Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
http://aut.sagepub.com
Publicat de:
http://www.sagepublications.com
În numele:
Abonamente: http://aut.sagepub.com/subscriptions
Reimprimările: http://www.sagepub.com/journalsReprints.nav
Permisiuni: http://www.sagepub.co.uk/journalsPermissions.nav
abstract Obiectivul acestui studiu a fost de a raporta cu privire la prevalenta si coreleaza de Cuvinte cheie
Introducere
117
118
Chick (1980), care e•antionate non-PDD, dar conceptual persoane similare, precum •i (de exemplu, cei
cu tulburare schizoidă).
Există un consens general că depresia poate fi descrisă la persoanele cu PDD, dar
prezentarea este adesea atipic (Lainhart •i Folstein,
1994) .De•i cele mai multe dintre aceste studii au raportat o mai mare decât rata de a•teptat de tulburare
de starea de spirit (până la 13 la sută), mai multe constrângeri metodologice limitează interpretarea
acestor rezultate. De exemplu, nici un studiu nu a avut un grup de control de copii non-PDD, nici un
studiu angajat proceduri sistematice de e•antionare, •i doar două studii (Rumsey et al, 1985;.. Szatmari et
al,
1989) a folosit interviuri structurate psihiatrice. Astfel, este di fi dificil să •tie dacă ratele
raportate sunt mai mari decât se a•tepta în compara•ie cu popula•ia generală •i dacă estimările
sunt părtinitoare prin utilizarea de e•antioane de convenien•ă. Există doar trei studii de tulburări
de anxietate, din nou necontrolate (Rumsey et al, 1985;.. Szatmari •i colab, 1989; Tantam, 1988),
iar acestea suferă de acelea•i limitări metodologice men•ionate mai sus.
Mai multe rapoarte (Rescorla, 1986; Vandergaag •i colab, 1995;.. Volkmar et al,
1988) au măsurat simptome de anxietate •i starea de spirit în rândul copiilor PDD •i a constatat, de asemenea mai mare decât
scorurile a•teptate în compara•ie cu alte grupuri. O semni fi cant DIF fi culty cu această literatură este că nici un studiu a încercat
să se diferen•ieze problemele de anxietate / starea de spirit de la simptome PDD. Desigur, simptomele de anxietate / starea de spirit
sunt greu de masurat la adolescen•i PDD, în special a celor cu abilită•i verbale foarte limitate. Acesta poate fi, de asemenea, DIF fi
cil pentru a spune dacă un anumit simptom (cum ar fi întrebări repetitive) face parte dintr-o tulburare de anxietate sau PDD în
sine. Astfel, este important să se evalueze cu aten•ie schimbările de comportament (de exemplu, tulburări ale somnului, modificări
ale apetitului •i nivelul de energie) •i să ob•ină cât mai multe informa•ii calitative posibil. Cu toate acestea, acest lucru este de multe
1995) au avertizat că diagnosticarea tulburări afective la această popula•ie poate fi DIF fi cil datorită o
capacitate limitată de a comunica emo•iile atât verbal, cât •i prin expresia facială. Pe de altă parte,
Lainhart •i Folstein (1994) raportează că persoanele cu tulburare de starea de spirit au avut tendin•a de
a fi de sex feminin de func•ionare •i mai mici. Un mod simplu de a testa această ipoteză este de a examina
corela•ia dintre capacitatea de limbă •i numărul de probleme de anxietate si starea de spirit în rândul
copiilor PDD, o analiză care nu a fost încă raportat.
119
Regula sunt manifestări normale de stres din mediul înconjurător. Ghaziuddin •i colab. (1995) a
raportat că copiii cu PDD care suferă de depresie cu experien•ă în mod semnificativ mai multe
evenimente de via•ă în ultimele 12 luni (adică schimbarea în case de grup, schimbarea
programelor de educa•ie, boală de familie, în caz de deces etc.) decât cei care nu au experienta
depresie. Autorii sugereaza ca copiii cu PDD reactioneaza in mod diferit decât popula•ia generală,
atunci când se confruntă cu un impact negativ asupra evenimentelor de via•ă •i a•a mai au multe
similitudini cu pacien•ii cu depresie non-autiste. În concordan•ă cu această ipoteză, Ghaziuddin •i
Greden (1998), de asemenea, a raportat că copiii PDD care sufera de depresie sunt mai
susceptibile de a avea un istoric familial de depresie decat copiii non-deprimat cu PDD.
