Proiectarea didactică II

Conţinuturi fundamentale
- Analiza unor proiecte de lecţie
- Unitate şi diversitate în proiectarea activităţilor
- Aplicaţie: realizarea unui proiect didactic al unei lecţii

Rezumat
Proiectarea unei lecţii, concepută ca o activitate mentală de anticipare mentală
(amănunţită) a ceea ce urmează să realizeze profesorul în clasă (laborator, cabinet, etc), se
materializează într-un document cunoscut sub numele de proiect didactic. Acest document
întocmit de profesor reprezintă o declaraţie de intenţie, însă cu o descriere suficient de precisă
a experienţelor educaţionale preconizate pentru atingerea obiectivelor educaţionale şi vizarea
compenţelor specifice selectate din programa şcolară. Reamintim faptul că asistăm la mutarea
accentului de la conţinuturile de transmis la axarea pe competenţele de format. Cum
cunoştinţele sunt parte integrantă a competenţelor de format, noua paradigmă nu
minimalizează importanţa acestora.

Paşi semnificativi în proiectarea lecţiei

1. Profesorul trebuie să consulte planificarea calendaristică pentru a stabili titlul, locul şi
corelaţiile esenţiale ale lecţiei.
2. Identificarea competenţelor specifice de format în unitatea de învăţare din care face
parte lecţia de proiectat. Este indicat să selectăm una maxim trei competenţe specifice
pe care putem să le vizăm în lecţia noastră prin conţinuturile selectate, să stabilim
obiectivele operaţionale subordonate şi intrega strategie didactică.
3. Analiza resurselor: de conţinut (informaţii) umane (elevii, nivel de performanţă)
materiale (spaţiu, timp), didactice (metodologie, mijloace de învăţământ)
4. Elaborarea conţinuturilor:
-inventarierea acestor conţinuturi (prin consultarea manualui, programei în vigoare, altor
surse relevante);
-structurarea logică a acestora.
5. Elaborarea strategiilor didactice: modul de îmbinare a metodelor, mijloacelor şi a
modurilor de organizare a învăţării în vederea atingerii obiectivelor operaţionale ale
lecţiei.
6. Stabilirea şi elaborarea instrumentelor de evaluare (întrebări de sondaj, teste de
evaluare, teste de evaluare formativă, rezolvări de probleme, exerciţii).

Esenţial este ca proiectul didactic să nu devină un act formal, admininstrativ, ci un

instrument necesar, care să-i ajute pe profesori să realizeze o activitate de calitate, eficientă.
Proiectarea didactică, afirmă Ioan Jinga și Elena Istrate (1998, pp.399-400) are ca scop să
pregătească trecerea fără dificultăți de la intenție (proiect) la realizare (acțiune). Proiectul
lecției conferă rigurozitate activității, fără a exclude inițiativa și creativitatea profesorului. Un
bun proiect didactic poate chiar să prevadă unele alternative de acțiune și să lase spațiu
reconsiderării demersului anticipat atunci când apar situații neprevăzute.
Proiectul didactic are o componentă introductivă și o componentă descriptivă (vezi
Anexa).
1. Componenta introductivă conține informații din care se deduc coordonatele lecției:
obiectul de învățământ (disciplina), subiectul lecției (tema), data, clasa, tipul lecției,
competențele specifice vizate (din programa școlară), strategia didactică, bibliografia
consultată pentru conceperea lecției. Rămâne la latitudinea profesorului oferirea altor
 informații referitoare la organizarea lecției cum ar fi durata lecției (daca este mai mare
de 50 minute) sau locul de desfășurare a acesteia.
2. Componenta descriptivă cuprinde scenariul lecției sau desfășurarea propriu-zisă a
lecției.
Variantele cele mai frecvente de explicitare a scenariului didactic presupune
întocmirea unui tabel cu câteva coloane, așezat pe pagină, tip Landscape (”vedere”):
Varianata 1:
Etapele Obie Conținutul instructiv-educativ Strategia didactică Evaluarea
lecției ctivel (metode, mijloace activității si
e de învățământ, alte
oper moduri de observații
ațion organizare)
ale

Varianta 2
Etapele Obiecti Activitatea profesorului Activitatea elevilor Strategia Evaluare
lecției vele didactică
operați
onale

Recomandări pentru proiectarea didactică a lecției:

