PROIECTAREA CURRICULAR

Curriculum-ul desemneaz i ansamblul documentelor de tip reglator n cadrul crora se

consemneaz experienele de nvare.
Astzi, prin curriculum se nelege ansamblul experienelor de nvare pe care instituia colar
le ofer tinerilor, cu scopul de a-i sprijini n descoperirea i valorificarea maxim a propriilor
disponibiliti.
Proiectarea curricular are 3 componente:
1. Proiectarea activitii didactice (Proiectul de lecie).
2. Proiectarea unei uniti de nvare, planificarea calendaristic
3. Proiectarea activitilor educative (dirigenia).

Proiectarea activitatiilor didactice

Conceptul de proiectare didactica s-a impus datorita preocuparii de a conferii activitatii
instructiv-educative rigurozitate stiintifica si metodica si datorita aparitiei in didactica moderna a
unor orientari si tendinte , cum ar fi:
Pedagogia anticipativa si prospectiva
Pedagogia obiectivelor
Aplicarea unor metode didactice moderne si eficiente(de exemplu instruirea
asistata de calculator)
Elaborarea unor instrumente obiective pentru evaluarea randamentului scolar al
elevilor
Avand in vedere cele de mai sus, se poate afirma ca proiectarea activitatii didactice constituie
premisa si conditia necesara pentru realizarea unui demers didactic eficient.
Proiectarea didactica este o actiune continua, permanenta, care precede demersurile instructiveducative, indiferent de dimensiunea, complexitatea sau durata acestora. La nivel micro, ea
presupune de fapt stabilirea sistemului de relatii si dependente existente intre continutul stiintific
vehiculat , obiectivele operationale si strategiile de predare, invatare si evaluare.
Proiectarea inseamna relationare intre continut , obiective si strategii de instruire si autoinstruire
si strategii de evaluare, continutul fiind operational principal in instruire.
In proiectarea didactica la nivel micro, se porneste de la continut fixat prin programele scolare,
care cuprind obiectivele generale ale invatamantului, obiectivele-cadru si obiectivelede referinta
care sunt unice la nivel national.
Activitatea de proiectare didactica se finalizeaza cu elaborarea unor instrumente de lucru utile
cadrului didactic: planul tematic si proiectele de activitate didactica/lectie, pana la secventa
elementara de instruire.

In vederea elaborarii instrumentelor de lucru, actiunile de proiectare se vor raporta la 3 cadre

de referinta:
a) Activitatea anterioara secventei proiectate,activitatea care este supusa unor evaluari
diagnostice, de identificare a aspectelor reusite si a celor mai putin reusite, cu scopul
prefigurarii unor demersuri didactice de ameliorare
b) Situatia existenta in momentul proiectarii, respectiv resursele psihologice ale
elevilor, cele materiale etc.
c) Cerintele impuse de programa scolara si de alte acte normative.
Etapele principale ale activitatii de proiectare a activitatilor didactice sunt:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

Incadrarea lectiei sau a activitatii didactice in sistemul de lectii sau in planul tematic
Stabilirea obiectivelor operationale
Prelucrarea si structurarea continutului stiintific
Elaborarea strategiei didactice
Stabilirea structurii procesuale a lectiei
Cunoasterea si evaluarea randamantului scolar
Stabilirea modalitatii de control si evaluare folosite de professor
Stabilirea modalitatii de autocontrol si evaluare folosite de elevi

Distingem
traditional .

modelul modern sau curricular al proiectarii pedagogice de modelul vechi,

Modelul traditional este centrat pe continuturi, indeosebi pe actiuni specifice procesului de

predare, pe cand modelul curricular este centrat pe obiective si propune actiuni didactice specifice
procesului complex de predare-invatare-evaluare. Aceasta este doar una dintre deosebiri.
In functie de orizontul de timp luat ca referinta, distingem urmatoarele tipuri fundamentale de
proiectare pedagogica:
1.
Proiectarea globala- are drept referinta o perioada mai mare din timpul de
instruire:de la un ciclu scolar la un an de studiu; se concretizeaza in elaborarea planurilor de
invatamant si a programelor scolare
2.
Proiectarea esalonata- are ca referinta perioade mai mici de timp, de la anul scolar
pana la timpul consacrat unei singure activitati didactice, si se concretizeaza in proiectarea
activitatii anuale.
3.
Proiectarea activitatii trimestriale este o continuare a proiectarii anuale
4.
Proiectarea unei activitati didactice ce inseamna proiectarea lectiei.
Proiectarea LECTIEI presupune un demers anticipativ, pe baza unui algoritm procedural ce
coreleaza urmatoarele patru intrebari:

Ce voi face?
Cu ce voi face?
Cum voi face?
Cum voi sti daca am realizat ceea ce mi-am propus?

