1.

Realizați o conexiune între componentele procesului de învățământ

Obiectivele procesului de învăţământ condensează cerinţele de instruire şi educare ale

societăţii sau comunităţii în care funcţionează sistemul de învăţământ. Aceste obiective corespund
unor opţiuni şi priorităţi sociale majore cu privire la informaţia şi deprinderile pe care trebuie să le
dobândească elevii, cu privire la judecăţile de valoare şi comportarea acestora. Obiectivele stabilesc ce
urmează să cunoască elevii ca informaţie. Ele se prefigurează la începutul acţiunii, dar capătă expresie
palpabilă la încheierea ei, rezultatele fiind cele care atestă atingerea obiectivelor.

Resursele umane, agenţii acţiunii, profesorii şi elevii, la care se adaugă şi participarea părinţilor
şi a membrilor comunităţii, reuniţi în acelaşi efort comun, reprezintă a doua componentă principală a
învăţământului.

Suportul de bază al instruirii şi educaţiei îl constituie conţinutul învăţământului , re-definit în

didactica modernă în noţiunea de curriculum. El reprezintă ansamblul experienţelor de învăţare,
oferite elevilor pe diferite trepte de şcolaritate, cicluri şi profiluri de învăţământ. Elementele de
curriculum comportă distincţia între dimensiunea de volum (cât anume trebuie să studieze elevul,
potrivit planului de învăţământ) şi dimensiunea de structură (ce anume din bazele ştiinţei, culturii şi
practicii sociale se traduce în experienţele de învăţare şcolară).

Procesul de învăţământ vehiculează conţinuturi ştiinţifice, tehnice, literar-artistice, filozofice,

religioase, etice, etc., organizate în şapte arii curriculare: limbă şi comunicare, matematică şi ştiinţe ale
naturii, om şi societate, arte, tehnologii, educaţie fizică şi sport şi consiliere şi orientare. Esenţial este
să se valorifice întreg potenţialul instructiv şi educativ al curriculumului, ceea ce depinde de calitatea
activităţii didactice.

Metodele de instruire şi autoinstruire. Actul didactic se desfăşoară într-un cadru metodologic

specific. Metodologia reprezintă una din cele mai dinamice componente ale procesului de învăţământ,
achiziţiile pedagogiei clasice fiind mereu convertite în grila de concepte cu care operează didactica
modernă.

O altă componentă o constituie mijloacele de învăţământ şi materialele didactice. Inventarul

tehnicilor tradiţionale de instruire se reducea, în esenţă la mijloace verbale, cretă şi tablă. Gama
acestor mijloace s-a lărgit considerabil, înglobând aparatura audiovizuală (diapozitivul, filmul, etc.),
apoi Internetul şi calculatorul, ceea ce amplifică posibilităţile clasice.

Formele de organizare şi înfăptuire a procesului de învăţământ. Având precizate obiectivele şi

experienţele de învăţare, aplicând anumite tehnici apare întrebarea: cum sunt acestea angrenate în
forme de muncă şcolară adecvate. Procesul de învăţământ asimilează diferite forme de lucru cu elevii,
care asigură cadrul de organizare al acestuia: lecţiile, activităţile practice, activitatea în cercurile de
elevi, excursiile didactice şi vizitele, cu formaţii de lucru mai largi (clasa de elevi) sau mai restrânse,
cum sunt activităţile în grup sau activităţile individuale.

Înscris într-un cadru organizaţionale, procesul de învăţământ se desfăşoară în cadrul unor

relaţii interpersonale: relaţii profesor-elev. Acestea alcătuiesc o componentă importantă a câmpului
educaţional. Principalele interacţiuni în mediul şcolar sunt:

 relaţii de comunicare,
 relaţii de afinitate, de acceptare sau respingere, graţie cărora se validează sau infirmă
statusuri şi roluri,
 relaţii de conducere, prin care se exprimă puterea de influenţă a persoanelor
acreditate de grup ca reprezentanţi legitimi ai intereselor colective.
Principiile pedagogiei moderne invită profesorul să cultive relaţii de apropiere şi
înţelegere faţă de elevi, fără a cădea în familiarism, să manifeste exigenţă dozată, fără a ajunge
la severitate excesivă, să fie autoritar, dar lipsit de enervare şi patimă, să fie drept şi imparţial
în oferta lecţiei şi în apreciere.
În sfârşit, procesul de învăţământ se desfăşoară în timp: an şcolar, semestru, săptămână de
şcoală, ore de clasă. Curriculumul sau programul de studiu este segmentat în unităţi de timp, însăşi
aptitudinea de învăţare este măsurată prin timpul necesar elevului pentru însuşirea unor cunoştinţe şi
deprinderi. Aşa cum aptitudinea de învăţare este o caracteristică individuală şi timpul de studiu ar
trebui dimensionat la ritmul de progresie al elevului.

Elementele desprinse din analiza componenţială de mai sus se află în strânse relaţii de
interdependenţă şi interacţiune, ele configurează practic fizionomia fiecărei activităţi didactice atât la
nivel global (al procesului de învăţământ), cât şi la nivelul fiecărei unităţi didactice: lecţie, lucrare de
laborator, cercul de elevi, etc. Succesul acţiunii de modelare a inteligenţei şi conduitei copilului nu
depinde numai de stăpânirea componentelor procesului de învăţământ, ci şi de calitatea personalului
didactic, de condiţiile materiale de instruire, de aptitudinile individuale ale elevilor, de conţinutul
lecţiilor. Aceşti factori se articulează în funcţie de efectele lor, de rezultatele obţinute pe parcurs şi în
final (Chiş, 2001).

Procesul de invatamant reprezinta dimensiunea dinamica a sistemului de invatamant, deoarece in

cadrul lui are loc activitatea de invatare iar elevii si studentii sunt indrumati de catre profesori cum
sa invete. Functiile generale ale sistemului de invatamant sunt realizate in cadrul procesului de
invatamant prin intermediul programelor de instruire formala (dar si nonformala) structurate si
ierarhizate pe cicluri si ani de studii.

