1

JOCUL DIDACTIC
* metodă eficientă de educare a elevilor din învăţământul primar *

Prima vârstă a omului stă sub semnul jocului, care însă îl fascinează şi pe adult, prin
frumuseţe şi libertate. Vocaţia pentru joc desăvârşeşte condiţia omului de făuritor şi înţelept,
probându-i imaginaţia şi spiritul creator.
Este o legătură strânsă între artişti, copii şi jocuri. Deoarece artiştii creează din
plăcere, actul creaţiei poate fi considerat totodată şi un joc. Îi seamănă foarte mult, deoarce,
creatorul dacă nu pictează, nu scrie sau nu sculptează, se simte ca un copil pedepsit căruia i
s-a interzis jocul. Devine frustrat, trist, un om căruia i s-au închis toate orizonturile.
Copiii, dar şi artiştii îşi văd „ joaca „ precum ceva serios, care trebuie pus înaintea
altor lucruri.
În măsura în care jocul implică riscul şi aventura, înseamnă, că opţiunile la care el
invită nu se aplică decât unor posibilităţi serioase. În această accepţiune, totul stă sub semnul
jocului, omul fiind esenţialmente făptura care trebuie să aleagă în permanenţă, să se aleagă
pe sine, ceea ce Heidegger exprimă prin ideea, că omul e proiect al propriilor sale posibilităţi.
Ce înseamnă de fapt cuvântul ” joc ” ?
În „Dicţionarul explicativ al limbii române” definiţia cuvântului „joc” sună astfel :
~ acţiunea de a se juca şi rezultatul ei; activitate distractivă (mai ales la copii )
~ de societate = distracţie într-un grup de persoane care constă din întrebări şi
răspunsuri hazlii sau din dezlegarea unor probleme amuzante.
Jocul este prezent in teoria psihopedagogică ca unul din principalele mijloace de educare
a copiilor având un rol determinant in dezvoltarea psihică,pregătindu-l pentru trecerea la un
nivel superior de dezvoltare psihică canalizându-i in mod pozitiv energia in modelarea
viitoarei sale personalităţi.Jucându–se, copilul îşi foloseşte atât mintea cât şi corpul. Astfel,
învaţă lucruri esenţiale despre lumea din jurul lui. Copiii se joacă, pentru că jocul îi distrează,
le aduce un sentiment plăcut, le aduce bucurie, dar, totodată are şi o valoare formatoare.
La nivelul claselor I - IV, în structura metodelor active îşi găsesc cu maximă eficienţă
locul, jocurile didactice, constituind o punte de legătură între joc, ca tip de activitate
dominantă în care este integrat copilul în perioada preşcolară şi activitatea specifică şcolii,
învăţarea.
Jocul didactic, ca activitate se poate organiza cu succes la toate disciplinele de
învăţământ, iar ca metodă, adică ,, o cale de organizare şi desfăşurare a procesului
instructiv-educativ”, în orice moment al lecţiei.
Conceperea jocului ca metodă de învăţare, scoate mai mult în evidenţă contribuţia
lui în educarea copilului şcolar.
Jocul, în special cel didactic, angajează în activitatea de cunoaştere, cele mai
importante procese psihice, având în acelaşi timp, un rol formativ şi educativ. Lecţiile
desfăşurate în totalitate prin joc, cât şi cele înviorate cu jocuri didactice susţin efortul elevilor,
menţinându-i mereu atenţi şi reducând gradul de oboseală. Prin libertatea de gândire şi
acţiune, prin încrederea în puterile proprii, prin iniţiativă şi cutezanţă, jocurile didactice devin
pe cât de valoroase, pe atât de plăcute. În joc se dezvoltă curajul, perseverenţa, dârzenia,
competiţia, corectitudinea, disciplina, precum şi spiritul de cooperare, de viaţă în colectiv şi
de comportare civilizată.
Datorită caracterului său formativ, jocul influenţează dezvoltarea personalităţii
elevului.
Prin jocul didactic le cultivăm elevilor dragostea pentru studiu, le

1
 2

stimulăm efortul susţinut şi îi determinam să lucreze cu plăcere, cu interes, atât în oră, cât şi
în afara ei. Utilizându-l frecvent în activităţile de la clasă, îmbinând ineditul cu plăcutul, am
constatat că activitatea devine mai interesantă, mai atractivă, şi după cum remarcă psihologul
american, Jerome S. Bruner:
” Jocul constituie o admirabilă modalitate de a-i face pe elevi să participe activ la procesul
de învăţare. Elevul se găseşte aici în situaţia de actor, de protagonist şi nu de spectator, ceea
ce corespunde foarte bine dinamismului gândirii, imaginaţiei şi vieţii lui afective, unei
trebuinţe interioare de acţiune şi afective, unei trebuinţe interioare de acţiune şi afirmare”.
Jocul didactic reprezintă un ansamblu de acţiuni şi operaţii care, paralel cu
destinderea, buna dispoziţie şi bucuria, urmăreşte obiective de pregătire intelectuală, tehnică,
morală, estetică, fizică a copilului.
Tipuri de jocuri:
În practica şcolară întâlnim forme variate de jocuri didactice, clasificarea lor putând fi
realizată din mai multe puncte de vedere:
a) După conţinutul şi obiectivele lor:
- jocuri didactice pentru cunoaşterea mediului înconjurător;
- jocuri didactice matematice;
-jocuri didactice pentru însuşirea unor norme de comportament civilizat;
- jocuri muzicale;
- jocuri de orientare în spaţiu, de mişcare;
- jocuri aplicative cu funcţia de fixare a unor reguli sau procese şi de extindere a
acestora asupra unor situaţii noi.
b) După prezenţa sau absenţa materialului didactic, deosebim:
- jocuri didactice orale – fără material didactic;
- jocuri didactice cu ajutor material;

c) După scopul urmărit, jocurile didactice se împart:

