Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
Cuprins
2
1. Introducere şi context
Una dintre componentele esenţiale ale proiectului PHARE RO
0108.01 TVET este cea de dezvoltare profesională a personalului (în
special cadrele didactice şi managerii) din instituţiile de învăţământ
profesional şi tehnic.
Activitatea generală de dezvoltare profesională a personalului
didactic se îndreaptă spre scopul îmbunătăţirii şi dezvoltării şcolare. În
acest context se au în vedere noile roluri ale cadrelor didactice
(acela de practician al reflecţiei, de agent al schimbării, de membru al
comunităţilor de învăţare, de meditator şi de facilitator al procesului de
învăţare), precum şi schimbările de ordin cultural din şcoli, în
vederea creării unui climat prietenos şi deschis, care să sprijine succesul
tuturor elevilor şi dezvoltarea profesională a întregului personal.
DEFINIŢII
3
Gibbs (1992) dă o definiţie utilă a învăţării centrate pe elev. El
afirmă că învăţarea centrată pe elev “oferă elevilor o mai mare
autonomie şi un control sporit cu privire la disciplinele de studiu, la
metodele de învăţare şi la ritmul de studiu”. Această perspectivă
subliniază caracteristicile fundamentale ale învăţării centrate pe elev,
promovând ideea că elevilor trebuie să li se ofere un control sporit
asupra învăţării prin asumarea responsabilităţii cu privire la:
• ceea ce se învaţă,
PRINCIPII
6
2. CHESTIONAR REFERITOR LA STILURILE DE ÎNVĂŢARE
NUME______________________________________Data_______________________
Acest chestionar vă va ajuta să găsiţi modul prin care puteţi învăţa cel
mai bine.
Nu există răspunsuri corecte sau greşite
Pentru completarea chestionarului aveţi la dispoziţie atât timp cât
aveţi nevoie, aproximativ 10 şi 30 minute, dar nu este NICI O
PROBLEMĂ dacă durează mai mult.
Răspundeţi la toate întrebările pentru a obţine cele mai bune
rezultate, sinceritatea este foarte importantă pentru completarea
acestui chestionar
Răspundeţi la întrebări prin DA sau NU.
Încercuiţi doar un singur răspuns la fiecare întrebare
Dacă doriţi să răspundeţi prin „uneori”, gândiţi-vă dacă mai mult
sunteţi de acord sau mai mult dezaprobaţi enunţul respectiv, şi
răspundeţi prin Da sau NU.
Când descrieţi o vacanţă/ o petrecere unui prieten,
D
1 vorbiţi în detaliu despre muzica, sunetele şi A NU ■
zgomotele le-ai ascultat acolo ?
D
2 Vă folosiţi de gestica mâinilor când vorbiţi? A
NU □
În locul ziarelor, preferaţi radioul sau televizorul
D
3 pentru a vă ţine la curent cu ultimele noutăţi sau A
NU ■
ştiri sportive ?
La utilizarea unui calculator consideraţi că imaginile
D
4 vizuale sunt utile, de exemplu icoanele, imaginile A
NU ♦
din bara de meniuri, sublinierile colorate, etc. ?
Când notaţi anumite informaţii preferaţi să nu luaţi
D
5 notiţe, ci să desenaţi diagrame, imagini A
NU □
reprezentative ?
Când jucaţi „X şi 0”sau dame puteţi să vă imaginaţi D
6 A
NU ♦
semnele „X” sau „=” în diferite poziţii ?
Vă place să desfaceţi în părţi componente anumite
D
7 obiecte şi să reparaţi anumite lucruri ? De exemplu: A
NU □
bicicleta dvs., motorul maşinii dvs.,etc..
Când încercaţi să vă amintiţi ortografia unui cuvânt,
aveţi tendinţa de a scrie cuvântul respectiv de D
8 A
NU ♦
câteva ori pe o bucată de hârtie până când găsiţi o
ortografie care arată corect ?
Când învăţaţi ceva nou, vă plac instrucţiunile citite D
9 A
NU ■
cu voce tare, discuţiile sau / şi cursurile orale ?
1 Vă place să asamblaţi diferite lucruri ? D NU □
7
0 A
La utilizarea calculatorului consideraţi că este util
1 ca sunetele emise să avertizeze utilizatorul asupra D
A
NU ■
1 unei greşeli făcute sau asupra terminării unui
moment de lucru ?
1 Când recapitulaţi / studiaţi sau învăţaţi ceva nu vă D
A
NU ♦
2 place să utilizaţi diagrame şi / sau imagini ?
1 Aveţi rapiditate şi eficienţă la copierea pe hârtie a D
A
NU ♦
3 unor informaţii?