Procesul de invatamant este subordonat din punct de vedere structural si functional fata de sistemul
de invatamant. Dimensiunea operationala a procesului de invatamant, dependenta de decizia
profesorului, confera acestuia un anumit grad de libertate in proiectarea, realizarea si dezvoltarea
curriculara a instruirii, dinamizand si actualizand permanent sistemul de invatamant.

Perspectiva dinamica priveste procesul de invatamant ca un sistem “deschis unui sistem superior
(suprasistem), cu o dinamica proprie (fluxuri de intrare, “input” – si fluxuri de ieire – “output”), cu
capacitate de autoreglare.”

Procesul de invatamant este un ansamblu de activitati organizate si dirijate care se desfasoara

etapizat, in cadrul unor institutii specializate, sub indrumarea unor persoane pregatite in acest scop,
in vederea indeplinirii anumitor obiective instructiv-educative.

In cadrul procesului de invatamant se desfasoara urmatoarele tipuri activitati:

a) de predare, invatare si evaluare;

b) manageriale;

c) economico-financiare;

d) administrativ-gospodaresti;

e) in afara clasei si a scolii.

Fiecare dintre acestea are un anumit specific, in functie de natura activitatii de tipul de scoala si de
treapta de scolarizare. Unele sunt reglementate prin acte normative, in timp ce altele se supun doar
normelor pedagogice.

Activitatea cu frecventa cea mai mare in ceea ce priveste repetitivitatea este cea de predare,
invatare si evaluare, care constituie insasi esenta procesului invatamant, ei fiindu-i subordonate
toate celelalte tipuri de activitati.

Activitatea manageriala cuprinde, in principal, actiuni si operatii de planificare si prograrnare, de

organizare si coordonare, control si indrumare, atat nivelul institutiei de invatamant, cat si la nivelul
formatiunilor de studiu.

Activitatea economico-financiara se refera, indeosebi, la gestionarea fondurilor banesti alocate prin

buget. In institutiile de invatamant, cea mai mare parte a bugetului se cheltuieste pentru salarii si
intretinere.

Activitatea administrativ gospodareasca are drept principal scop mentinea, functionalitatii spatiilor
de invatamant si a unui mediu ambiental cat mai stimulator pentru invatare, cu respectarea
normelor igenico-sanitare in vigoare.

Activitatile organizate in afara clasei si a scolii sunt cele cunoscute: consultatii si meditatii,
activitatea cultural-artistica si sportiva, precum si cea desfa¬surata in cadrul cercurilor pe obiecte de
studii, excursiilor si vizitelor, diverse activitati cu parintii, de orientare scolara si profesionala

Cu alte cuvinte, procesul de invatamant poate fi definit si ca un ansamblu de elementente

(obiective, continuturi, resurse umane — personal didactic si de conducere, didactic auxiliar si
administrativ, elevi — resurse materiale — spatii de invatamant, materiale didactice, terenuri si baze
sportive, poligoane de instruire-strategii de instruire, forme de organizizare, tehnici de evaluare,),
care interactioneaza in cadrul unei activitati complexe, desfasurate in mod organizat si sistematic,
pentru realizarea unor finalitati dinainte stabilite.
La baza procesului de invatamant sta activitatea instructiv-educativa, deci o activitate de cunoastere
si asimilare a unui sistem de valori, stabilit prin documente oficiale cu caracter obligatoriu (planurile
de invatamant si programele scolare).

ABORDARI STRUCTURAL–SISTEMICE, ABORDARI FUNCTIONALE, ABORDARI

INTERACTIONALE

Abordarea sistemica a procesului de invatamant permite “valorificarea:

a) raporturilor dintre variabilele independente de cadrul didactic (dependente de finalitatile/functiile

si de structura sistemului de invatamant) si variabilele dependente exclusiv de cadrele didactice
(calitatea proiectarii si realizarii activitatilor didactice/educative concrete);

b) principiilor pedagogicegenerale de proiectare si de realizare a activitatii didactice/educative

(comunicarea–cunoasterea–creativitatea pedagogica);

c) structurilor implicate in proiectarea pedagogica a activitatii didactice/educative

(obiectivele-continutul-metodologia-evaluarea procesului de invatamant).

Activitatea sistematica si organizata care se desfasoara in scoala, sub indrumarea cadrelor didactice,
in vederea educarii elevilor se numeste proces de invatamant.

Analizat din punct de vedere sistemic, procesul de invatamant poate fi definit ca o entitate cu o
structura unitara si dinamica, constituita din multimea componentelor, a relatillor cu contextul ci a
produselor, rezultate din interactiunea multipla a componentelor. Analiza sistemica permite
cunoasterea mai completa a componentelor si a interconditionarilor, a functionalitatii procesului, a
cauzelor care determina anumite distorsiuni, oferind posibilitatea unui management stiintific,
pedagogic si metodic al activitatii de predare - invatare si evaluare, ca procese fundamentale ale
actului didactic.

Componentele procesului de invatamant sunt analizate sub trei aspecte:

1. din punct de vedere functional (obiectivele pedagogice);

2. din punct de vedere structural (resurse umane, continuturi, forme de organizare, relatiile
profesor-elev si intre elevi, timpul si spatiul scolar unde se desfasoara lectia);

3. din punct de vedere operational (procesul de predare - invatare - evaluare si strategiile didactice)

ABORDARI FUNCTIONALE

Dimensiunea functionala a procesului de invatanant reflecta legatura acestuia cu sistemul de

invatamant, legatura realizata la nivelul raporturilor existente intre finalitatile pedagogice
macrostructurale si finalitatile pedagogice microstructurale

Obiectivele exprima, intr-o forma concentrata, finalitatile la care trebuie sa se ajunga in procesul de

predare-invatare in functie de anumite prioritati. Aceasta constituie esenta procesului, stabilind:

• ce sa cunoasa elevul din cadrul unui obiect de studiu;

• ce deprinderi, capacitati intelectuale, convingeri, sentimente si atitudini sa-si formeze. De

precizarea corecta si completa a obiectivelor pedagogice vor depinde: stabilirea continutului,
alegerea strategiilor, a formelor de organizare si evaluarea performantelor.