¯ Jocuri senzoriale:
C pentru dezvoltarea sensibilităţii tactile şi chinestezice;
C pentru dezvoltarea sensibilităţii vizuale;
C pentru dezvoltarea sensibilităţii auditive;
C pentru dezvoltarea sensibilităţii gustativ-olfactive.
¯ Jocuri intelectuale:
C de simulare a comunicării orale;
C de atenţie şi orientare spaţială;
C de analiză şi sinteză mentală;
C de realizare a comparaţiei mentale;
C de realizare a abstractizării şi generalizării;
C pentru dezvoltarea perspicacităţii;
C pentru dezvoltarea imaginaţiei;
d) După sarcina didactică:
C cu explicaţii şi exemplificare;
C cu explicaţie, dar fără exemplificare;
C fără explicaţie, cu simpla enunţare de sarcini.
e) După momentul în care se folosesc în cadrul lecţiei:
C jocuri didactice, activităţi de sine stătătoare;
C jocuri didactice, activităţi complementare.
Jocurile didactice pot fi asimilate uneia sau alteia dintre categorii, ele păstrându-şi
drept caracteristică faptul că:
* au clare funcţii formative;

2
 3

* derivă dintr-o intenţionalitate educativă.

Organizarea activităţii pe bază de joc didactic

Metoda jocului didactic poate fi utilizată cu succes în vederea atingerii celor

mai diverse obiective fundamentale, în diverse tipuri de activităţi didactice şi în orice
moment al lecţiei: de captarea atenţiei, de predare, de asimilare, de consolidare şi
fixare, de asigurare a feed-back-ului, de recapitulare, de evaluare. În alegerea tipului de
joc didactic trebuie să se ţină cont de : scopul urmărit şi obiectivele operaţionale
propuse, condiţiile specifice de lucru şi sarcinile de rezolvat . Antrenarea elevilor înşişi
în conceperea de jocuri didactice constituie pentru ei un exerciţiu foarte util, iar
pentru cadru didactic ,, o eficientă probă de evaluare” .
Desfăşurarea optimă a jocului didactic presupune prezenţa elementelor
caracteristice : surpriza, ghicirea, întrecerea, precum şi stabilirea unui climat favorabil
activităţi, a unei atmosfere destinse, relaxante de bună dispoziţie. Ca orice metodă de
învăţământ jocurile didactice trebuie utilizate cu mult discernământ, şi privite cu
seriozitate, ele fiind activităţi care contribuie într-un mod fericit la dobîndirea de
cunoştinţe, competenţe, comportamente, precum şi la formarea de abilităţi.
Pentru o mai bună realizare a jocului didactic, învăţătorul trebuie :
- să aleagă jocurile didactice potrivit obiectivelor urmărite particularităţilor clasei
şi disciplinei;
- să imprime un ritm jocului;
- să menţină atmosfera de joc;
- să evite momentele de monotonie ;
- să stimuleze iniţiativa şi identitatea elevilor;
- să le urmărească comportamentul;
- să formeze concluzii, aprecieri asupra felului în care s-a desfăşurat jocul, asupra
comportamentului elevului, să facă recomandări evaluare individuală sau generală.

Valenţe instructiv-educative ale jocului

Mijloacele de învăţământ deţin atât valenţe informative, întrucât sprijină îmbogăţirea

experienţei cognitive a elevilor, cât şi valenţe formative, întrucât îi obişnuiesc pe aceştia
cu utilizarea unor instrumente, diapozitive, aparate, instalaţii, maşini, contribuind astfel la
formarea şi dezvoltarea unor abilităţi practice şi intelectuale.
Jocul este practica dezvoltării şi, în consecinţă, în perioada copilăriei el este adoptat
pentru multiplele sale funcţii formative.
Dintre acestea se pot pune în evidenţã urmãtoarele:
- Jocul stimulează funcţiile intelectuale;
- Jocul stimulează şi modelează procesele afectiv motivaţionale;
- Latura voluţională intens solicitată în joc;
- Funcţia de comunicare a limbajului este cultivată prin intermediul jocului;
- Activitatea de joc generează importante compensaţii psihice în
viaţa copilului.
Graţie tuturor valenţelor pe care le are, putem spune că jocul este “ esenţa
copilăriei”

3
 4

Componentele jocului didactic sunt :

a) Conţinutul- constituit din cunoştinţele anterioare ale copiilor

însuşite în cadrul activităţilor comune cu întrega clasă, cunoştinţe ce se referă la plante,

animale, anotimpuri, reprezentări matematice, istorice, etc.
Acestal trebuie să fie accesibil, recreativ şi atractiv, prin forma în care se desfăşoară,
prin mijloacele de învăţământ utilizate, prin volumul de cunoştinţe la care apelează.

b) Sarcina didactică - poate să apară sub forma unei probleme de

gândire, de recunoaştere, denumire, reconstituire,comparaţie, ghicire. Jocurile didactice pot

avea acelaşi conţinut, acestea dobândind un alt caracter, datorită sarcinilor didactice pe care
le au de rezolvat, de fiecare dată altele.
Este legată de conţinutul jocului, de structura lui, conţinând referiri la ceea ce trebuie
să facă elevii în mod concret pe parcursul jocului. Sarcina didactică este în fapt esenţa
întregului joc, antrenând operaţiile gândirii : analiza, sinteza, comparaţia dar şi imaginaţia
copilului.
Jocul didactic cuprinde în mod obişnuit o singură sarcină didactică.

c) Regulile jocului – această componentă decurge din însăşi

denumirea ei.Regulile sunt menite să arate copiilor cum să se joace, cum să rezolve problema
respectivă.Totodată regulile îndeplinesc o funcţie reglatoare asupra relaţiilor dintre
copii.Acestea trebuie să fie formulate clar, corect, concis, să fie înţelese de către toţi
participanţii la joc şi, în funcţie de etapele jocului, se stabilesc şi punctajele corespunzătoare.

d) Acţiunea de joc – se stabileşte în raport cu cerinţele şi sarcinile didactice ale

jocului.Aceasta cuprinde :

-întreceri individuale sau pe grupe ;

-cooperare, spirit de colectivitate, de echipă ;

-recompensare, fie de ordin moral, fie de ordin material;
-penalizare, pentru a determina respectarea regulilor jocului.
Alte elemente ale acţiunii de joc pot fi aplauzele, cuvintele
stimulative, încurajările.