Aceste intrebari sunt expresia celor patru etape fundamentale in proiectarea lectiei:

I.
II.

Identificarea obiectivelor lectiei.

Analiza resurelor

Dupa identificarea obiectivelor, profesorul trebuie sa realizeze o analiza detaliata a

principalelor categorii de resurse implicate in desfasurarea activitatii:
-

Resurse umane: elevul

Resurse de continut didactic
Resurse de ordin material
Locul desfasurarii lectiei
Timpul disponibil

III.
Elaborarea strategiilor didactice optime. Aceasta etapa mai este cunoscuta
si ca etapa selectarii si corelarii celor trei M (Metode, Materiale, Mijloace).
Cercetarile experimentale si experienta arata ca esecul multor activitati didactice isi are
cauzele la acest nivel al proiectarii pedagogice.
IV.
Elaborarea instrumentelor de evaluare
Proiectul de lectie este un instrument de lucru , un ghid pentru professor, el oferind o
perspectiva de ansamblu, globala si complexa asupra lectiei.
In viziunea moderna, proiectul de lectie are caracter orientativ, avand o structura flexibila si
elastica.

Planificarea calendaristic
Planificarea calendaristic este un document administrativ care asociaz elemente ale
programei (obiective de referin i coninuturi, respectiv competene specifice i coninuturi) cu
alocarea de timp considerat optim de ctre nvtor/profesor pe parcursul unui an colar.
n elaborarea planificrilor, recomandm parcurgerea urmtoarelor etape:

Realizarea asocierilor dintre obiectivele de referin i coninuturi, respectiv dintre

competenele specifice i coninuturi;

mprirea n uniti de nvare;

Stabilirea succesiunii de parcurgere a unitilor de nvare;

Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de nvare, n

concordan cu obiectivele de referin/competenele specifice i coninuturile vizate.

Planificrile pot fi ntocmite pornind de la urmtoarea rubricaie:

coala.
Profesor:
Disciplina.
Clasa/nr. ore pe sptmn/Anul
Planificare calendaristic orientativ

Uniti
nvare

de Obiective de referin/

Coninuturi

Numr

Sptmna

Observaii

ore

Competene specifice

alocate

Unitile de nvare se indic prin titluri (teme) stabilite de ctre profesor;

n rubrica obiective de referin/Componente specifice se trec numerele

obiectivelor de referin/competenelor specifice din programa colar;

Coninuturile selectate sunt cele extrase din lista de coninuturi a programei;

Numrul de ore alocate se stabilete de ctre nvtor/profesor n funcie de

experiena acestuia i de nivelul de achiziii ale elevilor clasei.

Proiectarea unitii de nvare
Proiectul unei uniti de nvare poate fi ntocmit pornind de la urmtoarea rubricaie:

Unitatea de nvare
Numr ore alocate..
Proiectul unitii de nvare
Obiective de referin/ Coninuturi

Activiti

Competene specifice

nvare

(detalieri)

de Resurse

Evaluare

Pentru acest tabel:

n rubrica obiective de referin/Competene specifice se trec numerele obiectivelor

de referin/competenelor specifice din programa colar;

n rubrica referitoare la Coninuturi apar inclusiv detalieri de coninut necesare;

Activitile de nvare pot fi cele din programa colar, completate, modificate sau

chiar nlocuite de altele, pe care nvtorul/profesorul le consider adecvate pentru atingerea

obiectivelor propuse;

Rubrica Resurse cuprinde specificri de timp, de loc, forme de organizare a clasei

n rubrica Evaluare se menioneaz instrumentele aplicate n clas/itemii testului

etc.

de evaluare.
Totodat, finalul fiecrei uniti de nvare presupune evaluare sumativ.
Dei denumirea i alocarea de timp pentru unitile de nvare se stabilesc la nceputul anului
colar prin planificare, este recomandabil ca proiectele unitilor de nvare s se completeze
ritmic pe parcursul anului, avnd n avans un interval de timp optim pentru ca acestea s reflecte
ct mai bine realitatea.
Proiectarea unitii de nvare ca i a leciei ncepe prin parcurgerea schemei urmtoare,
care precizeaz elementele procesului didactic ntr-o succesiune logic, n vederea atingerii
obiectivelor de referin. Elementele procesului sunt aceleai, oricare ar fi unitatea de nvare
vizat.