ABORDARI STRUCTURALE
Dimensiunea structurala a procesului de invatamant vizeaza sursele pedagogice angajate de sistem
pentru realizarea calitativa a activita didactice si relatiile de colaborare instituite de ',scoala' cu
societatea civila in general, cu comunitatile educative, teritoriale si locale, in mod special.

Aceasta dimensiune a procesului de invataniant reflecta structura materiala si structura de relatie a

sistemului, care asigura:

- repartizarea resurselor pedagogice (materiale, umane, financiare, informationale), disponibile la un

anumit moment dat;

- atragerea resurselor pedagogice suplimentare din directia agentilor sociali (economici, politici,
culturali) interesati sa investeasca in invatamant.

Resursele umane se refera, in primul rand la profesor, care, pentru a realiza o activitate instructiv-
educativa eficienta, are nevoie de anumite calitati: competenta profesionala si pedagogica, maiestrie
si tact pedagogic, stil modern de predare - invatare - evaluare, constiinta profesionala, aptitudini
organizatorice si tehnice necesare manuirii mijloacelor de invatamant.

Profesorul proiecteaza, planifica, organizeaza, indruma controleaza procesul de invatamant.

Elevul constituie a doua resursa umana si participa la procesul de invatamant atat ca obiect, dar mai
ales ca subiect al educatiei, fiind angajat in propria sa formare, pe baza autocunoasterii sub aspectul
capacitatilor de care dispune.

Resursele materiale cuprind mijloacele de invatamant si pe cele financiare (bugetul invatamantului).

Continuturile invatamantului cuprind valorile stiintifice, tehnice si umaniste, structurate in

programele si manualele scolare pe baza unor criterii stiintifice, psihologice si pedagogice. Stabilit in
concordanta cu obiectivele pedagogice, continutul orienteaza intregul proces de predare-invatare si
evaluare. De aceea, continutul trebuie permanent actualizat si restructurat, in functie de progresele
realizate in stiinta, tehnica si in cultura.

El trebuie sa aiba un, caracter stiintific, experimental, practic si interdisciplinar, reprezentarea lui
fiind activa, iconica (machete, mulaje) si simbolica, sub forma de formule logice, matematice,
chimice.

Formele de organizare a activitatii didactice asigura aplicarea si realizarea obiectivelor precum si a

continuturilor prin lectii desfasurate in clase, cabinete, laboratoare, ateliere scolare, terenuri statiuni
experimentale, vizite, excursii didactice, cursuri, seminarii, activitati in productie si de cercetare
stiintifica. Acestea se desfasoara unitate de timp (ora de curs, semestru, an scolar) si intr-un spatiu
scolar dotat cu mijloacele si materialele necesare pentru desfasurarea unor activitati didactice
moderne de predare - invatare - evaluare, de productie sau de cercetare stiintifica.

Strategiile didactice constituie instrumentele de realizare a obiectivelor pedagogice si a

continuturilor. Ele sunt dependente, in primul rand, de obiective si continuturi, precum si de nivelul
de dezvoltare a gandirii elevilor, de cunostintele lor anterioare.

Strategiile didactice pot fi explicativ-demonstrative, algoritmi¬ce, euristice, inductive, deductive,

prin analogie si, mai ales, combinate. in cadrul lor, se combina, in forme diferite, metodele,
mijloace.le de invatamant, procedeele si tehnicile de lucru, asigurand un invatamant activ-
participativ, care sa dezvolte inteligenta si creativitatea elevilor, precum si procesele afective si
volitive.

Analiza relatiilor. Functionalitatea procesului de invatamant este asigurata de interactiunile existente

intre componentele sale, obiectivele si continuturile fiind cele care determina alegerea formelor de
organizare, a strategiilor, a metodologiei si tehnologiei didactice.
Dimensiunea structurala a procesului de invatamant angajeaza si raporturile contractuale stabilite
de scoala cu comunitatea educativa teritoriala si locala, reprezentata prin diferiti agenti sociali si prin
consiliile parintilor. La acest nivel pot fi atrase noile resurse pedagogice, necesare pentru
optimizarea activitatilor didactice:

- resurse materiale: noi spatii de scolarizare, noi mijloace de invatamant;

- resurse umane: cadre didactice asociate, specialisti in informatizarea invatamantului, in

proiectarea educatiei tehnologice, in realizarea actiunilor de educatie nonformala;

- resurse financiare: initiative proiectate in cadrul sistemelor de sponsorizare institutionalizate la

nivel national, teritorial local;

- resurse informationale: manuale alternative, materiale de analiza-sinteza;

ABORDARI INTERACTIONALE

Dimensiunea operationala a procesului de invaltamant vizeaza activitatea concreta de predare-

invatare-evaluare, realizata de cadrul didactic cu prescolarii, elevii, studentii.

Aceasta dimensiune operationala a procesului de invatamant poate fi analizata ca actiune cu scop de

instruire si ca actiune didactica. Ambele sunt subordonate activitatii/actiunii educationale care
vizeaza formarea-dezvoltarea permanenta a personalitatii umane. Dimensiunea operationala a
procesului de invatamant o constituie procesul de predare - invatare - evaluare, strategiile didactice
si metodele de invatamant.

Procesul de invatamant reprezinta o parte componenta a procesului pedagogic de ansamblu ce se

desfasoara in scoala, in scopul formarii unei personalitati multilaterale si armonios dezvoltate.