4
 5

Etapele jocului didactic

a) Introducerea în joc, ca etapă, îmbracă forme variate în

funcţie de tema jocului.Uneori este necesar să familiarizăm elevii cu conţinutul jocului,
alteori introducerea în joc se face printr-o scurtă expunere sau descriere care să stârnească
interesul şi atenţia elevilor.
b) Anunţarea titlului jocului trebuie făcută sintetic, în termeni
precişi.
c) Prezentarea materialului didactic trebuie făcută explicit
axându-se pe obiectivele urmărite.Explicaţiile trebuie date atât pentru materialul model cât şi
pentru cel individual.
d) Explicarea jocului
Un moment hotărâtor pentru succesul jocului este explicarea şi demonstrarea acestuia.
e) Fixarea regulilor
Uneori în timpul explicaţiei sau după aceasta se vor fixa regulile. Acest lucru se recomandă
când jocul are o acţiune mai complicată.
f) Executarea jocului
Jocul începe la semnalul conducătorului jocului. La început acesta intervine mai des
reamintind regulile jocului, iar pe măsură ce se înaintează în joc sau copiii capătă experienţa
jocului, propunătorul le acordă independenţa, lăsându-i să se acomodeze liber.Se desprind
două moduri de a conduce jocul elevilor :
-Conducerea directă-propunătorul având rol de conducător ;
-Conducerea indirectă-propunătorul ia parte activă la joc fără să interpreteze rolul de
conducător.
g) Complicarea jocului
Sunt situaţii când pe parcursul jocului pot apărea elemente noi :
*complicarea sarcinii jocului
*introducerea unor elemente noi
*introducerea unor materiale noi.
h) Încheierea jocului
În final, propunătorul formulează concluzii şi aprecieri asupra modului în care s-a
desfăşurat jocul, asupra felului în care s-au respectat sarcinile primite, asupra
comportamentului elevilor, făcând unele recomandări şi evaluări cu caracter individual şi
general.

Ca să poată realiza efectele multiple ale jocului didactic, învăţătorul trebuie :

1. să aleagă jocurile didactice potrivit obiectivelor urmărite,
particularităţilor clasei, disciplinei
2. să imprime un ritm al jocului
3. să menţină atmosfera de joc
4. să evite momentele de monotonie
5. să stimuleze iniţiativa elevilor
6. să urmărească comportamentul elevilor
7. să formuleze concluzii, aprecieri asupra felului în care s–a desfăşurat jocul, asupra
comportamentului elevilor
8. să facă recomandări, evaluare individuală sau generală, dacă jocul didactic se
desfăşoară sub formă de concurs
9. elevii să fie întotdeauna răsplătiţi (puncte roşii, abţibilduri, desene, calificative etc. )
În concluzie, din punct de vedere educativ, trebuie să fie

5
 6

asigurată o justă proporţionare a jocului cu munca, elementul distractiv cu efortul fizic şi

intelectual. Deşi jocul este o activitate fundamentală, la clasele I-IV, totuşi ea se îmbină cu
anumite forme de muncă intelectuală accesibile acestei vârste. Îmbinarea judicioasă a
elementelor de joc cu cele de învăţare constituie un mijloc important de educare a elevului în
şcoală.

Exemple de jocuri didactice

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

„Schimbaţi litera (sau silaba)”

Scopul urmărit în acest joc este activizarea şi îmbogăţirea vocabularului,dezvoltarea
capacităţii de selectare, a mobilităţii gândirii şi a expresivităţii limbajului.
Sarcina didactică: formarea de cuvinte cu sens prin schimbarea unei litere sau a unei
silabe.
a) Cuvinte formate din 1-2 silabe prin schimbarea primei sau ultimei litere sau silabe:
toc lac pană ramă cană
loc lan rană mamă casă
joc lat cană lamă cară
foc leu şină temă cade
b) Cuvinte formate din 2-5 silabe prin menţinerea primei silabe:
coleg copac vioară secerătoare
cocoş colac viteză semănătoare
covor conac violet seninătate
c) Cuvinte formate din 2-4 silabe cu menţinerea ultimei silabe:
mare doreşte pălărie
zare zâmbeşte frizerie
Jocul se poate desfăşura individual sau în colectiv.

„Cuvântul interzis”
Jocul include exerciţii pentru activizarea vocabularului, dezvoltarea atenţiei voluntare şi
a imaginaţiei.
Sarcina didactică: formularea unor întrebări care cer în răspuns cuvântul interzis.
Jocul se poate desfăşura în colectiv sau pe perechi.
Li se cere elevilor ca la întrebările învăţătorului să răspundă în aşa fel încât un anumit
cuvânt stabilit anterior să nu fie folosit, ci să se găsească formulări care să constituie totuşi
răspunsul la întrebarea pusă. Aceasta trebuie constituită în aşa fel încât să ceară în răspuns
folosirea cuvântului interzis.
Cuvântul interzis: primăvara
Î: „Când se topeşte zăpada?”
R: „În anotimpul când înfloresc ghioceii.”
Î: „Când înfloresc ghioceii?”
R: „Când se topesc zăpezile.”
Î: „Despre ce anotimp se vorbeşte în această poezie:”
„Primăvară, primăvară
Vino iar la noi în ţară.”?
R: „Despre anotimpul ce urmează după iarnă.”
Î: „Când vin păsările călătoare?”