1 Dacă vi se spune ceva, vă amintiţi ce vi s-a spus, D
A
NU ■
4 fără necesitatea repetării acelei informaţii ?
1 Vă place să efectuaţi activităţi fizice în timpul liber ? D
A
NU □
5 De exemplu: sport, grădinărit, plimbări, etc..
1 D
Vă place să ascultaţi muzică când aveţi timp liber ? A
NU ■
6
Când vizitaţi o galerie sau o expoziţie, sau când vă
1 D
uitaţi la vitrinele magazinelor, vă place să priviţi A
NU ♦
7
singur(ă), în linişte ?
1 Găsiţi că vă este mai uşor să vă amintiţi numele D
A
NU ■
8 oamenilor decât feţele lor ?
1 Când fotografiaţi un cuvânt, scrieţi cuvântul pe D
A
NU □
9 hârtie înainte ?
2 D
Vă place să vă mişcaţi în voie când lucraţi? A
NU □
0
2 Învăţaţi să ortografiaţi un cuvânt prin pronunţarea D
A
NU ■
1 acestuia?
Când descrieţi o vacanţă/o petrecere unui prieten,
2 D
vorbiţi despre cum arătau oamenii, despre hainele A
NU ♦
2
lor şi despre culorile acestora?
2 Când începeţi o sarcină nouă, vă place să începeţi D
A
NU □
3 imediat şi să rezolvaţi ceva atunci , pe loc ?
2 Învăţaţi mai bine dacă asistaţi la demonstrarea D
A
NU ♦
4 practică a unei abilităţi anume ?
2 Găsiţi că vă este mai uşor să vă amintiţi feţele D
A
NU ♦
5 oamenilor decât numele lor?
2 Pronunţarea cu voce tare a unor lucruri vă ajută să D
A
NU ■
6 învăţaţi mai bine?
2 Vă place să demonstraţi şi să arătaţi altora diverse D
A
NU □
7 lucruri?
2 Vă plac discuţiile şi vă place să ascultaţi opiniile D
A
NU ■
8 celorlalţi?
2 La îndeplinirea unor sarcini urmaţi anumite D
A
NU ♦
9 diagrame?
3 D
Vă place să jucaţi diverse roluri? A
NU □
0
3 Preferaţi să mergeţi „pe teren” şi să aflaţi singuri D NU □
8
informaţii, decât să vă petreceţi timpul singură într-
1 A
o bibliotecă?
Când vizitaţi o galerie sau o expoziţie, sau când vă
3 uitaţi la vitrinele magazinelor, vă place să vorbiţi D
A
NU ■
2 despre articolele expuse şi să ascultaţi comentariile
celorlalţi?
3 D
Urmăriţi uşor un drum pe hartă? A
NU ♦
3
Credeţi că unul dintre cele mai bune moduri de
3 D
apreciere a unui exponat sau a unei sculpturi este A
NU □
4
să îl/o atingeţi?
3 Când citiţi o poveste sau un articol dintr-o revistă, D
A
NU ♦
5 vă imaginaţi scenele descrise în text?
Când îndepliniţi diferite sarcini, aveţi tendinţa de a
3 D
fredona în surdină un cântec sau de a vorbi cu dvs. A
NU ■
6
Înşivă?
3 Vă uitaţi la imaginile dintr-o revistă înainte de a vă D
A
NU ♦
7 decide ce să îmbrăcaţi?
3 Când planificaţi o călătorie nouă, vă place să vă D
A
NU ■
8 sfătuiţi cu cineva în legătură cu locul destinaţiei?
3 Va fost întotdeauna dificil să staţi liniştit mult timp, D
A
NU □
9 şi preferaţi să fiţi activi aproape tot timpul?
9
Cum să înveţi mai eficient dacă ai un stil de învăţare
VIZUAL
Chestionarul pe care l-ai completat indică faptul că înveţi cel mai bine dacă foloseşti
metode vizuale de învăţare.
• Mai jos sunt prezentate anumite situaţii de învăţare în care te poţi afla la un
moment dat, precum şi câteva idei privind punctele tari, strategiile
preferate şi un număr de sugestii de dezvoltare personală
• În pagina următoare vei găsi indicaţii care te pot ajuta să-ţi dezvolţi propriul
stil de învăţare şi te vor încuraja să-ţi dezvolţi şi alte stiluri noi în următoarele
situaţii de învăţare:
1.- Activităţi de ascultare
2.- Activităţi de grup
10
3.- Activităţi practice
4.- Învăţare independentă
11
Cum să înveţi eficient
Ghidul elevului
Chestionarul pe care l-ai completat indică faptul că înveţi cel mai bine dacă foloseşti
metode vizuale de învăţare.