Procesul de invatamant este o activitate la care participa simultan cadrele didactice si elevii.
Activitatea desfasurata de cadreledidactice este numita predare, iar cea depusa de elevi este numita
invatare.

Procesul de invatamant include ca elemente componente, predarea si invatarea, aflate in stransa

legatura.

Dimensiunea operationala a procesului de invatamant vizeaza, actiunea concreta realizata de cadrul

didactic, respectiv 'de cel care instruieste pe cineva' in sala de clasa, cabinet, laborator.

Aceasta actiune concreta, integrata in activitatea de predare-invatare-evaluare, include urmatoarele

patru operatii:

- definirea obiectivelor pedagogice operationale ale activitatii didactice;

- stabilirea continutului activitatii didactice;

- aplicarea metodologiei necesare pentru reusita activitatii didactice;

- asigurarea evaluarii rezultatelor activitatii didactice.

Componentele de baza ale procesului de invatamant sunt :

- obiectivele invatamantului

- agentii actiunii (profesori, elevi)

- campul relational (profesor-elev, elev-elev)

- principiile procesului de invatamant

- curiculum scolara (continutul invatamantului)

- metode de invatamant

- mijloacele de invatamant

- forme de organizare si proiectare didactica

- evaluarea in procesul de invatamant

Principalele sarcini educative, care trebuie sa se realizeze in cadrul procesului de invatamant,

concomitent cu formarea elevilor sunt :

- formarea bazelor conceptiei stiintifice despre lume

- dezvoltarea proceselor psihice

- educarea simtului moral si estetic al elevilor

Desi aspectul educativ al procesului de invatamant este indisolubil legat de cel formativ, desi atunci
cand ii formam pe elevi ii si educam, efectele formative si cele educative ale procesului de
invatamant nu progreseaza in acelasi ritm. Cele formative se vad imediat, in timp ce efectele
educative ale procesului de invatamant se observa dupa un timp mai indelungat. Dezvoltarea
gandirii elevilor, a imaginatiei lor, formarea sentimentului estetic, formarea deprinderii de a fi
disciplinat se realizeaza dupa un timp mai indelungat ca urmare a mai multor nfluente.

Pentru ca procesul de predare sa-si atinga obiectivele, profesorul trebuie sa aiba in vedere
urmatoarele aspecte :

- Designul predarii sa fie conceput de asa maniera incat sa asigure timp si spatiu si pentru activitati
de invatare individuala, dar sa fie descurajate eventualele tendinte de segregare sau izolare in
clasa;

- Sa se asigure metode specifice si suporturi de invatare pentru elevii cu dificultati si pentru cei cu
cerinte speciale, precum si profesori specializati in munca cu aceste categorii de scolari;

- Programele educationale sa fie insotite de asistenta complementara, pentru fiecare caz in parte, ca
de exemplu, in domeniul sanatatii mintale, asistentei sociale;

- Crearea unui mediu de invatare eficient pentru toti, ceea ce pretinde satisfacerea optiunilor elevilor
pentru teme de invatare, tipuri de proiecte practice, modalitati de munca independente sau in grup;

- Preocuparea constanta pentru un climat de respect si acceptare a diferentelor, evitarea practicilor

de discreditare si stigmatizare;

- Utilizarea unor modalitati flexibile de grupare a elevilor pentru activitatile didactice, pe baza
nevoilor de invatare si in acord cu tipul de sprijin pedagogic de care elevii au
nevoie.            Referitor la procesul de invatare, trebuie avute in vedere urmatoarele :

-Implicarea activa a elevilor in procesul de invatare, in ritm si la nivele de dificultate accesibile,

utilizand cu frecventa sporita interactiunile in perechi si grupuri mici;
- Relevarea cunostintelor ancora in predarea noilor continuturi si exersarea elevilor in elaborarea
unor structuri conceptuale si operationale;

- Utilizarea simularii, studiilor de caz si a problematizarii, in vederea sustinerii curiozitatii, a reflectiei

si evaluarii situatiilor, pentru stimularea gandirii inalt structurate si a strategiilor metacognitive.

- Includerea in secventa de predare a feedback-ului constructiv si informativ in legatura cu demersul

si achizitiile invatarii, sporirea aplicatiilor practice, a exercitiilor si diversificarea problemelor supuse
spre rezolvare;

- Tratarea egala a tuturor elevilor, fara discriminare sau partinire a unora, in ceea ce priveste
respectul si valorizarea lor ca indivizi, evaluarea constructiva si sistematica, oferta de sprijin in
invatare, angajarea in sarcinile de lucru;

- Crearea unei atmosfere de colaborare si lucru in echipa, in locul uneia de concurenta si rivalitate;

- Utilizarea unor sarcini de lucru autentice, cu relevanta in viata reala si adecvate diferitelor grupuri
culturale, care sa solicite elevilor sa opereze cu informatii interdisciplinare si sa valorifice
posibilitatile lor de progres;

- Includerea unor experiente care sa promoveze empatia, intelegerea si respectul reciproc intre
elevi.

Ultimul aspect din procesul de invatamant, respective evaluarea , trebuie sa respecte urmatoarele:

- Evaluarea sa fie sistematica si continua, integrata in actul predarii curente, sa fie autentica in
continut si in performantele proiectate;

- Sa fie utilizata in principal evaluarea de progres (achizitiile individuale) in locul evaluarii normative,
in care achizitiile individuale sant comparate cu norma de grup;

- Progresia invatarii sa fie bine tradusa in standarde si descriptori de performanta, iar standardele sa
fie formulate in asa fel incat fiecare elev sa aiba posibilitatea succesului;

- Evaluatorii sa angajeze elevii in aprecierea prestatiilor proprii, precum si ale colegilor.