6
 7

R: „Când încep să înflorească pomii.”

Cuvântul interzis se poate schimba de 2-3 ori în cursul jocului.
La sfârşitul jocului vor fi evidenţiaţi toţi elevii care au formulat răspunsuri corecte şi
au dat dovadă de multă fantezie.

„Recunoaşte şi grupează”
Li se cere elevilor să recunoască, dintr-o mulţime de ilustraţii, pe cele ale căror denumire
începe cu o literă dată, sfârşesc cu o literă dată, sunt alcătuite dintr-un număr de 2-3-4
silabe.

„Completează rima”
Învăţătorul citeşte versuri simple şi uşoare. La al doilea vers, cuvântul care întregeşte rima
nu va fi citit, ci va fi completat de copii.

„Cine ştie câştigă”

Se împarte tabla în trei coloane, în funcţie de cele trei rânduri de elevi. Se numerotează
cu 1, 2, 3 şi se stabilesc rândurile corespunzătoare. Se adresează întrebări, pe rând, fiecărui
copil din fiecare rând. Se notează răspunsurile corecte cu 5 puncte. La sfârşit se face totalul
pentru fiecare rând şi se stabileşte rândul câştigător.
I II III
Câte silabe are Câte silabe are Câte silabe are
cuvântul trecere? cuvântul plecare? cuvântul părinţii?

În ce anotimp se În ce anotimp este În ce anotimp vine

culeg viile? vacanţa mare? Moş Crăciun?

„Eu spun una, tu spui alta” sau „Eu spun una, tu spui multe”

alb – negru şcoală – şcoli

mare – mic carte – cărţi
scurt – lung om – oameni
bun – rău fântână – fântâni
sus – jos lup – lupi
aproape – departe albină – albine

„Eu spun multe, tu spui una”

stupi – stup
dimineţi – dimineaţă
bujori – bujor
privighetori – privighetoare
nori – nor
trandafiri – trandafir
păsări – pasăre

7
 8

Jocuri didactice folosite în consolidarea punctuaţiei:

„Da sau Nu”

Elevii vor avea jetoane cu cuvintele DA şi NU pe care le vor ridica la momentul
potrivit. Învăţătorul citeşte exerciţiul:
Virgula se foloseşte:
a) între cuvintele unei enumerări;
b) la sfârşitul unei propoziţii interogative;
c) înaintea enumerării;
d) pentru a despărţi de restul propoziţiei un cuvânt care arată o strigare.
Semnul întrebării se scrie:
a) la sfârşitul unei mirări;
b) la sfârşitul unei propoziţii interogative;
c) după o strigare.
Exemplele pot continua pentru fiecare semn de punctuaţie.

„Trenuleţul semnelor”
Fiecare rând primeşte câte o fişă cu un text fără semne de punctuaţie. Elevii vor
completa, pe rând, câte un semn. Câştigă rândul care completează primul.
Mircea îl întreabă pe colegul său
Ce ai păţit Andrei
Am căzut şi mă dor toate genunchiul cotul şi degetele
Nu mai plânge Îţi va trece repede

„Găseşte locul potrivit”

Pe jetoane vor fi scrise cuvintele unei propoziţii şi semnele de punctuaţie potrivite.
Elevii vor fi împărţiţi pe grupe. Ei, purtând jetoanele, se aşază în faţa clasei. Fiecare grupă
trebuie să aşeze corect semnele de punc- tuaţie şi să explice folosirea lor.

„Trăistuţa fermecată”
Elevii vor fi împărţiţi în mai multe grupe. Pe rând, reprezentantul fiecărei grupe va
extrage un jeton dintr-o trăistuţă. Sarcina lor este să alcătuiască cât mai multe propoziţii
enunţiative, interogative, exclamative cu cuvântul scris pe jeton, într-un anumit timp.

8
 9

MATEMATICĂ

„Micul inventator”
Obiective: recunoaşterea unor figuri geometrice; dezvoltarea fluiditaţii
imaginaţiei creative a elevilor şi formarea deprinderii de a desena obiecte ale căror forme
seamănă cu diferite figuri geometrice.
Sarcina didactică: desenarea unor obiecte a căror formă seamănă cu două figuri
geometrice combinate în mod felurit.
Material: figuri geometrice diferite pentru învăţător : hârtie, creioane pentru elevi.
Desfăşurarea jocului
Invăţătorul va arata elevilor două figuri geometrice şi le va cere să deseneze obiectele
cunoscute de ei, a căror formă seamănă cu aceste figure combinate, în mod felurit.
La sfârşit, învăţătorul va aprecia elevii care au realizat cele mai multe şi mai frumoase
desene.

„ Să alcătuim probleme”

Obiective: dezvoltarea fluidităţii şi imaginaţiei creatoare

Sarcina didactică: crearea de probleme de geometrie.
Desfaşurarea jocului
Învăţătorul cere elevilor să creeze cât mai multe probleme care să aibă legătură cu
figura geometrică prezentată.Numeşte un elev care expune problema şi scrie datele ei pe
tabla. Toţi elevii o vor rezolva. In continuare, scoate un alt elev la tablă şi se va proceda la
fel.
Vor fi apreciaţi elevii care au creat cele mai frumoase probleme şi cei care le-au
rezolvat repede şi corect.
Când se reia jocul, învăţătorul le cere să creeze probleme în scris şi să rezolve. Se
poate utiliza şi un alt procedeu: după ce au creat o problemă să schimbe caietele între ei şi
fiecare să o rezolve pe cea a colegului.
Varianta I
Elevii vor trebui să creeze numai probleme care să cuprindă diferite dimensiuni date.
Varianta a II-a
Elevii vor trebui să creeze probleme ce duc la un anumit rezulta

„Ce se poate întreba?”