• Mai jos sunt prezentate anumite situaţii de învăţare în care te poţi afla la un
moment dat, precum şi câteva idei privind punctele tari, strategiile
preferate şi un număr de sugestii de dezvoltare personală
• Braistorming
• Joc de rol
• Simulare
• Discuţie
• Planificarea în grup a activităţilor
13
• Atunci când ţi se dă un cuvânt care descrie o idee/ un concept îţi
aminteşti cu uşurinţă atât cuvântul cât şi ideea / conceptul
Chestionarul pe care l-ai completat indică faptul că înveţi cel mai bine dacă foloseşti
metode vizuale de învăţare.
• Mai jos sunt prezentate anumite situaţii de învăţare în care te poţi afla la un
moment dat, precum şi câteva idei privind punctele tari, strategiile
preferate şi un număr de sugestii de dezvoltare personală .
• În pagina următoare vei găsi indicaţii care te pot ajuta să-ţi dezvolţi propriul
stil de învăţare şi te vor încuraja să-ţi dezvolţi şi alte stiluri noi în următoarele
situaţii de învăţare:
15
• Aceasta va fi o situaţie de învăţare potrivită pentru tine
16
Cum se învaţă mai eficient – punctele tari ale stilurilor de învăţare
18
Cum să înveţi mai eficient – prezentare generală a punctelor tari/ strategiilor preferate
în fiecare situaţie de învăţare
20
independen obicei zona de lucru pentru planificarea încercare şi eroare
tă astfel încît să nu fie gândurilor , ideilor, este utilă – „ dacă
aglomerată sau în eseurilor, ca ajutor prima dată nu
dezordine şi te vei pentru memorie , etc. reuşeşti , descoperă
concentra pe o • Un mediu de lucru fără unde ai greşit şi
singură sarcină zgomot sau o muzică în încearcă din nou” .
surdină pot fi de ajutor • Ai în general
încredere în tine însuţi
/ însăţi atunci când
abordezi o sarcină de
lucru
21
3. DIFERENŢIEREA INSTRUIRII
înseamnă răspunsul profesorului la nevoile elevului
sarcini care
evaluarea şi ajustarea
respectă elevul
continuă
grupare flexibilă
în funcţie de
22
Principii cheie a clasei diferenţiate
Cum să începi
Dacă noţiunea de clasă diferenţiată, centrată pe elev, ţi se pare
nouă, iată câteva sugestii care te ajută să-ţi orientezi gândirea şi
proiectarea în această direcţie.
DIFERENŢIEREA
sau predarea pentru maximum de învăţare individuală
4. TEHNICI DE CHESTIONARE
Se pun întrebări doar celor mai buni elevi sau doar elevilor celor mai
simpatizanţi
Punerea de întrebări de un singur ( acelaşi ) tip
ACTIVITATE 1
ACTIVITATEA 2
5.- Cum vă apreciaţi aptitudinile de a pune întrebări ? Care sunt lucrurile bune
în modul dumneavoastră de a pune întrebări şi ce ar putea fi îmbunătăţit ?
• Obiectivele sunt:
• De a identifica o gamă largă de strategii de predare.
• De a folosi strategiile de predare care corespund cel mai bine
stilurilor de învăţare individuale.
• De a prezenta un ansamblu de abordări şi exemple de predare
care pot fi folosite pentru a asigura faptul că planurile de lecţie
şi materialele de studiu se potrivesc stilurilor de învăţare ale
elevilor.
• De a elabora o metodologie pentru evaluarea gradului de
adecvare a strategiilor de predare la stilurile de învăţare, în
raport cu percepţia /satisfacţia elevului, cu succesul şi rata de
retenţie.
7. Ultimele trei coloane, având titlul “Puncte tari pentru acest tip de persoană”
indică ce strategie prezintă cel mai mare grad de confort şi încredere pentru
tipul respectiv de persoană care învaţă. Este deci esenţial să vă îndreptaţi
cea mai mare parte a atenţiei în mod special asupra modului în care îi
puteţi implica pe elevii pentru care această strategie NU este un
punct tare.
Mergeţi la pagina
indicată
Exemplu:
Într-un program de nivel 3, profesorul care susţinea expunerea orală a folosit o
folie de retroproiector cu o imagine/bandă desenată care conceptualiza întreaga
expunere. Acest lucru a generat implicarea celor cu dominantă vizuală. Celor cu
dominantă practică li s-a cerut să se ofere voluntari pentru anumite sarcini
specifice pe parcursul sesiunii.