Structura sistemului de invatamant evidentiaza elementele componente ale acestuia si relatiile de

interdependenta dintre ele, privite din perspectiva realizarii functiilor psiho-pedagogice de instruire
si educare a tinerei generatii.

Analiza structurii sistemului de invatamant permite evidentierea urmatoarelor niveluri functionale:

a) nivelul structurii de organizare sau al structurii de baza a sistemului ce defineste raporturile

dintre nivelurile (primar – secundar – superior) – treptele – ciclurile de instruire, dintre acestea si
programele curriculare adoptate;

b) nivelul structurii materiale care evidentiaza situatia cantitativa si calitativa a resurselor

pedagogice: umane, didactice, financiare, informationale;

c) nivelul structurii de conducere care vizeaza raporturile stabilite intre decizia manageriala (globala
– optima – strategica) si decizia administrativa/executiva (sectoriala – punctuala – reproductiva);

d) nivelul structurii de relatie ce permite institutionalizarea unor raporturi contractuale intre scoala,
comunitate, agenti sociali, familie.

Sinteza dintre actiunea de instruire si actiunea didactica, este evidenta la nivelul activitatii de
predare-invatare-evaluare, care reflecta unitatea dintre dimensiunea functionala, dimensiunea
structurala si dimensiunea operationala a procesului de invatamant. Aceasta unitate reflecta
raporturile existente intre resursele pedagogice angajate la 'intrarea' in sistem si produsele
pedagogice, rezultate la 'iesirea' din sistem.

2. Formulați 5 obiective operaționale din domeniul cognitiv, plecând de la un conținut dintr-o

disciplină la alegere.

obiective cognitive: cunoaştere (a defini, a recunoaşte, a distinge) înţelegere (a redefini, a reorganiza,

a explica, a demonstra, a interpreta) aplicare (a aplica, a utiliza, a alege), analiză (a identifica, a
deduce), sinteză (a generaliza, a deriva, a sintetiza, a formula sintetic), evaluare critică (a valida, a
decide, a argumenta, a emite judecăţi de valoare / a evalua critic – conform unor criterii de maxima
rigurozitate);

- să recite expresiv textul, ţinând cont de semnele de punctuaţie şi de conţinutul acestuia

- să integreze cuvintele nou-învăţate în enunţuri proprii
- să identifice în textul dat informațiile cerute ( timpul, spațiul, personajele ş.a.), demonstrând
înțelegerea textului;
- să găsească in text sinonime și antonime potrivite cuvintelor indicate
-să își exprime opinia față de lucrarea proprie și/sau față de lucrarea celorlalți, motivându-și
părerile.
- Să extragă ideile principale din textul citat, îndicând locul lor în fragmentele textului.

- să răspundă la întrebări folosind limbajul verbal, referindu-se atât la contextul prezent cât și
la alte contexte;

Să analizeze personajul principal din textul citat, precizând tipul personajului și rolul lui în
desfășurarea acțiunii

Să compare personajul principal din textul .... cu personajul principal din textul .... identificând două
asemănări și două deosebiri

Să realizeze o coracterizare a personajului principal utilizând cel puțin 2 trasaturi pozitive si 2 trasaturi
negative.

Să formuleze 5 propoziții cu substantivele subliniate în textul dat.

Să reproducă din memorie poezia ....., de ..., respectând ordinea strofelor

OC1 - să identifice termenii: bunătate şi răutate din atitudinea personajelor pe baza explicaţiilor;

OC2 – să găsească sinonime pentru termenii de : bunătate şi răutate;

OC3 - să exemplifice anumite situaţii ca fiind rezultatul bunătăţii sau răutăţii;

OC4 – să precizeze opinii personale în legătură cu textele citite, argumentând fiecare trăsătură de
caracter ilustrată de acestea;

OC5 - să argumenteze consecinţele trăsăturilor de caracter ilustrate de textul citit;

3. Propuneți un opțional(pe disciplină, arie curriculară, mai multe arii curriculare)-titlu, tip, 3
competențe specifice formate în cadrul opționalului, câteva conținuturi(teme), clasa, nr. de
ore pe săptămână, durata.

Denumirea opționalului: „Educație financiară”

Ariile curriculare:„Matematică și științe”, „Om și societate”, „Consiliere și orientare”

Tipul opționalului:la nivelul mai multor arii

Durata: 1 an

Nr. ore/săptămână:1 oră/ săptămână

Clasa: a II-a—a IV-a

Competențe

1. Cunoașterea și utilizarea unor elemente de limbaj specific domeniului financiar – bancar

2. Recunoașterea unor elemente specifice fenomenului bancar în contexte practice diferite

3. Manifestarea interesului pentru economisirea și gestionarea banilor

Conținuturi

1. Banii și viața oamenilor

-Povestea banilor(schimbul cu lucruri(trocul);bani în schimbul lucrurilor)
-Povestea monedei(confecționarea monedelor;rolul monedelor; economisirea lor)
 -Moneda Națională a României(ce sunt banii?; Leul. Monede și bancnote românești
folosite azi)
-Moneda Națională a altor țări

2. Valoarea banilor
-Banii se câștigă prin muncă(locuri de muncă și meserii; salariul; cum pot câștiga
bani?)
-Banii se economisesc(de ce să economisim banii?; modalități de economisire; contul
bancar de economii)
-Banii se investesc(ce sunt investițiile?; modalități de a investi bani)

3. Utilizarea banilor
-Banii circulă(a vinde și a cumpăra; ivestim sau risipim?; modalități de plată)
-Împrumutul(ce este?; creditul bancar)

Denumire opționalului: “Cultură și civilizație în timp și spațiu”

Ariile curriculare: “Om şi societate”, “Arte şi tehnologii”, “ Matematică și știinţe”, “Limbă

şi comunicare”