1) Analizează competențele specifice pe care lecția le vizează, consultând programa
școlară și planificarea calendaristică întocmită;
2) Stabilește obiectivul fundamental al lecției, în corelație cu tipul lecției proiectate. Ai
în vedere ca verbele folosite în acest enunț să facă trimitere la tipul lecției, iar
substantivele să surprindă noua temă de abordat în lecția curentă. De exemplu, pentru
o lecției mixtă la disciplină Educație tehnologică, la clasa a VII a, am putea fixa ca
obiectiv fundamental: Reactualizarea cunoștințelor despre mijloacele de transporturi
și conștientizarea elevilor cu privire la problematica poluării mediului înconjurător;
3) Analizează conținutul nou de predat și gândește-te la impactul acesteia asupra
elevilor, în special asupra formării unor competențe specifice stabilite pentru anul
școlar la disciplina noastră. Fizează câteva obiective operaționale, încercând să
identifici ce vor ști și ce vor ști să facă elevii la sfârștul orei, ca urmare a implicării
elevilor în situațiile de învățare pe care le vei contura. Prezentarea obiectivelor
învăţării este folositoare şi pentru elevi şi pentru profesor, pentru că ne arată exact
ceea ce dorim să realizăm . Obiectivele clare vă ajută :

✔ să anticipaţi rezultatele învăţării

✔ să vă gândiţi cum puteţi să vă apreciaţi elevii

✔ să vă evaluaţi strategiile de predare-învăţare

● Norme vizând conţinutul obiectivelor operaţionale:

- într-un obiectiv nu se formulează informaţia, ideea, problema de rezolvat, ci operaţia
logică sau/şi abilitatea mentală activată, definind astfel modul de raportare a elevilor
la conţinutul vehiculat;
- obiectivele trebuie să corespundă nivelului de dezvolatare intelectuală a elevilor şi să
vizeze o dificultate surmontabilă;
 - obiectivele trebuie să fie reale ( să descrie operaţii sau acţiuni ce pot fi asociate cu
experienţe de învăţare adecvate în situaţiile instructive programate cu elevii);
- operaţiile sau comportamentele specificate trebuie să fie cât mai variate, depăşind
nivelul simplei reproduceri de informaţii.
● Norme referitoare la forma obiectivelor operaţionale:
- obiectivul nu descrie activitatatea profesorului, ci schimbarea ce urmează să se
producă în comportamentul elevului;
- obiectivul operaţional trebuie exprimat în termeni comportamentali expliciţi, prin
utilizarea unor verbe de acţiune; nu sunt operaţionale verbele de tipul : a cunoaşte, a
înţelege, a conştientiza, a simţi etc; este de preferat utilizarea unor verbe de acţiune de
tipul : a identifica, a defini, a enumera, a recunoaşte, a descrie, a aplica, a rezolva etc
- un obiectiv operaţional trebuie să vizeze o singură operaţie pentru a permite
măsurarea şi evaluarea gradului său de realizare;
- un obiectiv operaţional trebuie exprimat în cât mai puţine cuvinte, pentru a uşura
referirea la conţinutul său specific;
- obiectivele operaţionale trebuie să fie integrate şi derivabile logic, oferind o expresie
clară a logicii conţinutului informativ şi a situaţiilor de învăţare.

Formularea obiectivului conține trei elemente specificate de Mager (astfel încât obiectivul să
fie clar, observabil, măsurabil la sfârșitul activității, adică operațional):
1) Un verb care se referă la performanța elevului (observabila la sfarsitul unei
activități didactice limitate, la sfarsitul orei, nu al semestrului ori anului sau peste
o luna)
2) Condițiile pe care le are elevul la dispozitie pentru realizarea performanței
3) Specificarea performanței minim acceptabile
De exemplu: un obiectiv care respectă stringențele teoriei lui Mager privind
redactarea obiectivelor pentru o temă de la disciplina Fizică, clasa a XII a, ar putea fi:
-să construiască un aparat de radio (1), căutând singuri piesele după
schema dată (2), (3)astfel încât acesta să capteze cel puțin două posturi pe
frecvența medie.
4) Identifică strategia de lucru care să ducă în mod eficient la atingerea obiectivelor
stabilite. În acest sens, identifică ce metode vei folosi, materialele didactice care ar
putea să fie un sprijin în lucrul cu elevii. Ține cont de recomandările actuale privind
centrarea demersului didactic pe elev, alegând metode care să-i incite pe elev la
acțiune, căutare, reflecție, manifestarea creativiității și a spiritului cooperant.
Stabilește modurile de organizare a activității, identificând oportunitatea îmbinării
activității frontale, cu organizarea pe grupe și/sau individuală, în funcție de
obiectivele urmărite și opțiunea pentru anumite metode didactice. În funcție de
context, analizează avantajele și dezavantajele fiecărui mod de organizare:

5) Stabilește un scenariu didactic, întocmind un tabel, în care vei descrie pentru fiecare
etapă (verigă, moment) al lecției (vezi tipurile de lecție), situațiile educative,
activitatea profesorului și a elevilor, modul în care vei pune în aplicare metodele
alese, materialele la care apelezi, cerințele adresate elevilor și așteptările tale în
legătură cu modul aproximativ în care elevii vor reacționa la toate aceste variabile.
Îndeosebi profesorul începător trebuie să să-şi imagineze şi să concretizeze în
proiectul didactic ce le va spune şi cum vor proceda în fiecare secvenţă didactică, ce
vor face elevii în acest timp, cum se va desfăşura activitatea lor comună
Recomandări pentru desfășurarea orei:
Etapele lecției O Activitatea profesorului Activitatea elevilor
bi
ec
ti
ve

Moment -notează absențele; -răspund cerințelor profesorului;

organizatoric -organizează clasa, stabilește un climat -își pregătesc materiale necsare orei;
cooperant; -ocupă locurile indicate de către
-pregătește materialele didactice; profesor;

Reactualizarea -evaluează global măsura în care elevii -elaborează răspunsuri la cerințe;

cunoștințelor au realizat temele; -prezintă produsele/tema realizată
anterioare -verifică prin sondaj, acordă feed- acasă/ora precedentă;
back; -analizează produsele colegilor;
-formulează întrebări/cerințe care să-i -își autoevaluează sarcinile/prestația;
ofere posibilitatea evocării
cunoștinețor anterioare, dar și a
evaluării măsurii în care elevii au
încorporat în structurile lor cognitive
date esențiale din lecția precedentă;
-evaluează (analizează, decide, laudă,
specifică posibile erori, măsoară,
ierarhizează, etc);
-mediază opiniile, încurajează elevii să
completeze răspunsurile; dacă tema
este accesibilă puteți să-i solicitați mai
mult pe cei cei cu un ritm mai lent;
-Respectați ritmicitatea notării, evitând
să solicitați aceiași elevi.

Anunţarea -Comunică şi notează pe tablă titlul

obiectivelor şi a lecţei;
temei lecţiei -Argumentează de ce subiectul are
relevanţă pentru ei, de ce trebuie să se
antreneze in activităţile
propuse(prezentari, dezbateri,
exerciţii, experimente, studii de caz,
jocuri, etc), ce trebuie să facă la
sfârştul lecţiei;
Dacă este cazul, comunică
/reaminteşte regulile, restttabileşte
ordinea.
Prezentarea -Se asigură că elevii au înţeles Sunt provocaţi să răspundă la sarcini,
noului conţinut, a regulile, instrucţiunile; precum:
sarcinilor de -Asigură: -Ce este? Definește. Descrie
învăţare şi -cunoaşterea conceptelor, teoriilor, în Specifică. Identifică. Notează;
dirijarea învăţării funcţie de metodele alese; -Explică. Parafrazează;
-înțelegerea noilor conținuturi; -Compară. Clasifică.Interpretează.
-Scrieți schema la -analiza pornind de la informațiile Analizează elementele componente
tablă sau afișați communicate; (identifica avantaje și dezaavantaje,
cu ajutorul -stimularea capacității de sinteză; punctele tari și slabe, etc);
mijloacelor -stimulează creativitatea și spiritul -Construiesc un plan, o sinteză, un
tehnologice. critic; rezumat;
-Alegeți -Formulează soluții, noi probleme,
activitățile cele noi algoritmi;
mai utile pentru -Argumentează puncte de vedere,
atingerea evaluează critic aspecte
obiectivelor, cele -Construiește situații în care elevul controversate, justifică validitatea
realizabile, nu aplică cunoștintele (le cere să rezolve, unor soluții, propuneri noi;
cele care vă plac să săsească soluții la cazuri/incidente -Lucrează individual sau în grupuri
cel mai mult. critice); mici,gestionează timpul,creează
-Ajutați clasa să soluții, produse.
se simtă bine cu
d-voastră.
-Arătați interes și
entuziasm pentru
lucrul cu elevii.

Fixarea -Reamintiți conceptele centrale ale Ascultă, răspund la întrebări;

cunoștințelor lecției; Elevii pot realiza un eseu de 10
-etapa se impune -Adresați întrebări care solită elevilor minute în care notează tot ce au
mai ales dacă reactualizarea și repetarea unor reținut, precum și aspectele neclare;
folosiți o elemente de bază abordate;
strategie -Puteți reveni asupra unor elemente
expozitivă care au generat dificultăți în asimilarea
noului;
-Realizați corelații
intra/interdisciplinare, valorificând
conținutul din lecția nouă, cât și din
cele anterioare;

-Dacă aveți timp, utilizați o schema de

sinteză;

Tema pentru -Explică clar cerințele, formulează Notează în caiete

acasă instrucțiuni, oferă sugestii (De
citit….De scris….)