De asemenea nu există date cu privire la impactul acestor simptome / tulburări asupra rezultatului
general al copiilor PDD. De exemplu, în cazul în care anxietate si tulburari de dispozitie sunt
predominante în această popula•ie, problemele asociate cu aceste simptome de internalizare (cum ar fi
agresivitatea •i comportamentul perturbator) poate afecta via•a de familie •i rela•iile sociale. Acest lucru
ar putea duce la alte probleme de adaptare, ca abilitatea de a fi integrate social în comunitate este
dependentă în mare măsură de a învă•a cum să facă fa•ă în acel mediu.
120
Subiec ii
Metoda
To•i copiii de 4-6 ani, fie venind de evaluare, sau în prezent în tratament, la un „serviciu PDD“ a
•ase centre diferite, care servesc copiii pre•colari cu dizabilită•i de dezvoltare din sudul Ontario, au
fost identifica•i. În cazul în care copilul a primit un diagnostic clinic de PDD, dar a fost
„untestable“, sau a primit o vârstă mentală scor mai pu•in de jumătate din vârsta lor cronologică
pe testele psihometrice, acestea au fost scăzut de la o analiză suplimentară. Restul de copii, inclusiv
cele fără date psihometrice, au fost ruga•i să participe la studiu •i consim•ământul informat a fost
ob•inut de la părin•i. Copiii care au primit un diagnostic de autism sau sindromul Asperger
folosind datele din interviu Autism Diagnostic (ADI:. Le Couteur •i colab, 1989) •i care au avut fie
un scor IQ Leiter peste 68 sau un scor IQ Stanford-Binet peste 70,
În timpul fazei de înscriere, 164 de copii, vârsta de 4-6 ani, au fost verificate la unul dintre
cele •ase centre de PDD. Dintre acestea, 80 de copii au fost retrase, fie pentru că nu au fost PDD,
sau pentru că comportamentul lor a fost de func•ionare prea mică pentru a ob•ine o estimare IQ-
ul, sau pentru că testele psihometrice anterior a relevat acestea func•ionau sub criteriul vârstei
mentale. Restul de 84 de copii PDD a suferit bateria completă psihometrice. Un alt 16 au fost
retrase, deoarece IQ-ul lor pe ambele Leiter cântarul si revizuit Stanford-Binet a fost sub IQ cut-
off enumerate mai sus. Astfel, mărimea e•antionului la înrolare a fost de 68 „non-retard“ copii
pre•colari PDD.
Pentru a se califica pentru un diagnostic de autism sau AS, to•i copiii au trebuit să aibă cel
pu•in un exemplu de depreciere în interac•iunea socială reciprocă (sec•iunea A din criteriile DSM-
IV), cel pu•in un exemplu de depreciere în verbală sau non-verbală comunicare (sec•iunea B a
DSM-IV) •i cel pu•in un exemplu de repetitive, comportament stereotip (sec•iunea C) ca fi
specificata pe ADI. Din păcate, un algoritm de diagnostic de la ADI nu a fost dezvoltat pentru
sindromul Asperger. Ca urmare, datele din interviu au fost folosite pentru a clasifica copiii în
această categorie pe baza muncii noastre anterioare •i o trecere în revistă a literaturii (Szatmari,
1992; Szatmari •i colab., 1989). Pentru AS, trebuie să existe (în plus fa•ă de cel pu•in un simptom
PDD în toate cele trei domenii) o absen•ă de cativ clinic intarziere limba fi cative (de exemplu,
vorbire spontană frază trebuie să fie realizată prin 36 de luni), •i absen•a persistente (mai mare de
3 luni) dezvoltarea limbajului deviante, cum ar fi echolalia întârziate, inversare pronume •i
neologismele. Copii autisti întâlnit ICD-10 criterii pentru autism •i a vorbit după 36 luni sau au
avut dovezi de limba deviante ca sa definit mai sus. Folosind aceste criterii, 47 de copii au
indeplinit criteriile pentru autism si 21 pentru sindromul Asperger.
