MUNTEAN IOANA LAVINIA
Activitate 2.2.b. Accentele demersului didactic –
experiențe la clasă
Realizați o trecere în revistă a accentelor demersului didactic la o disciplină pe care o
predați. Sunt competențe ale programei pe care nu le-ați vizat în mod sistematic? Vi s-a
întâmplat să puneți accent pe conținuturi? Împărtășiți experiențele didactice și frământările
dvs. din perspectiva aplicării la clasă a programei respective.
Proiectarea demersului didactic este o activitate desfăşurată de profesor menită să
anticipeze etapele şi modalităţile de organizare şi de desfăşurare concretă a procesului
instructiv-educativ.
Pentru realizarea unei proiectări didactice corecte, profesorul trebuie să răspundă la o serie de
întrebări: Ce voi face? Cu ce voi face? Cum voi face? Cum voi ştii dacă ceea ce trebuia făcut
a fost făcut? Răspunsul la aceste întrebări reprezintă etapele proiectării activităţii didactice.
Proiectarea demersului didactic pentru o disciplină presupune:
1. studiul programei şcolare;
2. planificarea calendaristică;
3. proiectarea unităţilor de învăţare;
4. proiectarea activităţii didactice (a lecţiei).
Proiectarea didactică presupune următorul algoritm:
1. Stabilirea obiectivelor educaţionale.
2. Selectarea şi organizarea conţinuturilor de învăţare.
3. Alegerea strategiilor de predare-învăţare.
4. Stabilirea metodelor şi tehnicilor de evaluare
„Curriculum relevant, educațiedeschisăpentrutoți” - CRED
Proiectcofinanțat din Fondul Social European prinProgramulOperațional Capital Uman 2014-2020
5. Selectarea şi analiza conţinuturilor.
Deoarece cantitatea de informaţii este foarte mare, există tentaţia de a supraîncărca programul
elevului prin introducerea a cât mai multe noţiuni din cât mai multe domenii. În consecinţă,
profesorul are sarcina de a selecta şi de a analiza din multitudinea de informaţii pe cele utile
elevului astfel încât să atingă obiectivele/competenţele prevăzute în programa şcolară. De
asemenea, tot în sarcina profesorului cade şi estimarea capacităţii fizice şi intelectuale a clasei
la care predă. Aşadar, trebuie estimat nivelul de pregătire, interesul învăţarii, ritmul de muncă
al elevilor, precum şi capacitatea necesară trecerii la un nivel superior de învăţare a acestora.
Analiza conţinutului activitaţii de învaţare presupune:
-identificarea conţinuturilor cu obiectivele de referinţă/competenţele specifice din programa
şcolară;
-divizarea şi organizarea conţinutului;
-stabilirea ordinii de parcurgere a elementelor de conţinut;
-stabilirea relaţiilor dintre elementele de conţinut.
În proiectarea lecțiilor, ca și componentă a unității de învățare, am avut în vedere
formularea clară a scopului și a obiectivelor operaționale, selectarea și analiza conținuturilor,
analiza resurselor, adoptarea strategiei didactice, conceperea instrumentelor de evaluare.
Nu am vizat competenţa specifică:
1.5 Manifestarea interesului pentru receptarea mesajului oral indiferent de perturbările
de canal, deoarece nu se plia pe specificul tuturor lecţiilor de la Limba şi literatura română,
clasa a IV-a.
Din dorinţa de a face mult şi cât mai divers am făcut greşeala în trecut de a pune accent pe
conţinuturi, chiar dacă ştiam că una dintre condiţiile în realizarea proiectarea unei unităţi de
învăţare este centrarea demersului didactic pe obiective (nu pe conţinuturi).
„Curriculum relevant, educațiedeschisăpentrutoți” - CRED
Proiectcofinanțat din Fondul Social European prinProgramulOperațional Capital Uman 2014-2020