Stabilirea obiectivelor instructiv educative ale unitii de nvare n concordan

cu obiectivele de referin propuse de programa colar.

Descrierea obiectivelor n termeni de comportament observabil;

Precizarea condiiilor n care elevii urmeaz s demonstreze c au dobndit

performanele preconizate, condiii cunoscute i acceptate de elevi;

Formularea difereniat a criteriilor de evaluare, de acceptare a rezultatelor

nvrii, criterii cunoscute i nelese de elevi;

Organizarea, structurarea i adecvarea coninutului informaional la stadiul

dezvoltrii intelectuale i la particularitile elevilor;

Alegerea i definirea strategiilor adecvate de lucru;

Evidenierea metodelor de nvare n acord cu strategiile alese;

Evaluarea randamentului i a performanei prin referire la standardele de

performan specifice disciplinei i la criteriile de evaluare deja menionate;

Denumirea aciunilor de autocontrol i autoevaluare.

Cnd proiecteaz o activitate didactic, cadrele didactice trebuie s reflecteze asupra

urmtoarelor aspecte :
aceast activitate asigur nvarea difereniat a tuturor elevilor din clasa mea?
materialul pe care doresc s-l utilizez este adecvat pentru stilurile de nvare diverse ale
elevilor mei?
cum pot asigura adaptarea sarcinilor pentru copiii care neleg repede?
cum pot adapta sarcinile pentru copiii care au un ritm lent sau care vor ntmpina
dificulti de nvare?
cum pot asigura sprijin suplimentar elevilor care vor ntmpina dificulti?

metodele pe care le voi aplica asigur implicarea tuturor elevilor din clas?

ncurajez i apreciez orice progres n nvare al elevilor mei?

Evaluarea lectiei

Evaluarea lectiei se face cel mai des cu ajutorul unui observator care poate fi un alt cadru
didactic sau chiar unul dintre elevi.
La lecii, pentru a stimula creativitatea i a activiza potenialul elevilor, pentru a-i ncuraja s
ia o atitudine i s reflecte asupra celor nvate, profesorul poate propune unor elevi s completeze
pe parcursul activitii desfurate o fi a observatorului.
Profesorul, de obicei, numete la nceputul desfurrii acivitii, elevii ce vor efectua
observri, pentru a fi communicate apoi clasei conform unor indicatori prestabilii. La sfritul
activitii elevii - observatori vor relata despre cele ntmlate n timpl leciei.

Sugestii pentru completarea unei fie a observatorului

(expunei succint observaiile i acordai pentru fiecare compartiment un punctaj de la 1 la 10)
Nr.

INDICATORI

Apreciez

Propun
schimbri

Nume

1.
Organizarea general a clasei
-

2.

Coninuturile nvate
-

3.

nivelul de nelegere;
momente interesante;
importana i necesitatea.

Prezentarea rspunsurilor
-

4.

interesarea general;
comportamentul colegilor;
participarea n rezolvarea
sarcinilor.

concretizare;
claritate;
structurare;
nivelul de convingere;
concluzii i propuneri.

Atitudini
- expunerea opiniei proprii;
- politee i receptivitate;
- cultura comunicrii;
emoii i sentimente.

Proiectarea activitii educative

Proiectarea activitii educative solicit adaptarea modelului curricular aplicat n cazul
oricrei activiti didactice. Elementele specifice vizeaz:
a)tipul de activitate care este o activitate n care predomin sarcinile educative;
b)ponderea obiectivelor educaiei morale, a coninuturilor i metodelor corespunztoare
acestora; c) evaluarea stimulativ bazat pe aprecieri formative pozitive dar lipsit de decizii tipice
activitilor didactice (note colare, examene etc.). Sarcina proiectrii unor activiti educative, n
mediul colar (dar i extracolar) revine n primul rnd (dar nu exclusiv) profesorului-diriginte.

