TIPURI DE CURRICULUM

1.1.ETIMOLOGIA CURRICULUMULUI
Din punct de vedere etimologic cuvantul curriculum(sg.) sau curricula(pl.) isi are
originea in latina veche avand sensul de alergare, cursa, parcurgere in treacat, scurta privire.
Curriculum primeste, in educatie, sensul unui demers cuprinzator/complet dar sintetic, rezumativ,
esential, care renunta la detalii si prezinta doar ce este relevant, ceea ce este absolut necesar.
Datorita complexitatii termenului nu s-a reusit formularea unei definitii unanim acceptate
de specialistii in domeniu. O posibila definitie ar fi: Curriculum cuprinde ansamblul elementelor
esentiale, relevante, golite de amanunte inutile, elemente ale realitatii educationale din scoala atat
la nivel de reprezentare teoretica, reprezentare a actiunii practice precum si a activitatii efectiv
desfasurate, imprimand o continua reconsiderare si reconcepere contextuala a acestora,
considerate ca unice si irepetabile.
Curriculum-ul nu poate fi identificat cu nici unul din elementele realitatii educationale, el este
practic o teorie holista care incearca includerea tuturor elementelor educative sau/si birocraticeducative, precum si relatiile ce se stabilesc intre acestea. Respectandu-si natura holista,
curriculum-ul nu poate fi identificat nici macar cu suma elementelor sale componente, incluzand
si relatiile ce se stabilesc intre acestea.
Structura curriculara se prezinta sub forma unei holograme cu urmatoarea componenta:
-Reprezentare (concept, structura, domeniu);
-Reprezentare a actiunii (proiect, program/document, materiale);
-Actiune propriu-zisa (reflexiva, tranzitiva). (Ilie, M., 2005, p.43-46)

1.2.TIPURI CURRICULARE
Curriculum-ul inteles in integritatea sa, ca un curriculum exhaustiv, global in educatie,
poate fi distins dupa anumite criterii in diverse tipuri de curriculum.
.
Dupa un prim criteriu, cu impact istoric, ce acopera intregul secol al XX-lea (secolul
curriculum-ului) si care se refera la organizarea curriculara prin prisma filosofiei si teoriei
educationale aflate la baza, se disting, conform tabelului de mai jos (Reed, A.; Bergmann, V.;
1992, apud Ungureanu, D.; 1999):
TIPUL DE CURRICULUM-ULUI PRIVIT PRIN PRISMA FILOSOFIEI SI
TEORIEI EDUCATIEI:
1.Curriculum bazat pe discipline de invatamant separate
2.Idealism, realism
3.Perenialism, esentialism
4.Curriculum bazat pe competente Realism Esentialism, behaviorism
5.Curriculum bazat pe invatarea deplina Realism Esentialism, behaviorism
6.Curriculum bazat pe campuri largi-interdisciplinare
7.Pragmatism Pragmatism, reconstructivism
8.Curriculum bazat pe activitatea copilului Pragmatism Progresivism