Obiective: dezvoltarea spiritului de inventivitate al elevului; formarea deprinderii de a

stabili în mod exact raportul dintre diferite continuităţi.
Sarcina didactică: găsirea unui nr.cât mai mare de întrebări în legătură cu o problemă.
Desfăşurarea jocului.
Invăţătorul spune o problemă, fără însă a formula întrebarea la care elevii
să răspundă. Va câştiga jocul acel copil care poate să pună cele mai multe întrebări în
legătură cu problema enunţată:
Exemplu:Un dreptunghi are lungimea de 24cm iar lăţimea de 6cm.
Ce se poate întreba?

9
 10

-De câte ori este mai mare lungimea decât lăţimea?

-Cu cât este mai mare lungimea decât lăţimea?
-Cât este perimetrul figurii?
-Dar semiperimetrul?
-Cât este aria figurii? etc
În continuare, învăţătorul (sau elevul) spune altă problemă şi se
procedează în acelaşi mod.

„ Probleme cu… dimensiuni”

Obiective: dezvoltarea fluidităţii, flexibilităţii, a spiritului de inventivitate; formarea

deprinderii de a crea probleme.
Sarcina didactică: crearea de probleme cu anumite numere
Desfasurarea jocului
Invăţătorul scrie pe tabla 2 valori şi le cere elevilor să formuleze cât mai
multe probleme cu ele. De pildă, scrie 6 cm, 12cm elevii pot alcătui probleme cum ar fi:
Un paralelogram are dimensiunile 6cm şi12cm. Să se calculeze perimetrul acestuia.
Va fi câştigător acel elev care crează mai multe şi mai variate probleme şi le rezolvă
corect.
În continuare, învăţătorul îşi poate pune elevii să-şi aleagă singuri numerele din care
vor crea probleme.

„Cât mai multe figuri”

Obiective: dezvoltarea fluidităţii şi flexibilităţii, dezvoltarea capacităţii de

transformare a unui material simbolic.
Sarcina didactică: găsirea cât mai multor figuri cu perimetrul dat şi să se obţină
acelaşi rezultat.
Desfăşurarea jocului
Jocul se poate desfăşura individual, sau pe grupe .Invăţătorul scrie pe tablă câteva
exerciţii şi cere elevilor să le rezolve. De pildă: perimetrul figurii să fie 36cm.
Elevii vor constata că se poate obţine acelaşi rezultat şi la un pătrat, un romb,un dreptunghi,
un trapez ş.a. În continuare, invatatorul le va cere să descopere ei cât mai multe exerciţii al
căror rezultat să fie un anumit număr, de pilda 24.
Fiecare elev va lucra singur 4-5 minute. Invăţătorul va cere elevilor să găsească un
număr cât mai mare de figuri geometrice.
Vor fi declaraţi câştigători acei elevi care au elaborat exerciţii mai multe şi mai
complexe pentru aflarea perimetrului figurii.

„Aceeaşi arie”

Obiectivele : dezvoltarea fluidităţii şi flexibilităţii, dezvoltarea capacităţii de

transformare a unui material simbolic.
Sarcina didactică: găsirea tuturor posibilităţilor de formulare a unei probleme.
Desfăşurarea jocului
Se dă aria unor figuri geometrice de 36m2 fiecare dintre ele . Ştiind că figurile nu sunt
identice, care pot fi figurile şi ce dimensiuni au ele ?

10
 11

Timpul acordat pentru găsirea variantelor va fi în funcţie de gradul de dificultate al

problemei.
Vor fi apreciaţi acei elevi care găsesc cât mai repede toate variantele
problemei şi le rezolvă corect.

„ Să desenăm numai cu figuri geometrice...”

Obiective: dezvoltarea fluidităţii, flexibilităţii şi originalităţii ,educarea imaginaţiei

creatoare, formarea deprinderilor de a realiza desene pe anumite teme.
Sarcina didactică: crearea unor desene pe o anumită temă
Desfăşurarea jocului
Elevii vor trebui să creeze cât mai multe şi mai originale desene pe o anumită temă
propusă de invăţător sau aleasă de ei. De pildă - "Castelul fermecat".
(Se aleg teme mai generale, in cadrul cărora să se poată realiza o multitudine de
desene). Elevii vor începe să efectueze cât mai multe desene pe această temă..
Vor fi evidenţiaţi elevii care au utilizat cât mai multe figuri geometrice, au realizat
cele mai multe, mai variate şi mai originale desene. Nivelul de realizare a desenului va trece
pe planul al doilea.
Jocul se poate continua pe o alta temă. Se va proceda în mod similar.

"1001 de desene"

Obiective: dezvoltarea fluidităţii, flexibilităţii si originalităţii.

Sarcina didactică: încadrarea diferitelor figuri geometrice sau a unor forme colorate
în cele mai multe desene originale.
Desfaşurarea jocului
Elevii vor trebui să încadreze o anumită figură geometrică în cât mai multe desene
originale şi să scrie dedesubt numele desenului. Dintr-un cerc ar putea realiza unele desene
ca:

om soare minge de ping pong

Timpul acordat unei figuri geometrice este de 5 minute . În continuare li se poate da

să incadreze alte figuri geometrice cum ar fi:
pătrat, dreptunghi, romb etc.
Li se poate da sa realizeze desene si prin incadrarea unei forme colorate.In toate
cazurile vor fi apreciati elevii care au realizat cele mai multe şi mai originale desene.