Exemplu
Un grup de elevi la artă şi design au vizitat o galerie de artă. Cei cu
dominantă vizuală s-au simţit în largul lor în această ipostază, cei cu
dominantă auditivă au fost grupaţi câte doi şi li s-a cerut să discute despre
fiecare tablou pe care trebuiau să-l comenteze. Celor cu dominantă practică
li s-au dat sarcini bine stabilite de a găsi, de a face şi de a raporta.
Pag.10
Exemplu
În sesiunea lor, elevii au jucat roluri legate de interviurile pentru obţinerea
unei slujbe. Ei au jucat pe rând rolul celui care intervievează, al celui
intervievat şi al observatorului şi apoi au fost evaluaţi de către colegii lor.
Pag.13
Idei privind strategiile pe care profesorii le-ar putea folosi pentru a
adecva strategia de predare aleasă la stilurile individuale de
învăţare ale persoanelor
Strategia de predare
Scopul predării – Ce speraţi să realizaţi?
Cum veţi proceda?
Rezolvarea de probleme (Planificarea şi
organizarea propriei învăţări)
TUTORIAL INDIVIDUAL / 1:1 /
Exemplu
Sesiunea a fost înregistrată pe video de un elev cu dominantă practică
pentru a permite tuturor elevilor ca în sesiunea următoare să reflecteze
asupra procesului prin care au trecut în planificarea şi organizarea propriei
lor învăţări.
Pag.15
Idei privind strategiile pe care profesorii le-ar putea folosi pentru a
adecva strategia de predare aleasă la stilurile individuale de
învăţare ale persoanelor
Strategia de predare
Scopul predării – Ce speraţi să realizaţi? Cum veţi proceda?
Rezolvarea de probleme (Planificarea şi
organizarea propriei învăţări) BRAINSTORMING
Exemplu:
Elevii au folosit brainstorming-ul într-o sesiune de tâmplărie pentru a
alcătui o listă de posibile obiecte care ar putea fi fabricate spre vânzare
folosind deşeurile rămase într-o cutie. Celor cu dominantă practică li s-a
cerut să prezinte deşeurile pentru a stimula apariţia ideilor la cei cu
dominantă vizuală şi auditivă.
Pag.16
Exemplu
Elevii dintr-un program de tehnologie alimentară au privit o demonstraţie a
fabricării pâinii. S-au fabricat diferite loturi, variindu-se metodele folosite
şi timpul de frământare a aluatului. Elevii au avut posibilitatea de a privi,
descrie şi apoi de a folosi tehnicile şi de a vedea efectele la produsele
finale.
Pag.21
Idei privind strategiile pe care profesorii le-ar putea folosi pentru a
adecva strategia de predare aleasă la stilurile individuale de
învăţare ale persoanelor
Exemplu
După ce au învăţat despre circuitele electrice şi despre radio-receptoare
în cadrul unei sesiuni teoretice, elevilor li s-a cerut, în cadrul unui atelier
de lucru, să proiecteze şi să realizeze un aparat de radio foarte simplu.
Pag.23
Idei privind strategiile pe care profesorii le-ar putea folosi pentru a
adecva strategia de predare aleasă la stilurile individuale de
învăţare ale persoanelor
• Nu fiţi excesiv de
stricţi, permiteţi
elevilor să controleze
situaţia într-o oarecare
măsură.
Exemplu
Într-un program de educaţie fizică, un profesor forma un grup de elevi în
privinţa modului în care aceştia trebuie să instruiască oamenii în vederea
folosirii aparatelor de gimanstică. Elevii au fost încurajaţi să discute, iar
profesorul a prezentat verbal fiecare pas şi a folosit întrebările şi
răspunsurile pe tot parcursul formării. Elevilor li s-a dat apoi posibilitatea
de a „încerca” şi de a „exersa” unii cu alţii.
Pag.26
Idei privind strategiile pe care profesorii le-ar putea folosi pentru a
adecva strategia de predare aleasă la stilurile individuale de
învăţare ale persoanelor
Scopul predării – Ce speraţi să realizaţi? Strategia de predare
Învăţarea unui sistem „mecanic”, sau a unor Cum veţi proceda?
fapte concrete, sau a unei succesiuni ÎNVĂŢARE MECANICĂ (PE DE ROST)
• Utilizarea tehnicilor
mnemonice
(ajutoarelor verbale
pentru memorare)
Exemplu
Într-o clasă de nivel 3 de studii asupra comunicării, trebuia ca elevii să
înveţe modelul “comunicării intrapersonale”. Profesorul a desenat o
diagramă pas cu pas pe o foaie mare de hârtie, diagramă pe are elevii de
tip practic o puteau parcurge, explicând pe rând fiecare element. Diagrama
a existat şi pe suportul de curs, fiecare pas fiind însoţit de un cuvânt
cheie şi de o imagine cheie. Cuvintele cheie au alcătuit un ajutor verbal
pentru memorare pe care elevii de tip auditiv l-au găsit folositor.