9.Curriculum umanist Existentialism Pragmatism

Cel mai utilizat criteriu este cel al zonei de acoperire, potrivit caruia avem urmatoarele
tipuri de curiculum:
1.Curriculum explicit
2.Curriculum implicit;
3.Curriculum ocult/ascuns;
4.Curriculum absent.
Curriculum explicit este curriculum-ul oficial formal, construit pe baza idealului
educational si a celorlalte finalitati ale unui sistem educativ national. Curriculum explicit ramane
depozitarul principal al realitatii curriculare a educatiei, concretizat fiind in planuri de
invatamant, programe scolare, manuale, metodici si diferite alte numeroase materiale
curriculare ce poarta girul autoritatii statale in materiale de educatie. Curriculum explicit se
subimparte la randul lui in doua subtipuri:
Curriculum principal;
Curriculum complementar. (Ungureanu, D., 1999, p.158)
Curriculum principal/nucleu comun la nivel de tara, constituie baza evaluarilor de tip
national. Curriculum nucleu poate fi privit intr-o dubla acceptiune: in sens restrans ca teme
obligatorii de parcurs pentru fiecare disciplina si in sens larg ca un set de discipline considerate
ca obligatorii pentru toti educabilii unui ciclu de invatamant. Curriculum nucleu reprezinta 6090% din volumul curriculum-ului national, prezent intr-o mai mare proportie in scolaritatea
mica si tot mai disimulat odata cu urcarea spre nivelurile inalte ale sistemului de invatamant.(Ilie,
M., 2005, p.55). Este un curriculum centrat pe elev pentru ca se axeaza intotdeauna pe ceea ce
prezinta, daca nu interes, cel putin utilitate si relevanta pentru elev.
Curriculum complementar/optional este reprezentat de teme sau discipline chiar,
administrabile in regim optional/facultativ educabililor. Curriculum complementar intregeste
asadar pana la,, teoretic, 100% curriculum nucleu, configurand , Curriculum Explicit ca pe un
TOT(Global).
In documentele reformei curriculare din tara noastra, Curriculum-ul complementar ia forma:
o
Curriculum la decizia scolii;
o
Curriculum elaborat in scoala.
Curriculum la decizia scolii se exprima de fapt prin diferanta dintre numarul maxim de ore si
teme pe saptamana, din programele scolare pe discipline si ani de studiu, prevazute in Planul
Cadru de Invatamant si numarul de teme si ore considerate ca si curriculum nucleu propriu-zis,
adica minimal obligatorii.. in acest caz, itemii din programa scolara marcati cu asterisc(*) sunt
doar eventual studiabili, cazand sub incidenta deciziei institutiei scolare ca atare dupa situatia
contextuala (resurse, posibilitati, aspiratii, etc.)
Curriculum elaborat in scoala se refera doar la activitati efectiv optionale/facultative, pe care
scoala, fie le poate alege dintr-o lista de discipline optionale/facultative, avansata de la nivel
macroeducational, ca disponibil educational complementar, fie chiar le poate propune spre
avizare favorabila inspectoratelor scolare, dovedind ca ele sunt legitime si realiste, adica fezabile
(interes, resurse, etc.). (Ungureanu, D., 1999, p.160)
Practica educationala a dovedit ca si acest curriculum complementar nu acopera toate nevoile si ,
prin urmare, venind acum dinspre practica spre teorie, s-au formulat, undeva in zona de
interferenta dintre curriculum nucleu si curriculum complementar, alte doua tipuri de curriculum:
Curriculum nucleu aprofundat- reprezinta abordarea temelor obligatorii in cadrul
disciplinelor obligatorii, prevazute in core curriculum, si in plaja orara cuyprinsa intre

numarul mminim si cel maxim de ore doar prin diversificarea activitatilor de invatare, dar cu
abordarea aceluiasi continut curricular strict necesar. Acest curriculum se preteaza in special
pentru educabili cu interes scazut pentru disciplina respectiva sau pentru cei cu un ritm de
asimilare mai lent.
Curriculum nucleu extins- presupune parcurgerea in intregime a programei scolare, chiar si a
temelor ce erau prevazute ca facultative, a celor cu asterisc(*). In acest sens curriculum nucleu
extins intra si sub incidenta curriculum-ului la decizia scolii. Prin natura sa curriculum extins
este recomandat educabililor cu un ritm bun de invatare si care manifesta interes pentru
disciplina respectiva.
In planul documentelor reprezentative pentru diversele niveluri ale sistemului educational,
Curriculum National se concretizeaza in urmatoarele documente (Ilie, M., 2005, p. 55):
- Cadrul de referinta pentru Curriculum National romanesc;
- Planurile Cadru de Invatamant pentru clasele I-XII(XIII);
- Programele scolare ale disciplinelor de invatamant;
- Ghidurile, manuale, metodologice si de suport pentru cadrele didactice;
- Manuale (alternative) si diferite alte materiale curriculare propriu-zise. (Curriculum
National...1998; Planul Cadru...1998). (Ungureanu, D., 1999, p.161)
2..Curriculum implicit este un curriculum subinteles, antrenat in subsidiar de curriculum
explicit in actiune, ocazionat de parcurgerea efectiva a acestuia in fiecare scoala, clasa, in mod
specific. I se mai spune si curriculum ascuns si reprezinta ceea ce se intampla de fapt intr-o
scoala, fara a fi parte efectiva a curriculum-ului formal, oficial, explicit.
J.Goodlad, vede curriculum implicit ca un ansamblu de aspecte informale de viata, in cadrul
mediului scolar, din care nu lipsesc: interactiunea elev-elev, dar si cea elevi-profesor, estetica si
decoratiunile cladirii scolii ca atare, obiceiuri si traditii ale scolii respective, gradul de implicare
in deciziile privind propria invatare a elevilor, recurgerea la echipament tehnologic, timpul si
modul in care se comunica in clase, invatarea pe grupuri, gradul de disciplina relationala a
elevilor si chiar simtul umorului, lauda, critica, satira, rasul.(Goodlad, J.,1984, apud Ungureanu,
D.,1999)
Ph. Jackson considera ca apartinand curriculum-ului implicit ...cate ceva din felul in care elevii
stau, asculta, asteapta, isi ridica mana, predau lucrarile, isi ascut creioanele si alimenteaza
imaginatia, isi controleaza neintelegerea, fac din profesori prieteni ori dusmani, s.a.m.d.
(Jackson, Ph., 1992, apud Ungureanu, D., 1999)
De fapt, curriculum implicit emana din cultura organizationala a fiecarei scoli luate in parte, care
se vadeste incepand chiar cu artefactele de pe holuri, coridoare, sali de clasa (tablouri, panouri,
afise, colturi tematice), continuand cu uniforma (daca exista), fluxurile de intrare si iesire a
elevilor, locurile pentru recreatie, regulamentul interior, si prelungindu-se in straturi mai
profunde, greu sesizabile, cu adevarat ascunse.
Pot fi plasate tot in zona acestui tip de curriculum: petrecerea timpului scolar de catre elevi,
gradul de afectare a rolului de elev de catre ambianta din clasa si lectie, masura in care tehnicile
instructionale si stilurile profesorale duc la implicarea elevilor, polarizarea (pozitiva/negativa) a
incarcaturii din mesajele profesorale, conduita nonverbala a profesorilor, conduita lor la esecul
scolar ,etc.
Curriculum implicit apare inevitabil in scoala si nu este orientat valoric, nici epurat, finalist,
putand include atat elemente favorizante, cat si poluante, corozive chiar pentru curriculum
explicit, oficial.
Aceasta este de natura sa sporeasca vigilenta si responsabilitatea tuturor educatorilor si a