11
 12

Variantă:Se dau elevilor doua foi de desen pe care sunt desenate 20 de figuri geometrice.
Fiecare trebuie incadrată intr-un desen cu sens.

„ Hai să construim”

Obiective: dezvoltarea aptitudinii de a sintetiza, restructura şi redefini, a flexibilităţii,

originalităţii şi imaginaţiei creative, educarea îndemânării manuale şi a simţului estetic.
Sarcina didactică: construirea unor obiecte din diferite materiale.
Materiale: bucăţi de carton, hârtie, figuri geometrice de diferite forme şi mărimi,
chibrituri.
Desfăşurarea jocului
Invăţătorul prezintă elevilor o mare varietate de materiale de diferite dimensiuni şi
forme, culori. Fiecare copil va trebui ca in timp ce le priveşte să se gândească ce poate
construi din ele. Când toţi au cele necesare, se vor apuca de lucru.
Vor fi apreciaţi elevii care au realizat construcţiile cele mai
interesante .
Variantă:Să folosim corpuri geometrice (sau să folosim numai cuburi).

EDUCAŢIA PLASTICĂ

„ARATĂ JETONUL POTRIVIT”

Scopul:
 Verificarea cunoştinţelor şi deprinderilor referitoare la culori clade şi culori reci;
 Dezvoltarea gustului pentru frumos.
Sarcina didactică:
 Identificarea jetonului ce are culoarea cerută de învăţătoare
Regulile jocului:
 La semnalul învăţătoarei, elevii vor ridica jetonul corespunzător culorii cerute
Elemente de joc:
 aplauze, întrecerea, ghicirea etc.
Material didactic:
 jetoane de şase culori: culoarea roşie, galbenă, oranj, verde, violet şi indigo (R, G, O,
Ve, A, Vi, I)
Desfăşurarea jocului:
 Învăţătoarea cere elevilor să ridice jetonul ce are culoarea sângelui ori culoarea
focului. Elevii ridică jetonul roşu.

12
 13

 Li se cere elevilor să spună ce culoare are grâul când e copt. Elevii spun că e vorba de
culoarea galbenă. Ei ridică jetonul galben.
 Ce culoare are coaja portocalei? Portocala are culoarea portocalie sau oranj. Din ce
combinaţie de culori iese culoarea oranj? Ce fel de culori sunt culorile: roşu, galben şi
oranj?
 Care este cea mai caldă culoare?
Varianta 1:
 Copiii sunt împărţiţi în două grupe, fiecare alegându-şi câte un conducător;
 Învăţătoarea le cere să se consulte iar conducătorul de grup să răspundă;
 Ridicaţi jetonul de culoarea ierbii crude de primăvară (Ve)
 Care jeton seamănă cu cerul limpede şi curat? (A)
 Ce culoare obţinem dacă vom culoarea albastră cu puţin roşu? (Vi)
 Câştigă echipa care răspunde la toate întrebările adresate de învăţătoare.

13
 14

Varianta 2:
 Pe o fructieră mare se află mai multe fructe.
 Coloraţi-le folosind culori calde şi reci:
 mere – roşii ca focul
 pere – galbene – aurii
 portocale – portocalii
 prune – albastre
 struguri – violet
 frunze proaspete – verzi

„Frize”

Scopul jocului: familiarizarea cu grupele de culori folosirea elementelor de limbaj plastic

( punctul, linia )
Sarcina jocului: realizarea unor frize folosind anumite motive şi grupe de culori
Regula jocului: Fiecare elev are de realizat frize alegând o anumită grupă de culori şi folosind
motive variate.
Recompensă: Posesorii celor mai reuşite planşe primesc calificativul F. B.

14
 15

„Culorile”

Scopul jocului: familiarizarea cu grupele de culori

Sarcina jocului: identificarea grupelor de culori în careul cu litere
Regula jocului: Fiecare elev primeşte o fişă pe care se află un careu cu litere. Va trebui să
identifice denumirea grupelor de culori ( nonculori).
Complicarea jocului: realizarea unei planşe în care să folosească doar o grupă din culorile
identificate.
Recompensă: prezentarea lucrărilor frumos realizate în cadrul unei expoziţii.

A D G R I U R I L B
V N O N C U L O R I
P R I M A R E X E N
I F B Y L W G Q C A
K Z S A D L B J I R
F H U N E D G T P E

ABILITĂŢI PRACTICE/EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ

„Iscusiţii”
Scopul jocului: realizarea unui produs finit folosind mai multe tehnici de lucru.
Sarcina jocului: confecţionarea unui suport de creioane
Regula jocului: Clasa este împărţită în trei echipe. Fiecare echipă
are pregătite următoarele materiale: borcan mic, ciorap flauşat (o bucată de alt material), ace, aţă,
lipici, şabloane (pentru ochi, urechi, nas, gură).
Recompensă: Cel mai bine realizat produs va fi prezentat în concursul organizat la
nivelul şcolii.

„ Să călătorim”
Obiective: dezvoltarea capacităţii de a opera sinteze prin construirea unor imagini
folosind beţişoare şi figuri geometrice; fixarea cunoştinţelor despre principalele mijloace de
locomoţie-de transport.
Sarcina didactică: construirea unor mijloace de locomoţie*transport.
Material: cercuri, pătrate, triunghiuri, dreptunghiuri, beţisoare.
Desfăşurarea jocului:

15
 16

Elevii vor avea pe bancă truse sau coşuleţe cu beţişoare şi figuri geometrice din material
plastic sau decupate din carton. Cu ajutorul lor vor construi diferite mijloace de
locomoţie*transport.

CUNOAŞTEREA MEDIULUI - ŞTIINŢE ALE NATURII

„ALEGE CORECT!”