Tipul opționalului:la nivelul mai multor arii

Durata: 1 an

Ne. Ore/săptămână:1 oră/ săptămână

Grupul țintă: clasele a III-a şi a IV-a

Competențe

1. Investigarea orizontului geografic local;

2. Cunoaşterea trecutului istoric al localităţii

2.Familiarizarea cu operele, lucrările şi activităţile remarcabile ale marilor personalităţi locale

4. Cultivarea sentimentelor de preţuire şi dragoste pentru folclorul ardelenesc prin proiectarea,

confecţionarea, evaluarea şi conservarea unor produse specifice localităţii natale (trecut-
prezent)
Conținuturi

1. Elemente de geografie

- localizarea pe harta ţării;

- formele de relief;

- apele;

- flora şi fauna;

2. Elemente de istorie

- urme materiale ale dacilor

- romanizarea- ceramică, unelte, aşezări daco-romane;

- arhitectura;

- participarea la război 1914-1918;

- participarea la Marea Unire din 1918;

- perioada interbelică;

- al doilea război mondial;

- perioada comunistă;

3. Moştenirea artistică, culturală, sportivă, academică

4. Actvitati practice

- ouă încondeiate.

- serbare de Crăciun.

- jocuri populare specifice

-audiţii cântece populare

ÎN LUMEA ANOTIMPURILOR

Clasa:a III-a

Durata:1 an
Nr. ore/săptămână:1

Tipul opționalului:la nivelul mai multor arii

Arii curriculare implicate:

-Limbă și comunicare

-Matematică și științe

-Om și societate

-Arte                                                     

   

                                                     Competențe

1. Cunoașterea și valorificarea propriilor experiențe privind mediul înconjurător

2. Dezvoltarea competențelor de comunicare orală și scrisă în vederea exprimării

propriilor opinii, sentimente, gânduri

3. Cunoașterea și folosirea unor tehnici de lucru cu materiale diverse

                                        

                                    Conținuturi

1. TOAMNA

- ''Hora legumelor''-poezie, aplicații pe text, jocuri

- Măști pentru Holloween

-Atelier de lucru-Tablou cu flori din semințe, Tablou cu păsări din frunze

2. IARNA

-Legenda Sf. Nicolae

-Legenda lui Moș Crăciun

-''Miezul iernii''- poezie, aplicații pe text

- Mihai Eminescu

3. PRIMĂVARA
- ''Primăvara a venit''- poezie, aplicații pe text

- Atelier de lucru -''Mărțișorul'', ''Felicitare pentru mama''

-Cântece dedicate mamei

-Sărbătorim Paștele - Atelier de lucru

4. Vara

-''Primavara-si ia adio”-poezii, aplicații pe text

- 1 Iunie- ''Ziua copilului''

- ''Vacanța mea de vis''.

MODALITĂŢI DE EVALUARE
I. TRADIŢIONALE

Probe scrise

- probe scrise pentru activităţi individuale

- completare de fişe

Probe orale

- conversaţie de verificare

- concursuri pe grupe

Probe practice

- analiza portofoliilor, desenelor, albumelor

- expoziţii cu desene, colaje, hărţi, machete

II. ALTERNATIVE

Observarea directă a elevului în timpul activităţii

Analiza activităţii, promovarea exemplelor pozitive

Portofoliul

Autoevaluare

NATURA, PRIETENA NOASTRA-STIINTE

CALCULAM SI NE JUCAM, MATEMATICA INVATAM-MATEMATICA

BUNELE MANIERE-EDUCATIE CIVICA

CUNOASTE TE PE TINE INSUTI-LA NIVELUL ARIEI CONSILIERE SI ORIENTARE

 4. Descrieti o metodă didactică interactivă și modul în care ați aplica-o în prederea unei secvențe
de instruire(lecție)

Tehnica florii de lotus presupune deducerea de conexiuni între idei, concepte, pornind de la o temă
centrală.

Etape:

•Se stabileşte problema sau tema centrală;

•Cele 8 idei secundare sunt trecute în jurul temei centrale, urmând ca apoi ele să devină la rândul lor
teme principale, pentru alte 8 flori de lotus. Pentru fiecare din aceste noi teme se vor construi câte alte
8 idei secundare. Astfel, pornind de la o temă centrală, sunt generate noi teme de studiu pentru care
trebuie dezvoltate conexiuni şi noi concepte.

1.Construirea schemei/diagramei tehnicii de lucru.

2. Plasarea temei principale în mijlocul schemei grafice.

3. Grupa de copii se gândeşte la conţinuturile/ideile/cunoştinţele legate de tema principală. Acestea se

trec în spaţiile desenate (cadrane) de la 1 la 8 înconjurând astfel tema principală (sau de la A la H, în
sensul acelor de ceasornic).

4. Abordarea celor opt teme principale pentru cadranele libere.

5. Stabilirea - în grupuri mici de noi legături/relaţii/conexiuni pentru cele opt teme şi trecerea lor în
diagramă.

6. Prezentarea rezultatelor muncii în grup. Are loc analiza produselor activităţii, aprecierea în mod
evaluativ, sublinierea ideilor noi ce pot avea aplicaţii într-o etapă viitoare.

Avantaje: tehnica florii de lotus stimulează şi dezvoltă inteligenţa lingvistică, inteligenţa interpersonală,
inteligenţa intrapersonală etc. Metoda poate fi adaptată şi în loc de 8 idei pot fi analizate doar 4,5,6 etc.

Exemplu: SUBIECTUL : Floare de nufăr Elevii sunt grupaţi în 8 echipe. Fiecare echipă va completa o floare
de nufăr despre un anumit subiect. Se vor extrage bilete pe care se află scris un concept din unitatea de
învăţare studiată: poveşti, versuri, sărbători, oameni, plante, animale, vreme, figuri de stil. Se vor
dezvolta toate cele opt subiecte cu cel puţin patru idei, apoi se vor afişa în faţa clasei şi se vor citi. Timp
de lucru în echipă: 15 minute

• Clasa a II-a

• Aria curriculară: Limbă și comunicare

 • Disciplina: Limba și literature română

• Subiectul: Grupuri de litere

1. Mijloace didactice

Materiale didactice folosite: carioci, creioane, coală de hârtie A4, o floare de lotus confecționată din
hârtie cu 8 petale, fișe de lucru(petalele secundare) pentru grupurile de elevi.

