Tema 9.

1: Proiectarea activității didactice - generalități

Ce este proiectarea didactică?

„Proiectarea pedagogică desemnează activitatea de anticipare valorică a rezultatelor
formativeorganizată, planificată şi raportată la un cadru normativ în vederea valorificării
potenţialului de instruire şi a optimizării raporturilor interdependente dintre obiective-
conţinuturi-metodologie-evaluare în condiţiile specifice ale unui context determinat de nivelul
procesului de învăţământ.” (Masari, 2015, p. 86)
„Proiectarea didactică reprezintă un ansamblu de procese cognitive şi operaţii de
anticipare optimă a activităţilor instrucţionale, ce urmează a fi parcurse în cadrul unei
lecţii/capitol/unităţi deînvăţare sau an şcolar, raportate, în general, la obiectivele programei
disciplinei şcolare sau, în special,la scopul didactic fundamental, obiectivele operaţionale,
metodologia didactică, secvenţierea în timp şievaluarea activităţii, valorificând întregul
potenţial creativ al profesorului.”(Masari, 2015, p. 86)
“Proiectarea didactică reprezintă procesul deliberativ, la nivel macro sau micro, de
fixare mentală a paşilor ce vor fi parcurşi în realizarea instrucţiei şi educaţiei. Ea mai este
denumită de unii autori design instrucțional (Gagne, Briggs, 1977, apud, Cucoș, 2002, p. 311),
în sensul de act de anticipare și de prefigurare ale unui demers educațional, astfel încât să fie
admisibil și traductibil în practică.” (Cucoș, 2002, p. 311)
„Proiectarea înseamnă acțiunea de anticipare sau prefigurare a activității ce reprezintă
conținutul lecției, corelată cu metodele, procedeele, mijloacele și secvențierea în timp a
acestei activități.” (Moise, 2005, p.229)

„Văzute în ansamblul lor, argumentele în favoarea proiectării didactice pot fi enunţate:

 la nivel de teorie:
 reprezintă un indicator al abordării ştiinţifice a procesului de învăţământ, prin
reducereaempirismului didactic:
 la nivel de formare a cadrului didactic:
 este o modalitate de afirmare a creativităţii didactice;
 demonstrează nivelul culturii sale pedagogice, psihologice şi metodice;
 reflectă expresia pregătirii responsabile a cadrului pentru activitate;
 la nivel aplicativ:

1
  reprezintă un posibil cadru la care se poate raporta evaluarea calităţii şi
eficienţei procesului deînvăţământ;
 facilitează corectarea atitudinii de respingere manifestată în ultimii ani,
datorită exagerărilor înplan formal;
 stabileşte puncte comune ale conceperii activităţii la toate nivelele unităţii
şcolare;
 se constituie în condiţie de bază a acţiunii de optimizare a activităţii cadrului
didactic;
 conştientizează şi pe elevi asupra obiectivelor conţinutului, organizării
strategiei didactice şi acriteriilor de evaluare;
 asigură un caracter sistematic procesului instructiv-educativ.” (Masari, 2015,
p.86)
„În funcţie de perioada de timp luată ca referinţă, se pot distinge două variante
aleproiectării:
a. proiectarea globală;
b. proiectarea eşalonată (Vlăsceanu, 1988, p. 250, apud Cucoș, 2002, p. 311).
Proiectarea globală are ca referinţă o perioadă mai mare de instruire - ciclu sau an de
studii - şi operează cu obiective, conţinuturi şi criterii de evaluare mai largi, ce au în vedere
activităţile din instituţiile şcolare.Concretizarea acestui tip de proiectare se realizează
îndeosebi prin dimensionarea planurilor de învăţământ şi aprogramelor analitice. Proiectarea
eşalonată se materializează prin elaborarea programelor de instruire specificeunei discipline
şi apoi unei lecţii, aplicabile la o anumită clasă de elevi. Proiectarea globală creează
cadrul,limitele şi posibilităţile proiectării eşalonate. Cadrul didactic realizează o proiectare
eşalonată, prin vizarea uneidiscipline sau a unui grup de discipline, relaţionându-se la trei
planuri temporale :
a. anul şcolar;
b. trimestrul şcolar;
c. ora şcolară.
Proiectarea unei discipline pentru un an sau trimestru şcolar se realizează prin
planificarea eşalonată pe lecţii şidate temporale exacte, de predare a materiei respective.
Documentul orientativ în realizarea acestei operaţii esteprograma școlară ce indică în mod
riguros capitolele, temele și subtemele cu numărul corespunzător de ore pentru tratarea
acestora.” (Cucoș, 2002, p. 311-312)