liderului scolii, primii avand datoria de a realiza un eficient management al clasei de elevi, iar
cel de-al doilea, dincolo de managementul general al scolii, putandu-se implica, impreuna cu
specialisti sau experti curriculari in ceea ce, mai nou, se considera a fi managementul
curriculumului, inclusiv al celui ascuns, mai greu, dar nu imposibil de organizat partial (Handy,
C., 1991, apud Ungureanu, D., 1999)
Mai recent, intra sub incidenta curriculum-ului implicit chiar si efectele secundare ale
curriculum-ului explicit, formal. Traind si traversand curriculum oficial, elevii invata, de pilda,
ca trebuie stiut doar ceea ce va fi cu siguranta evaluat, ca un rezultat multumitor se obtine cu un
minimum de efort, ca, de multe ori, efortul depus de ei nu este proportional resplatit in evaluare,
s.a. (Santos-Guerra, M.A., 1995, apud Ungureanu, D., 1999.
Curriculum ocult reprezinta un tip cu totul aparte de curriculum, in sensul ca, desi este tot
un curriculum implicit, intr-un fel, adica tot ascuns ca si cel precedent, este totusi un curriculum
disimulat in mod intentionat, camuflat prin vointa unor instante si autoritati centrale, de la care
emana spiritul politicii educationale intr-o tara sau alta. Inca din 1970, Bourdieu si Passeron
considerau continutul invatamantului ca pe un arbitrariu cultural propus prin intermediul
educatiei de catre instantele aflate la putere, pentru a primi o legitimare a propriei lor functionari
si perpetuari. (Bourdieu, P., Passeron, J., 1970/1977, apud Ungureanu, D., 1999)
Cu alte cuvinte, pedagogia legifereaza in egala masura si distributia si cenzurarea cunoasterii,
putand deveni o unealta a gestionarii si intaririi puterii. (Cucos, C., 1996, apud Ungureanu, D.,
1999)
Astfel, curriculum ocult reprezinta o predare tacita a normelor si expectatiilor economice si
sociale, dezirabile la un moment dat, mentinandu-se astfel o distribuire inegala si inechitabila in
societate, nu numai in plan socio-economic, ci si-n sfera culturalului.
A decide ca studentii de la colegii sa-l studieze pe Shakespeare, limbile straine si civilizatia
lumii, iar cei de la scolile tehnice postliceale, nimic din toate acestea, este tot o parte din
curriculum-ul ocult, ce decide in acest fel cui si ce capital i se acorda. (Young, P., 1986, apud
Ungureanu, D., 1999)
Curriculum ocult actioneaza si influenteaza educabilii la nivel subliminal, printr-o ideologie si
indoctrinare subtila, convertindu-le sensibil convingerile, sentimentele, conceptiile, atitudinile si
chiar comportamentele. Tabela de valori a unei societati date nu este o realitate stabila, ci doar un
filtru ideologic dinamic, mai des ori mai rar, cu scapari sau obturari voite in fond, dar
obiective in aparenta, pentru ceea ce devine ulterior C.P.E. (Curentul Principal al Educatiei) si
cultura scolara.
Curriculum ocult nu se manifesta doar in ariile curriculare socio-umane sau literar-artistice, cum
s-ar crede, putand fi regasit si-n domeniul disciplinelor de invatamant exacte, stiintifice si chiar
in matematica. De exemplu, a sustine ca primul in a concepe geometria noneuclididana a fost fie
Bolyai, fie Lobacevski, la orele de geometrie din Ungaria, respectiv Rusia constituie o asemenea
mostra. (Aplle, M., 1975, apud Ungureanu, D., 1999)
Curriculum absent sau curriculum zero este o posibilitate conceptuala, dar si factuala, in
masura in care, in termenii unei relatii cantitative, cvasi-matema-tice, curriculum-ul global,
exhaustiv, ca un intreg, este compus si dintr-o mica parte nerealizata, neluata in seama,
neconceputa, neproiectata ori pur si simplu uitata, ignorata.
Curriculum absent este asadar ceea ce s-ar fi cuvenit sa fie inca in plus, in cadrul curriculum-ului
global, integral si nu exista din varii motive. (Anyon, J., 1980, Goodlad, J., 1984, apud
Ungureanu, D., 1999)
Nimic nu contrazice insa nici ideea potrivit careia curriculumul zero ar putea fi si o