Organizarea colectivului de elevi: se formează opt grupe de elevi şi se stabilesc liderii.

Desfășurarea activității

 se notează tema centrală - ,,Grupuri de litere”, în mijlocul florii principale;

 se stabilesc temele secundare - grupurile de litere: ,,ce”; ,,ci”; ,,ge”; ,, gi”; ,,che”; ,,chi”; ,,ghe”; ,,
ghi”;

 fiecare temă secundară se notează pe câte o petală a florii centrale;

 fiecare lider îşi alege o temă pe care o notează în mijlocul florii secundare/ de grup;

 tema aleasă constituie temă principală pentru fiecare grup de lucru;

 liderii desprind de pe tablă ,,Floarea de lotus” aleasă şi formează grupul de lideri

 grupul de lideri concepe opt cerinţe pentru tema aleasă;

 liderii notează fiecare cerinţă pe câte o petală a florii.

3. Activitatea în cele 8 grupe

 liderii prezintă ,,Floarea de lotus” cu tema de lucru:

Cu grupul de litere ales, scrieţi:

1. un cuvânt format din două silabe;

2. un cuvânt format din trei silabe;

3. un cuvânt format dintr-o silabă;

4. un nume de persoană;

5. câte silabe are numele de persoană;

6. numărul de litere din care este format cuvântul;

7. numărul de sunete din care este format cuvântul;

 8. propoziţie folosind numele de persoană.

 fiecare membru îşi aduce aportul în rezolvarea sarcinilor de lucru, lucrând pe fişa personală;

 liderii notează rezultatul muncii în grup, pe ,,Floarea de lotus” desprinsă de pe tablă;

4. Evaluarea:

 fiecare lider prezintă ,,Floarea de lotus” cu rezultatele obţinute şi o fixează la locul potrivit, pe
tablă.

Observație- Această metodă se poate aplica și la grădiniță, pe diverse teme , cum ar fi fructe,
anotimpuri, animale, etc

5. Realizați schița unui proiect de lecție pentru o disciplină la o anumită clasă(tipul lecției,
obiective operaționale, strategia didactică, conținuturi ale învățării, strategia de evaluare, modul
în care sunt parcurse etapele lectiei).

PROIECT DIDACTIC

Data:

Clasa: a III-a

Aria curriculară: Om și societate

Disciplina: Educatie civică

Unitatea de învățare: Trăsături morale ale persoanei

Titlu lecției: „BUNĂTATEA ȘI RĂUTATEA”

Tipul lecției: mixtă

Obiectivele operaţionale:

O1 - Să integreze termenii noi în structura trăsăturilor pozitive sau negative de caracter;

O2 - Să compare trăsăturile de caracter ale fetei babei cu cele ale fetei moşneagului din povestirea
„Fata babei şi fata moşneagului”, de Ion Creangă;

O3 - Să precizeze opinii personale în legătură cu textul citit, argumentând fiecare trăsătură de

caracter ilustrată de acesta.

Strategia didactică:
 Metode și procedee: conversaţia, explicaţia, ciorchinele, diagrama Venn, studiul de caz, exercițiul;

Mijloace didactice: manual, caiete, fişe de lucru, texte şi citate ilustrative,cutia cu surprize

Forme de organizare: frontal, individual

Bibliografie:

DESFĂŞURAREA LECŢIEI

ETAPELE OP. CONŢINUTUL INSTRUCTIV - EDUCATIV

TIMP
LECŢIEI Activitatea Învățătorului Activitatea Elevilor

1. Moment -Asigur climatul psiho-pedagogic -elevii se pregătesc pentru lecţie conform 2 min
organizatoric necesar desfăşurării în condiţii optime a indicaţiilor primite;
lecţiei de educaţie civică;

-Pregătesc materialele necesare

desfășurării activităţii;

2.Captarea
atenției
- Se realizează prin intermediul unui
joc didactic Aşa DA/ Aşa NU ! -elevii extrag , imaginile din cutia cu surprize; 5 min
-Solicit elevilor să extragă din cutia cu - se discută fapta prezentată în imagine,așezând-o
surprize nişte imagini, se discută fapta în dreptul rubricii corespunzătoare;
prezentată în imagini şi se aşază în
dreptul rubricii corespunzătoare.

Întrebări:

3. 1. Definiți cu propriile cuvinte ce

Reactualizarea întelegeți prin expresia -trăsatură= însușire 7 min
cunoștintelor „trăsătură de caracter”

2. „Daţi exemple de trăsături de … încredere, respect, curaj, modestie, lipsă de

caracter învăţate” încredere, lipsă de respect, frică, laşitate.

3. „Cum recunoaştem aceste …din vorbe, gesturi, dar mai ales din fapte.
trăsături de personalitate?”
…din exemplul celor mari, din sfaturile lor, din
4. „De unde aflăm noi despre cărţi (poveşti, povestiri, proverbe, zicători)
trăsăturile de caracter? Cum
ştim să le cultivăm pe cele
pozitive?”
 Azi vom vorbi despre „Bunatate si 2 min
4. Anunțarea rautate” . Pe parcursul lectiei veti avea
obiectivelor de rezolvat anumite sarcini prin care
veti demonstra ca ati inteles despre ce
am vorbit azi.