121
Criterii pentru AS (American Psychiatric Association, 1994), care a apărut numai după
colectarea datelor de la inscriere a fost finalizat. DSM-IV prevede că, dacă un copil
îndepline•te criteriile pentru ambele autism si sindromul Asperger „tulburare“, el / ea este
dat de preferin•ă un diagnostic de autism. După cum sa raportat anterior (Miller •i Ozonoff,
1997;. Szatmari •i colab, 1995), cu toate acestea, aplicând cu stricte•e criteriile DSM-IV s-ar
fi dus la pu•ini copii din e•antionul nostru au primit un diagnostic de „Asperger
disorder'.Almost to•i copiii, de asemenea, AS sa întâlnit diagnosticul ADI algoritm pentru
autism (Szatmari et al., 1995). Ca rezultat, am stipulat că în cazul în care un copil indeplinit
criteriile pentru ambele, el / ea a fost în locul dat un diagnostic de AS. În esen•ă, apoi,
absen•a dezvoltării limbajului întârziată •i deviante. Pentru a păstra această distinc•ie clară,
copiii din e•antionul nostru se spune ca au Asperger sindrom ", nu Asperger tulburare".
Vârsta medie a e•antionului la început a fost de 66 11 luni. Au existat doar •apte fete în
e•antion, în conformitate cu raportul mare dintre bărba•i •i femei găsite la copiii cu autism inalt
functional. O descriere completă a caracteristicilor e•antionului la început este disponibil într-o
publica•ie anterioară (Szatmari et al., 1995).
Pentru prezentul raport, familiile au fost contactate aproximativ 6 ani după înscrierea lor în studiu,
atunci când copiii au fost între 9 •i 14 ani de age.The vârsta medie a fost de 12 ani (SD 1.2)
.Cele Rata de uzură a fost men•inut scăzut; datele au fost disponibile pentru 19 de copii din
grupul AS, si 40 in grupul de autism.
Procedură
Evaluările efectuate la înrolare care au fost utilizate în această analiză a constat dintr-o
evaluare psihometrice completă, inclusiv două teste IQ, precum si un interviu semi-
structurat (Interviul Autism Diagnostic). In timpul follow-up 6 ani mai târziu, am
administrat un chestionar pentru părin•i pentru a măsura prevalen•a problemelor
psihice (OCHS-R).
122
123
măsuri diver: scara overanxious (OA), scara anxietate de separare (SA) •i scara depresie (DEP). T
Scorurile sunt scoruri standardizate care măsoară cantitatea de abatere de la o medie de 50 de popula•ie
•i o devia•ie standard de 10. Acest lucru se face pentru a elimina diferen•ele dintre scorurile tulburări
care diferă în numărul de simptome incluse. De exemplu, în cazul în care un copil prime•te T scor de 70,
care reprezintă un scor de două devia•ii standard deasupra mediei pentru că vârsta •i sexul. fiabilitate
testare-retestare pentru scala „overanxious“ este 0,73, iar pentru scala „depresie“ este 0,64 (Boyle •i
colab., 1993). Solzii sunt semnificative, în sensul că ei au explicat 60 la suta din variatie in estimarea
clinici ambulatoriu, comparativ cu participarea non-participarea la sănătate mintală (Boyle •i colab.,
1993). De asemenea, am calculat două scoruri rezumat. Scorul de internalizare (IS) a fost suma OA, SA si
DEP.The scor externalizării (ES), o măsură de „comportament perturbator“, a fost suma scorurilor pe
trei scale: efectuarea scara tulburare (CD-uri), scara opozi•ional ( OPP) •i ADHD scara (ADHD).
Analiză
Ipoteza noastra a fost ca copiii mai mari func•ionare PDD prezintă mai multe simptome de anxietate si
tulburari de dispozitie decat proba de standardizare. O singură probă T- testul a fost efectuat pentru a
vedea dacă scorurile medii din cohorta PDD au fost mai mari decât media popula•iei de 50 (SD 10). A
două e•antion T-
testul ar fi fost inadecvat având în vedere dimensiunile de celule inegale •i numărul mai mare de copii din
grupul de control. Copiii ai caror parinti au raportat probleme de adaptare au fost comparate cu copiii
care nu au avut aceste difi fi DIF pe anxietate / depresie solzii folosind un twosample T- Test. Corela•iile
au fost calculate, de asemenea între comportamentul actual DIF difi fi (rezumatul exteriorizarea scorul
de comportament) •i anxietate •i probleme de dispozi•ie, precum •i impactul acestor probleme asupra
rela•iilor sociale folosind elementele din chestionarul OCHS-R. A două e•antion T- testul a fost, de
asemenea, folosit pentru a vedea dacă AS copii au avut mai mult de anxietate si starea de spirit
124
probleme decat copiii cu autism. În cele din urmă, factorii de risc pentru probleme de anxietate /
starea de spirit au fost identifica•i în două analize de regresie folosind scorurile precoce in
functionarea cognitive si simptome autism de la evaluările psihometrice •i DZA luate la înscriere.