Modelul de planificare a activitatii educative (orei de dirigentie etc.) include urmatoarele

elemente:
I) Partea introductiva
1) Tema activitatii educative/orei de dirigentie: reflecta obiectivele pedagogice generale ale
educatiei: morale-intelectuale- tehnologice-estetice-fizice;
2) Subiectul activitatii educative / orei de dirigentie: reflecta un obiectiv specific, din
categoria celor stabilite n cadrul programelor activitatii educative, adoptate la nivel central,
teritorial, local, care vizeaza, cu prioritate, realizarea unei dezbateri etice;
3) Tipul activitatii educative / orei de dirigentie: dezbatere etica proiectata conform
obiectivelor specifice si metodei adoptate cu prioritate / exercitiul moral, convorbire morala,
problematizare morala, asalt de idei cu continut moral etc.;
4) Scopul activitatii educative /orei de dirigentie/ exprima sintetic obiectivele generale si
specifice asumate;

II) Organizarea activitatii educative/orei de dirigentie

5) Obiectivele concrete/operationale/deduse de profesorul-diriginte din scopul activitatii
educative / orei de dirigentie - schema de elaborare: actiunile elevului (observabile n termeni de
performante actuale, potentiale) - resursele umane (continut preponderent etic - metodologie /
vezi metodele folosite n cazul educatiei morale - modalitatile de evaluare: orientativa,
stimulativa, pozitiva);
6) Continutul activitatii educative /orei de dirigentie / corespunzator obiectivelor specifice
si concrete asumate, orientate n sensul valorilor morale;
7) Metodologia realizarii activitatii educative / orei de dirigentie (stabilita conform
obiectivelor concrete) angajeaza: exercitii morale, exemple morale, convorbiri morale, studii de
caz, asalt de idei, cu mijloace pedagogice adecvate (material documentar ilustrativ, bibliografic,
informatizat etc.).
III) Realizarea activitatii educative / orei de dirigentie
8) Scenariul pedagogic (orientativ, deschis):
- captarea atentiei / motivarea elevilor (pentru dezbaterea etica proiectata), din punct de
vedere: moral, intelectual, tehnologic, estetic, fizic;

- actualizarea informatiilor anterioare importante pentru desfasurarea dezbaterii etice

proiectate / vezi raportul asupra situatiei la nvatatura si disciplina prezentat de elevi din
conducerea clasei;
- pregatirea elevilor pentru dezbaterea etica / verificarea materialului documentar necesar
(ilustrativ, bibliografic, informatizat etc.) si a modului n care au fost ndeplinite sarcinile
prevazute anterior (referate, conspecte, informatii suplimentare, mijloace de instruire disponibile
/ casetofon, video, calculator etc.);
- comunicarea obiectivelor concrete ale activitatii / comunicare axiologica - accent pe
valorile morale ale temei, subiectului, supus dezbaterii;
- realizarea dezbaterii, n mod prioritar ca dezbatere etica, valorificnd, n functie de
specificul colectivului clasei de elevi:
- procedeul pedagogic al exemplificarii (modele consacrate din stiinta, arta, economie,
politica, filosofie, religie etc.; din viata sociala, din viata comunitatii educative locale, din viata
scolii si a clasei de elevi),
- metoda pedagogica a dezbaterii implicata la nivelul urmatoarelor strategii pedagogice:
exercitiul moral, convorbire morala, demonstratie morala, cercetare /investigatie morala,
problematizare morala, studiul de caz moral, asalt de idei, cu continut moral;
- sistematizarea si fixarea ideilor importante, rezultate din dezbaterea etica provocata la
nivel de: atitudini comportamentale, strategii de analiza-sinteza, evaluare critica a unor situatii de
viata, cunostinte si capacitati sustinute, pedagogic, psihologic si social, la nivel de educatie:
morala - intelectuala - tehnologica - estetica - fizica;
- asigurarea circuitelor de conexiune inversa, externa si interna, necesare pentru autoreglarea activitatii educative pe tot parcursul desfasurarii acesteia, n functie de nivelul (calitativ
si cantitativ) de participare al elevilor la dezbaterea etica proiectata.
IV) Finalizarea activitatii educative / orei de dirigentie
9) Concluzii:
- n legatura cu activitatea educativa realizata;
- n legatura cu linia / liniile de perspectiva stabilite pentru evolutia colectivului.