Sarcina jocului: sistematizarea cunoştinţelor elevilor referitoare la anotimpuri, forme de relief,

plante, animale, culori prin efectuarea de asocieri conştiente;
Material didactic: cartonaşe cu anotimpuri, forme de relief, animale, culori, luni ale
anotimpuriloe etc.
Organizarea jocului:
Se împart elevii pe echipe. Vor concura pe rând. Învăţătorul prezintă o imagine cu anotimpul
vara, elevii care au primit în prealabil cartonaşele cu lunile anotimpului, ies în faţă şi se
ordonează conform lunilor. Se procedează la fel pentru fiecare anotimp si pentru toate echipele.
O variantă ar fi, se împart alte cartonaşe cu secvenţe din diverse anotimpuri / forme de relief, iar
învăţătorul prezintă toamna-verde. Elevii ce deţin cartonaşele de toamnă vor ieşi în faţă şi vor
indica plante, fructe, legume ce au acestă culoare. Dacă se indică galben - câmpie, elevii ce au
cartonaş cu câmpia vor indica plante, animale, păsări, fructe, legume ce se găsesc la câmpie.
Variantă: se împart cartonaşe cu animale. Învăţătorul menţionează o parte a unui animal: coarne,
ies în faţă copiii cu cartonaşul cu animalul ce are coarne.

„CE-I LIPSEŞTE?”

SCOP:-fixarea cunoştintelor despre părţile componente ale plantelor,

animalelor,legumelor;
-dezvoltarea capacităţii de analiză şi sinteză prin descompunerea şi
recompunerea unui întreg;
-dezvoltarea atenţiei.
SARCINA DIDACTICĂ:- elevul va trebui să fie foarte atent pentru a recompune

16
 17

planta, animalul, pasărea, etc;

MATERIAL DIDACTC: - planşe cu plante, animale, pasări;flipchart

DESFĂŞURAREA JOCULUI:
Jocul se desfăsoară individual.Planşa va fi aranjată în aşa fel încât să nu se observe că este taiată
în părţile ei componente.La o bătaie din palme,copiii îşi vor pune mâinile la ochi.
Învăţătoarea va lua una din părţile componente.Copilul care va răspunde corect, va aranja partea
ce lipseşte la locul ei şi va primi 10 puncte.

,,SECRETELE MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR”

Scopul jocului: familiarizarea cu fenomenele petrecute în mediul

înconjurător, însuşirea noţiunilor de ,,sol”, ,,climă”, ,,fenomene ale naturii”ş.a.
Sarcina jocului: încercuirea răspunsurilor corecte.
Regula jocului: Fiecare elev va primi o fişă pe care va trebui să o
completeze într-un timp cât mai scurt.
Recompensa: Primii 5 elevi care vor completa corect fişa vor primi calificativulF.B.

1.Stratul de la suprafaţa pământului în care plantele îşi înfig

rădăcinile se numeşte:
a) sol; b) subsol; c) atmosferă.
2. Culoarea închisă a solului este dată de:
a) substanţele minerale; b) apă; c) substanţele organice.
3. Solul care permite apei să treacă prin el este:
a) fertil; b) permeabil; c) nisipos.
4. Sunt cele mai fertile, permeabile şi se întâlnescîn zonele de
câmpie:
a) soluri argiloase; b) soluri calcaroase; c) soluri negre.
5. Este o substanţă lichidă, transparentă, nu are culoare şi nici
miros:
a) apa potabilă; b) apa minerală; c) apa termală.
6. Prin încălzire, apa:
a) se dilată; b) se contractă; c) nu-şi schimbă volumul.
7. Trecerea apei dintr-o stare în alta este determinată de :
a) vânt; b) precipitaţii; c) temperatură.
8. Trecerea apei din stare lichidă în stare gazoasă, la temperatură
mai mică de 100 de grade, se numeşte:
a) fierbere; b) evaporare; c) condensare.
9. Apa îngheaţă când temperatura este
a) sub 0 grade; b) peste 100 de grade; c) peste 10 grade.
10. În natură, apa se găseşte în stare solidă în anotimpul de:
a) primăvară; b) iarnă; c) toamnă.

17
 18

EDUCAŢIE CIVICĂ

,,La ce foloseşte?”

Scopul jocului: conştientizarea importanţei şi utilităţii fiecărui lucru.

Sarcina jocului: prezentarea scopului pentru care a fost creat fiecare lucru, importanţa sa .
Regula jocului: Un elev numeşte un obiect. Ceilalţi trebuie să spună la ce foloseşte.
Recompensa: ecusoane cu reprezentarea unor obiecte.

„ Judecătorul”

Scopul jocului: familiarizarea cu drepturile şi îndatoririle copilului.

Sarcina jocului: imaginarea rezolvării unor cazuri de încălcare a drepturilor copilului sau de
nerespectare a îndatoririlor de către acesta.
Regula jocului: Clasa este împărţită în două echipe. În doi săculeţi se află mai multe bileţele
cu teme propuse pentru proces. Fiecare echipă desemnează un reprezentant care va extrage
un bileţel. În fiecare echipă se aleg rolurile: judecător, avocat, procuror, inculpat, juraţi,
martori e. t. c.
Teme ce pot fi propuse: Părinţii îşi obligă copiii să cerşească.
Copilul nu-şi face temele.
Recompensă: Câştigă aplauzele celorlalţi echipa care se prezintă mai bine în proces.

„Poliţistul”

Scop: formarea deprinderilor de comportare civilizată preventivă a actualilor mici pietoni si

viitori participanţi la trafic
Sarcina didactică : să aplice corect regulile legislaţiei rutiere
Material didactic: palete care reprezintă culorile semaforului,
indicatorul rutier :Atenţie, copii!, diplome
Regula jocului: respectarea regulilor de circulatie
Descrierea jocului:
Terenul va fi marcat cu creta pentru a indica trotuarul, zebra (trecerea de pietoni ), intersecţia,
partea carosabilă.
Elevii vor primi roluri de: politist, pieton, semafor, indicator (Atenţie, copii!)
La culorile indicate de semafor, pietonii trebuie să participe la trafic.
Orice încălcare a regulilor este sancţionată de poliţist.