Toate scorurile anxietate si sunt raportate ca T Scorurile pe baza vârstei •i a popula•iei de gen
mijloace.
Rezultate
opozi•ional
125
cel pu•in două devia•ii standard peste medie popula•iei. Tabelul 1 arată, de asemenea,
scorurile medii ale cohorta. O singură probă T- testare a comparat scorurile din cohorta PDD
cu media popula•iei de 50 a arătat că grupul PDD au avut scoruri mai mari cu privire la toate
măsurile cu excep•ia CD. Au existat diferen•e foarte mari între grupul PDD •i popula•ia medie
cu privire la măsurile de DEP •i OA.
126
Măsuri de „depresie“ and'generalized anxietate“nu diferă semni fi cativ între copii ini•ial
withAS diagnostica•i sau autism (3 Vezi Tabelul). De fapt, themean scoruri între grupurile au fost
foarte similar.There a fost, de asemenea, nici o asociere intre simptome autism precoce, masurata
prin ADI la inscriere si probleme de anxietate / dispozitie 6 ani mai târziu. Nici una dintre cele
trei variabile independente (deficiente in interactiunea sociala reciproca, deficiente in activitati
stereotipice comunicare verbală •i non-verbală, •i repetitive) a fost în mod semnificativ asociate cu
anxietatea mai târziu ( F 0,57; df
3,
53; p 0,64) sau de starea de spirit probleme ( F 0,73; df 3, 53; p 0,54). În ciparea
Discuţie
•ase ani de la începutul studiului, am trimis chestionarul OCHS-R pentru parinti
pentru a masura prevalenta tulburarilor psihice,
127
O propor•ie substan•ială din cohorta de copii de inalta functionare PDD descrise aici, marcate la niveluri "relevante
clinic pe mai multe cantare, inclusiv depresia •i anxiety.Thus generalizate era evident că aceste probleme au fost mai
frecvente în acest grup înalt func•ional PDD decât în comunitatea generală a copiilor de aceea•i vârstă. Probleme de
internalizare au fost mai frecvente decât probleme de externalizare. De•i mul•i au presupus rate mai mari de tulburari
psihice, prezentul raport este demonstrarea fi prima care comorbiditate probleme psihiatrice la copii PDD sunt mai
frecvente decât în problemele unei comunită•i sample.These nu au fost triviale; aproape un FTH fi (17 la suta) dintre copii
marcat la niveluri relevante clinic de depresie, care a fost cea mai frecventă problemă în acest grup. În plus, aceste
probleme psihice au avut un impact important asupra părin•ilor •i a vie•ii copiilor. De exemplu, acei copii cu probleme de
anxietate si au fost mai agresivi, limitat activită•ile sociale părin•ilor lor •i au avut rela•ii mai sărace cu profesorii, colegii •i
membri ai familiei. Aceste date sus•in necesitatea aten•ie aproape de prezen•a unor probleme de anxietate si starea de
spirit in randul copiilor de inalta functionare PDD. Se poate întâmpla ca tratarea acestor probleme comorbiditate este o
modalitate eficientă de scădere a nivelului de agresiune. Aceste date sus•in necesitatea aten•ie aproape de prezen•a unor
probleme de anxietate si starea de spirit in randul copiilor de inalta functionare PDD. Se poate întâmpla ca tratarea
acestor probleme comorbiditate este o modalitate eficientă de scădere a nivelului de agresiune. Aceste date sus•in
necesitatea aten•ie aproape de prezen•a unor probleme de anxietate si starea de spirit in randul copiilor de inalta
functionare PDD. Se poate întâmpla ca tratarea acestor probleme comorbiditate este o modalitate eficientă de scădere a
nivelului de agresiune.