5. Anunțarea -Anunţ titlul lecţiei noi: „Bunătatea şi -elevii scriu data și titlul lecţiei în caiete
titlului lecției răutatea” şi îl scriu pe tablă; 2 min
noi

6.Dirijarea -Prezint doua imagini:fata mosului -copiii gasesc asemanari si deosebiri(diagrama

învățării Venn)
si fata babei

-Prezint elevilor un soare avand in -elevii au aceleasi desene pe caiete, un fel de

ciorchine structurat
mijloc cuvantul „bunatate”(pe
razele urmand sa completam pe
parcursul lectiei) si un nor avand
inscris cuvantul „rautate”

-Solicit elevii să citească două citate -elevii citesc textul şi-l analizează conform
semnificative din care să reiasă indicaţiilor cadrului didactic, evidenţiind trăsătura
trăsăturile de caracter ale celor două dominantă: bunătatea sau răutatea;
personaje:

„Fata moşneagului era frumoasă,

harnică, ascultătoare şi bună la inimă…
o fată robace şi răbdătoare…”
„Fata babei era slută, leneşă, ţâfnoasă 20 min
şi rea la inimă…”(nume autor, pagina)

-Propun „Jocul antonimelor”: scrieţi în Fata Fata

opoziţie trăsăturile fetei moşneagului moşneagului babei
cu cele ale fetei babei.
Intrebari adresate elevilor frumoasă urâtă
harnică ……..

1. „Care erau trăsăturile

dominante ale celor două
fete?”

2. „De unde ne dăm seama de

acest lucru?”
…fata moşneagului: „bună la inimă”
3. „De ce credeţi că fata babei nu bunătatea;
a ajutat părul, căţeluşa, fântâna
 şi cuptorul?” … fata babei: „rea la inimă”
răutatea;
4. „Cum au fost răsplătite cele
două fete?”

5. „Fata moşneagului a făcut …din faptele lor;

fapte bune pentru că spera să
obţină o răsplată bună?”
… deoarece nu ştia să muncească şi ea urmărea
doar recompensele;

… „după faptă şi răsplată”;

-Sintetizez şi scriu câteva acţiuni care

definesc un om bun şi un om rău: ... nu, ci pentru că avea o fire bună, îi plăcea să
Persoană bună: a îngriji, a ajuta, a muncească, să fie de ajutor;
ierta, a mângâia
Persoană rea: a jigni, a ironiza

-elevii notează în caiete acţiunile ce definesc o

persoană bună şi o persoană rea;

7.Fixarea și Studiu de caz - elevii analizează situaţiile şi răspund

consolidarea „Catelusul schiop” de Elena Farago corespunzător, 7 min
cunoștințelor de ce are catelul numai trei picioare?
Ce parere aveti despre copiii care
ranesc animalele?
Voi cum va purtati cu acestea?

Dati exemple de situatii in care v-ati -dau eemple din viata lor 3 min
8.Obținerea manifestat bunatatea/ rautatea fata de
feed-back- colegi, de lucruri, de plante sau
ului animale.
 -Fac aprecieri generale și individuale 2 min
9. Evaluarea privind participarea elevilor la
performanțelo desfășurarea lecției.
r

10.Tema 1 min
pentru acasă -Realizeaza un desen in care sa prezinti -elevii isi noteaza tema in caiete
o persoana buna

5. Elaborați un test de evaluare folosind toate tipurile de itemi.

Exemplu de itemi
Item cu alegere multipla
Inercuieste varianta corecta (cerinta metodica)
Cand se coc strugurii? (cerinta stiintifica)
a) Iarna
b) Vara
c) Toamna
d) Primavara
Raspuns asteptat:

Item cu alegere duala

Stabileste daca urmatorul enunt(enunturi) este adevarat sau fals /corect sau incorect
Ghioceii cresc primavara (corect/incorect)
Raspuns asteptat:

Item de tip pereche

Traseaza linii intre cele doua coloane
In ce anotimp din colaoana A se fac activitatile din coloana B (la gradi pot sa spun ca pun
imagini)
A B
Iarna Adun ghiocei
Vara Culeg struguri
Toamna Impodobesc bradul
Primavara Merg la mare
Raspuns asteptat :
Item cu raspuns scurt
Raspunde la urmatoarea intrebare / urmatoarele intrebari
Care sunt muncile care se fac toamna?
Cand pica frunzele copacilor?
Raspuns asteptat :

Item de completare
Completeaza spatiile punctate pentru a obtine o afirmatie corecta
In anotimpul…………………. cad frunzele copacilor
Raspuns asteptat :

Item de tip intrebare structurata

Raspunde la urmatoarele intrebari /rezolva urmatoarele cerinte/sarcini

Ex1: Priviti in imagina alaturata ( copiii primesc o imagine in care apar cateva fructe , legume
si activitati (munci) specifice in diferite anotimpuri
a) Enumerati legumele de toamana din imagine
b) Enumerati fructele din imagine care se coc toamna si mentionati numarul lor
c) Identificati activitatile/muncile care se fac toamna si descrieti etapele
Raspuns asteptat :

Ex2 : Se da textul urmator : “ …………………………….”

a) Subliniaza predicatele din text
b) Transcrie subiectul din fiecare propozitie
c) Construieste un enunt cu urmatoarele predicate: …….
Raspuns asteptata:

Item de tip rezolvare de problema

Rezolva urmatoarea problema
Intr-un cos se afla 2 prune , 2 pere , 3 mere si 10 capsune. Calculati cate fructe de toamna se afla
in cos.
Raspun asteptat:

Item de tip eseu

Realizati o comunere(poveste) cu tema toamna,( in care sa mentionati fructul preferat de
toamna, legumele preferate si locul in care se desfasoara actiunea – asta daca vreau sa complic)
Raspuns asteptat :
- A mentionat un fruct
- A mentionat o leguma de toamna
- A specificat locul actiunii
- Are un vocabular bogat
- Scrie corect din punct de vedere gramatical
- Are introducere/cuprins/incheiere etc