18
 19

ISTORIE

,,Recunoaşte şi ordonează”

Elevii sunt solicitaţi să aducă imagini /vederi cu monumente istorice , biserici , clădiri
importante din localitate , din tară , din Europa . Dupa prezentarea acestora în faţa clasei ,
imaginile vor fi arătate din nou , în altă ordine decât cea de prezentare . Cine recunoaşte
imaginea primeşte un punct . Apoi se ordonează imaginile după vechime . Cine reuşeste o
ordonare corectă primeşte încă un punct . Câştigă elevul sau grupa care a obţinut cel mai mare
număr de puncte .

,, Roata istoriei “

Este necesară construirea unei ,,roţi a istoriei “ – un disc ce se poate roti , fiind montat pe
un ax si un ac indicator fix sau un cerc desenat pe un carton de dimensiuni mai mari. Cercul se
împarte in sectoare , în fiecare dintre acestea notându-se numele unei personalităţi , a unui
eveniment / fapt istoric . Se roteşte discul . Elevul citeşte faptul istoric indicat de acul fix , apoi
prezintă / povesteşte .

“Cine dezleagă misterul “

Elevii sunt organizaţi in grupe eterogene de cate 4-5 . Fiecare grupa primeşte câte un plic
cu jetoane . Pe acestea sunt notate evenimente si fapte istorice , nume de participanţi la aceste
evenimente , termeni istorici , locuri . Jetoanele trebuie grupate după legatura care există între
ceea ce este notat pe ele , fiind apoi lipite pe un poster , într-o structură grafică negociată de
membrii grupului . Raportorul fiecarei grupe prezintă produsul final , explicand relatiile
descoperite . Colegii din celelalte grupe pun întrebări , fac completări, cadrul didactic utilzând
conversaţia pentru a realiza fixarea cunoştinţelor.

19
 20

GEOGRAFIE

,, Ce ştii despre?”

Scopul jocului: formarea noţiunilor despre populaţie şi aşezările omeneşti.

Sarcina jocului: completarea rebusului răspunzând corect la întrebări
Regula jocului: Clasa este împărţită în 3 grupe. Fiecare grupă va trebui să
completeze rebusul de pe fişa sa
Recompensa: Echipa care va completa corect şi într-un timp cât mai scurt rebusul va primi
calificativul F.B.
A
1.
2
.
3
.

5
.

6
.
7
.

B
Verticala A-B: Denumire generală dată localităţilor: …………omeneşti.
Orizontală:
1. Localităţile sunt populate de…………
2. Cea mai mică aşezare, moştenită de la străbuni (pl.).
3. Mai multe sate adunate formează o………….(pl.).
4. Repartizarea pe judeţe a localităţilor poartă denumirea de………….administrativ-
teritorială.
5. Localităţile dintr-un judeţ, capitala şi sectoarele ei sunt conduse de câte o……….
6. Reşedinţele de judeţ sunt…………mai mari.
7. Bucureştiul este …………..României.

20
 21

,,Să ne cunoaştem ţara!”

Scopul jocului: însuşirea noţiunilor despre judeţe şi despre reşedinţele acestora.

Sarcina jocului: identificarea reşedinţei fiecărui judeţ.
Regula jocului: Clasa este împărţită în 3 grupe de elevi. Fiecare grupă va extrage pe rand câte un
cartonaş de pe catedră . Pe fiecare cartonaş este scris numele unui judeţ. Participanţii la joc vor
trebui să scrie pe spatele cartonului numele oraşului reşedinţă pentru judeţul respectiv.
Recompensă: Echipa care va aduna cele mai multe răspunsuri corecte va fi aplaudată de către
celelalte.

EDUCAŢIE FIZICĂ

„Îndemânaticii”

Scopul jocului: dezvoltarea îndemânării.

Sarcina jocului: realizarea corectă a rostogolirilor în condiţii impuse.

Elevii sunt împărţiţi în atâtea echipe câte saltele există. În poziţia ghemuit, elevii vor
ţine între piept şi genunchi o minge( alt obiect). Se vor rostogoli. Cine reuşeşte rostogolirea
fără a scăpa mingea câştigă un punct. După rularea tuturor concurenţilor, câştigă echipa cu cele
mai multe puncte.
Variantă: Elevii vor efectua atât rostogolirea înainte, cât şi înapoi.
Recompensă: Câştigătorii vor primi câte un steguleţ pe care scrie „ÎNDEMÂNATIC”.

„ Crabii şi creveţii”
Scopul jocului: dezvoltarea vitezei de alergare şi de reacţie.
Sarcina jocului: executarea corectă a alergării de viteză şi respectarea regulilor jocului.
Două echipe egale ca număr stau aliniate faţă în faţă ( sau spate-n spate)la centrul
terenului, la o distanţă de 2-3 metri.
La marginea terenului se trasează o linie pentru fiecare echipă care reprezintă locul de scăpare.
O echipă se numeşte CRABII, cealaltă CREVEŢII.
Conducătorul jocului strigă numele unei echipe. Echipa strigată trebuie să fugă spre locul de
scăpare, fiind urmărită de jucătorii celeilalte echipe.
Fiecare jucător atins înainte de a fi depăşit linia de scăpare aduce un punct echipei adverse.
Jocul se reia de mai multe ori.
Câştigă echipa care a acumulat mai multe puncte.
Recompensă: Membrii echipei câştigătoare vor primi diplome.

21