A fost interesant de observat că nu au existat diferen•e cu privire la măsurile de anxietate si intre copii
cu un diagnostic de autism sau AS. Acest lucru a fost oarecum surprinzătoare în ceea ce prive•te literatura
de specialitate disponibile •i având în vedere mai bine abilită•ile pentru limbă adolescen•i.
Într-adevăr, competen•e lingvistice timpurie nu a prezice mai târziu anxietate sau probleme de starea de spirit.
Cu alte cuvinte, prevalen•a problemelor de comorbiditate nu a fost pur •i simplu o re reflexie
128
Acest studiu are mai multe puncte forte •i caracteristici unice: (1) este singurul studiu
rezultat al unui grup de la începuturile copiilor cu autism si AS; (2) pierderea e•antionului între
înscriere •i evaluare de urmărire 6 ani mai târziu a fost minimă; •i (3), acesta este singurul studiu
pentru a investiga sistematic prevalen•a problemelor psihice comorbid, comparativ cu popula•ia
generală. Studiul are, de asemenea, mai multe limitări. Cu siguran•ă, ar fi fost mai bine să se
utilizeze datele de interviu atât copilul •i părin•ii pentru a face o evaluare a comorbidity.We poate
fi subestimat prevalenta acestor probleme prin faptul că nu intervievarea copiilor în•i•i; •i cu date
la chestionar, nu putem fi siguri că problemele raportate de către părin•i sunt „adevărate“
simptome de anxietate •i depresie, mai degrabă decât expresii variabile ale simptomelor PDD. Ne-
ar argumenta însă că, chiar •i cu datele de interviu, o astfel de diferen•iere ar fi DIF fi cil deoarece
nu există reguli clare •i simple, pentru a stabili dacă întrebări repetitive, de exemplu, este un semn
de anxietate, un ritual verbal sau o depreciere de comunicare. Există o nevoie urgentă pentru
studii de măsurare de acest tip.
129
folosind o cohortă la început, cu toate acestea, este că nu poate fi sigur că pierderea de probă
sistematică nu a avut loc (Sackett •i colab., 1997).
Implica•iile clinice ale acestor rezultate sunt clare: o evaluare completă a PDD adolescentului de mare de
func•ionare ar trebui să includă o investiga•ie atentă a problemelor de anxietate si starea de spirit. interventii
comportamentale pentru a reduce anxietatea •i a îmbunătă•i starea de spirit poate fi indicată în cazul în care
aceste probleme afectează, de asemenea, adaptarea de ansamblu asupra •i deasupra PDD. În măsura în care
aceste difi fi DIF sunt, de asemenea, supuse la interventie farmacologice, adaptarea generală poate fi
îmbunătă•ită, dar studii clinice randomizate controlate sunt necesare pentru a demonstra bene fi ciile de
farmacoterapie în acest popula•ie. Supra-medicament este deja o problemă gravă în rândul copiilor PDD (Aman
et al., 1995) •i mai mult de lucru trebuie să se facă la nivelul de bază al psihometriei, precum •i pe în•elegerea
noastră a mecanismelor posibile, înainte de importan•a clinică a trata comorbide anxietate si probleme cu
privire la rezultatele pe termen lung este stabilit.
Recunoasteri
Această lucrare a fost sustinuta de premii acordate de Fundatia Ontario Sanatate
Mintala, Fundatia Velin •i Programul Na•ional de Cercetare-Dezvoltare in
Sanatate autori Sanatate Canada.The ar dori să-•i exprime recuno•tin•a fa•ă de
familiile si medicii care au participat la proiect.
Referin e
Achenbach tm & Edelbrock, c. s. ( 1983) Manual pentru copilului Lista de verificare Comportament
•i revizuit Comportamentul copilului Pro fi lul. Universitatea din Vermont Departamentul de Psihiatrie, Burlington,
VT.
aman, mg, van bourgondi en, m. e. , Wolford, p. l. & Sarphare, g.
(1995) „psihotropă •i anticonvulsivante Medicamente la subiectii cu autism: Prevalen•a •i modelele de utilizare“,
Jurnalul al Academiei Americane de Psihiatrie a Copilului si Adolescentului 34 (12): 1672-1681.
American Psychiatric Association ( 1994) Manualul de diagnostic si statistica a tulburarilor psihice, EDN
patra (DSM-IV). Washington, DC: APA.