Pag.27
Exemplu
Într-o clasă de nivelul 3 elevii trebuiau să-şi dezvolte abilităţile de
comunicare orală. În sesiunea respectivă, profesorul a folosit secvenţe de
film pentru a stimula discuţia despre cenzură.
Pag.28
Strategia de predare
Exemplu
O temă legata de turism cerea elevilor grupaţi pe echipe să se informeze
despre facilităţile locale de transport şi de petrecere a timpului liber.
Fiecare persoană a hotărât de care din cele două aspecte dorea să se
ocupe, iar apoi fiecare grup a discutat acţiunile necesare şi cine şi ce va
face. Elevii cu dominantă practică au alcătuit un plan de acţiune pe paşi.
Fiecărui elev i s-a repartizat o sarcină în raport cu punctele sale tari, de
exemplu cei din tipul practic trebuiau să se ducă şi să colecteze informaţii,
cei cu dominantă vizuală urmau să interpreteze datele şi să deseneze grafice
şi tabele pentru prezentare iar cei cu dominantă auditivă trebuiau să
pregătească şi să susţină prezentarea verbală.
Pag.39
Strategia de predare
Cum veţi proceda?
Scopul predării – Ce speraţi să realizaţi?
Analiza şi evaluarea învăţării ÎNTREBĂRI DE CONTROL
Exemplu
Într-un program de IT lecţia a început cu o recapitulare prin întrebări de
control a celor învăţate în sesiunea anterioară. Grupul a fost divizat în
două echipe, întrebările au fost proiectate pe ecran pentru a putea fi
citite de elevi. Întrebările au fost formuate şi verbal.
Pag.43
MODEL
Idei privind strategiile pe care profesorii le-ar putea folosi pentru a
adecva strategia de predare aleasă la stilurile individuale de
învăţare ale persoanelor
Obiective:
•
•
•
Strategii de învăţare
Scopul predării Strategia Timp
Elevi cu Elevi cu Elevi cu
de aloc Resurse
dominantă dominantă dominantă
predare at
vizuală auditivă practică
Strategii de învăţare
Strategia Timp
Scopul predării de aloc Elevi cu dominantă Elevi cu dominantă Elevi cu dominantă Resurse
predare at vizuală auditivă practică
Evaluarea lecţiei
Ce a decurs bine?
Obiective:
•
•
•
T Scopul Stiluri de
Strategia de predare Strategii de învăţare Resurse
predării învăţare
imp
A
V P
Timp Scopul Strategia de predare Strategiile de învăţare Stilurile de Resurse
predării învăţare
A
V P
Evaluarea lecţiei
Ce a decurs bine?
Acest formular a fost conceput astfel încât să vă permită să vă analizaţi practicile actuale
legate de adecvarea la stilurile de învăţare, să efectuaţi din nou activităţile şi să reflectaţi
asupra diferenţelor ce au rezultat din adecvarea strategiilor de predare cu stilurile de
învăţare.
Situaţia Strategia folosită Analiză după sesiune legată de: Acţiune pentru
viitor
Elevii cu Elevii cu Elevii cu
dominantă dominantă dominantă
vizuală auditivă practică
PRACTICA REFLECTIVĂ
Să îmbunătăţească ? Să ştie ?
Evaluare şi analiză
Cum a mers ? Care
este pasul următor ?
Ce a mers bine ?
Ce poate fi înbunătăţit ?
(ÎN LOC DE ÎNCHEIERE)
CHESTIONAR DE EVALUARE FINALĂ A SEMINARULUI
Pentru a evalua eficienţa demersului formativ, vă rugăm să completaţi, prin bifare,
acest chestionar, răspunzând sincer la următoarele întrebări. Vă asigurăm că
răspunsurile dumneavoastră vor fi tratate cu confidenţialitate.
1. În ce măsură consideraţi că tematica prezentărilor a fost de interes şi utilă
pentru Dvs.?
În foarte mare În mare În măsură În mică măsură În foarte mică
măsură măsură moderată măsură
2. Cât de mult din cele învăţate la acest curs consideraţi că veţi putea folosi în
activitatea DVS.?
Foarte mult Mult Destul de Destul de Puţin Nimic
mult puţin
Vă mulţumim!
BIBLIOGRAFIE