incarcatura de natura redundanta, inutila a curriculum-ului existent si, in acest sens, nu totii
autorii sunt de acord cu existenta si verosimilitatea tipologica a unui astfel de curriculum.
Curriculum absent se plaseaza in principiu in sfera de cuprindere a curriculumul-ului
formal, oficial, in virtutea ideii de necesar si obligatoriu; el poate fi imputabil fie conceptorilor,
creatorilor de cirriculum, care au configurat un curriculum explicit restrans, neglijent, cu lacune,
fie practicienilor de la catedra care, din diverse ratiuni nu parcurg, nu realizeaza practic parti
existente in curriculumul oficial. Grava de-a dreptul este situatia cand curriculumul absent se
plaseaza, din vina oricareia dintre cele doua parti implicate, in chiar curriculumul-nucleu, care
astfel risca sa nu mai reprezinte un minim strict necesar, bine gandit. (Ungureanu, D., 1999,
p.165)
1.3. O ALTA CLASIFICARE A CURRICULUM-ULUI
La diversi autori, tipologia curriculumului dobandeste diverse configuratii, uneori destul
de...originale. astfel se pot distinge opt tipuri de curriculum:
Curriculum recomandat reprezinta oferta expertilor in domeniu. Cercetarea in Centre
de dezvoltare curriculara produce numeroase proiecte, care sunt lansate spre utilizatori.
Curriculum scris este incorporat in variate documente elaborate la nivelul sistemului
educational: planuri de invatamant, programe scolare etc.
Curriculum suport (suport de curriculum) cuprinde diverse materiale instructionale de
sprijin: carti, indrumatoare, caiete de lucrari, resurse multimedia etc.
Curriculum predat (curriculum operationalizat sau curriculum in actiune) cuprinde
temele realizate efectiv la clasa. Cercetarile arata o variatie marcanta a ceea ce se preda, in ciuda
unei aparente uniformitati.
Curriculum invatat incorporeaza ceea ce elevii invata efectiv.
Curriculum testat este partea de curriculum tradusa in diverse instrumente de evaluare.
Curriculum mascat (curriculum neintentionat) se refera la ceea ce elevii invata implicit
si ne-programat, gratie mediului scolar general. De exemplu, faptul ca la matematica elevul
primeste sistematic teme de casa, iar la desen nu, il determina sa invete ca matematica este mai
importanta decat desenul sau ca matematica este o corvoada iar desenul o placere etc.
Curriculum exclus (curriculum eliminat) reprezinta ceea ce in mod intentionat sau nu a
fost lasat in afara curriculum-ului.
.BIBLIOGRAFIE
UNGUREANU, D., (1999), Educatie si Curriculum, Editura Eurostampa, Timisoara
CHIS, V., (2002), Provocarile pedagogiei contemporane, Presa Univesitara Clujeana, Cluj-Napoca
ILIE, M., (2005), Elemente de pedagogie generala, teoria curriculum-ului si teoria instruirii, Editura
Mirton, Timisoara