2
 „Proiectarea unităţilor de învăţare oferă înţelegerea procesului de învăţământ din
perspectivă strategică, construind o viziune deansamblu, unitară şi coerentă asupra întregului
curriculum abordat pe parcursul unui an şcolar,pe baza căreia profesorul poate reconstrui
conţinuturile în funcţie de contextul specific al instruirii. structura unităţii de învăţare include:
denumirea acesteia, obiectivele de referinţă (prezentate doar prin indicii numerici din
programă), competenţele specifice, activităţile de învăţare,resursele disponibile, tipurile de
lecţii, precizarea metodelor didactice, a modurilor de organizareşi a mijloacelor de învăţământ
necesare atingerii obiectivelor şi modalităţile de evaluaresumativă (se vor preciza
instrumentele utilizate).” (Masari, 2015, p.75-76)
„Proiectarea lecţiei vizează identificarea secvenţelor instrucţionale ce se derulează în
cadrul unui timp determinat (ora şcolară) prin proiectarea conţinuturilor pe ansamblu;
precizarea finalităţilor; analizaresurselor; elaborarea conţinuturilor; a strategiilor didactice şi a
instrumentelor de evaluare. Stabilireadesign-ului instrucţional reprezintă un demers care se
raportează la trei aspecte: activitatea anterioarăsecvenţei proiectate, situaţia existentă în
momentul proiectării şi cerinţele impuse de documentelecurriculare.”(Masari, 2015, p.76)
„Algoritmul de proiectare a lecţiei are la bază patru întrebări la care profesorul
trebuie să se raporteze: ce va urmări să realizeze? cu ce va realiza ceea ce şi-a propus?cum va
realiza ceea ce şi-a propus? cum va şti dacă a realizat ceea ce şi-a propus? Răspunsul laaceste
întrebări se concretizează prin parcurgerea a câtorva etape fundamentale de
proiectaredidactică:
1: stabilirea tipului de activitate didactică şi încadrarea în unitatea de învăţare;
2: definirea clară a scopului didactic general şi stabilirea obiectivelor operaţionale;
3: identificarea resurselor procesului de învăţare;
4: elaborarea, selectarea şi prelucrarea conţinuturilor educaţionale;
5: stabilirea strategiilor didactice (focalizate pe obiective)
6: elaborarea instrumentelor de evaluare a performanţelor
7: stabilirea structurii procesuale a activităţii didacticese concretizează sub forma
proiectului de lecţie/activitate didactică.„(Masari, 2015, p.76-77)
„Structura unei lecţii nu trebuie să fie rigidă şi inflexibilă, ci dimpotrivă să se raporteze
permanent la specificul contextului de învăţare. Proiectul delecţie/proiectul de activitate
didactică reprezintă un instrument de lucru/ghid orientativ pentru cadruldidactic.
Acest plan, denumit în literatura de specialitate proiect didactic, plan de lecţie, plan
didactic, plan de activitatedidactică, scenariul lecţiei sau design instrucţional, poate fi descris

3
sumar sau detaliat. Forma detaliatăcuprinde două părţi distincte: partea generală şi o parte
analitică în care se detaliază etapele dedesfăşurare a lecţiei propriu-zise.
Partea generală trebuie să precizeze: data; propunătorul; aria curriculară (în cazul
unor activităţi interdisciplinare); disciplina de studiu; clasa; subiectul lecţiei; obiectivul
didactic fundamental(care să facă trimitere la tipul lecţiei); tipul lecţiei; obiectivele
operaţionale; strategia didactică (metode şiprocedee didactice; mijloacele de învăţământ,
modul de organizare); resursele umane, resursele procedurale (timpul alocat şi locul
desfăşurării lecţiei – o altă locaţie decât instituţia şcolară (muzeu,teatru) şi resursele
bibliografice.
Partea analitică conţine etapele desfăşurării lecţiei, respectând un număr de
indicatori. Raportarea la aceşti indicatori se va realiza în funcţie de tipul în care se încadrează
lecţia. Prezentăm,cu scop orientativ, rubricile descrierii analitice a lecţiei, în interesul preciziei
de detaliu.” (Masari, 2015, p.77-78)
Nr. Etapele Ob. Timp Conţinutul Strategia didactică Evaluare
crt lecţiei op. instructiv- Metode Mijloace Mod de
educativ şiproced de organizare
ee învăţământ
didactice
În funcție
de tipul
lecției

Aplicații:

4
 Un exercițiu/ o aplicație ce va fi adresată colegilor studenți pentru a înțelege mai bine
informațiile:
Completați următoarea matrice a scrierii din surse multiple. Selectați ideile din cursul
de pedagogie sau alte lucrări parcurse şi precizați surse de informare de care dispune un
profesor pentru a proiecta o lecție:1

Matricea scrierii Sursa 1 Sursa 2 . Sursa 3

din surse multiple
Ideea 1

Ideea 2

Ideea 3

 Formularea a minimum trei întrebări care ar putea fi adresate colegilor sau profesorului:
- Care este rolul proiectării didactice?
- După opinia voastră care este ordinea necesară în proiectarea elementelor:
Obiective, conținut, metode?
- Care sunt consecințele unei elaborări doar de principiu (nu de amănunt) a
conținuturilor?

Bibliografie:
Cucoș, C., 2002 Pedagogie, Editura Polirom, Iași,

1
http://dppd.ulbsibiu.ro/ro/cadre_didactice/adriana_nicu/cursuri/Pedagogie%202_curs_5_Proiectarea%20did
actic.pdf

5
Masari, G., 2015Teoria și metodologia instruirii, Editura Universității “Alexandru
Ioan Cuza”, Iași,
Moise, C.,2005 Teoria și metodologia instruirii, Editura Universității “Alexandru Ioan
Cuza”, Iași,
http://dppd.ulbsibiu.ro/ro/cadre_didactice/adriana_nicu/cursuri/Pedagogie%202_curs_5_Pr
oiectarea%20didactic.pdf