Asperger, h. ( 1944) 'Die «autistischen Psychopathen»', Kindesalter Arhivele blănurilor Psychiatri und
Nervenkrankenheiten 117: 76-136.
boyle, mh, Offord, dr, Racine, y. , Fleming, j. e. , Szatmari, p. & Auti sm 4 (2)
130
Sanford, m. ( 1993) „Evaluarea Ontario Studiul Copilului Revizuită Scales“, Jurnalul de Psihologie si
Psihiatrie a Copilului 34 (2): 189-213.
ghaziuddin, m. & Greden, jf ( 1998) „Depresia la copii cu autism / omniprezenta tulburari de
dezvoltare: Un caz de control de familie Studiu de istorie“,
Jurnalul de autism si tulburari de dezvoltare 28 (2): 111-15.
ghaziuddin, m. , Aless i, n. & Greden, j. f. ( 1995) „Life Evenimente si Depresia la copii cu
omniprezenta tulburari de dezvoltare“, Jurnalul de autism si tulburari de dezvoltare 25 (5):
495-502.
ghaziuddin, m. , Ne-am idmer mikhai, e. & Ghaziuddin, n. ( 1998) „Comorbiditate de Sindromul Asperger: un
raport preliminar“, Jurnalul de Cercetare pentru persoanele cu handicap intelectual 42 (4): 279-83.
Gi llberg, c. & Steffenburg, s. ( 1987) „Rezultatul si Factori prognostici in Infantila autism si conditii
similare: Un studiu bazat pe popula•ie de 46 de cazuri Urmat Prin Pubertate“, Jurnalul de autism
si tulburari de dezvoltare 17: 273-87.
kl în, o. , Volkmar, fr, vrăbiile, s. s. , Cicchetti, DV & Rourke,
bp ( 1995) "Valabilitatea •i neuropsihologică Caracterizarea sindromul Asperger, Jurnalul
de Psihologie si Psihiatrie a Copilului 36: 1127-1140.
Kobayashi, r. & Murata, t. ( 1998) "Caracteristicile comportamentale ale 187 adul•i tineri cu autism, Psihiatrie &
Neuroscience Clinical 52 (4): 383-90.
lainhart, j. e. & Folste in, s. e. ( 1994) "Affective Disorders la persoanele cu autism: O revizuire de
cazuri Publicat, Jurnalul de autism si tulburari de dezvoltare 24 (5): 587-601.
Rescorla, l .a. ( 1986) 'Tulburări Preschool psihice: Diagnostic clasi fi •i Simptom Patterns' Oficial al
Academiei Americane de Psihiatrie a Copilului si Adolescentului 25 (2): 162-9.
Rourke, bp & Ozols e. j. ( 1985), "Dimensiuni de sensibilitate socială in doua tipuri de învă•are ale
copiilor cu handicap, în ed.) Neuropsihologie incapacitatii de invatare, pp. 281-301. New
B. P. ROURKE (
York: Guilford.
Rumsey, jm, Rapoport, j. l. & Beery, wr ( 1985) „copii autistic ca adul•i: psihice, comportamentale •i
rezultatele sociale“, Oficial al Academiei Americane de Psihiatrie a Copilului si Adolescentului 24: 465-
73.
Sackett, d. l. , Richardson, e .r. , Rosenberg, w. & Haynes, rb
(1997) Medicina bazată pe dovezi: Cum le practica •i preda EBM. Londra: Churchill Livingstone.
Szatmari, p. ( 1992) „Validitatea tulburărilor din spectrul autist: O analiză a literaturii“, Jurnalul de
autism si tulburari de dezvoltare 22: 583-600.
Szatmari, p. , Bartolucci, g. & Bremner, r. ( 1989) „Sindromul Asperger si autism: Compara•iile
istorice timpurii si rezultatul“, Dezvoltare Medicina si Neurologie Copilului 31: 709-20.
131
Szatmari, p. , Bryson, s. e. , Stre iner, d. l. , Wi lson, fj, arcas, l. & Ryerse, c. ( 1997) „De doi ani
Rezultatul prescolar pentru copii cu autism si sindromul Asperger“, lucrare prezentată la
reuniunea anuala a Copilului si Adolescentului american Academia, Toronto.
tantam, d. ( 1988) „Excentricitate pe tot parcursul vie•ii •i izolarea socială. Partea 2: Sindromul Asperger sau tulburarea
de personalitate schizoida „,? British Journal of Psychiatry 153: 783-91.
132