce urmeaza:

A. Date generale de identificare

Unitatea scolara____________________
Profesor__________________________
Disciplina_________________________
Clasa ______ Nr. ore/saptamâna______
Programa scolara___________________
Anul scolar__________

Proiect de lectie
Unitatea de
învatare:___________________________________________________________________
Lectia:
______________________________________________________________________________
Tipul lectiei:
_________________________________________________________________________________
Durata lectiei: _____________
Locul de desfasurare: _______________________________
7
 Competenta specifica:
Obiective operationale. La sfârsitul lectiei elevii vor fi capabili:
Continutul activitatii de instruire

Cod Arii de continut Sub-arii de continut

C1
C2
:
Cn

Diagrama obiective-continuturi

Obiective/
Continuturi C1 C2 … Cn
O1
O2
…
On

Metode si procedee de
instruire_____________________________________________________________________

Mijloace de învatamânt:

Cod Denumirea resurselor materiale

B.Continutul stiintific al lectiei

Bibliografie

C. Desfasurarea lectiei

Evenim T Strategie didactica

entele i Metode de Mijloace Forme de Evaluare
i m Activit Activita invatamant de organizare
nstruirii p atea tea elevului invatamant a
Contin profesorului activitatii
ut/
Obiec
tive
1 2 5 6 7 8
3 4

8
 D. Evaluarea cunostintelor
1. Forma de evaluare - proba de evaluare propriu-zisa
stabilirea tipului de test;
identificarea obiectivelor;
selectarea continuturilor ce urmeaza a fi evaluate;
construirea itemilor.
2. Diagrama obiective/itemi;
3. Etalonul de rezolvare si punctajul pentru fiecare item (baremul de notare).
Cunostintele dobândite de elevi pot fi evaluate prin diverse metode. Este indicat ca la întocmirea
probelor de
evaluare sa se tina cont pe cât posibil de cerintele enumerate mai sus, astfel încât procesul de evaluare sa
duca la
culegerea unor informatii cât mai utile în vederea luarii unor decizii ulterioare.