Autism

http://aut.sagepub.com

Prevalenta de anxietate si starea de spirit în rândul copiilor Probleme cu autism si

Sindromul Asperger
Joseph A. Kim, Peter Szatmari, Susan E. Bryson, David L. Streiner •i Freda J. Wilson
Autism 2000; 4; 117
DOI: 10.1177 / 1362361300004002002

Versiunea online a acestui articol pot fi găsite la:

http://aut.sagepub.com/cgi/content/abstract/4/2/117

Publicat de:

http://www.sagepublications.com

În numele:

Schizofrenic Societatea Nationala

Servicii suplimentare i informa ii pentru Autism pot fi găsite la:

Alerte e-mail: http://aut.sagepub.com/cgi/alerts

Abonamente: http://aut.sagepub.com/subscriptions

Reimprimările: http://www.sagepub.com/journalsReprints.nav

Permisiuni: http://www.sagepub.co.uk/journalsPermissions.nav

Citatele (Acest articol citează 21 de articole găzduite pe

SAGE Jurnale online si HighWire de presa platforme):
http://aut.sagepub.com/cgi/content/refs/4/2/117

descărcat de http://aut.sagepub.com la CHU Brest - Bohars pe 04 septembrie 2008

 autismul © 2000
SAGE Publications si
Societatea Nationala

Prevalen a problemelor de anxietate si Schizofrenic, Vol 4 (2)

117-132; 012,608 1362-3613
(200006) 4: 2

starea de spirit in randul copiilor cu autism

si sindromul Asperger

Joseph A. KIM Universitatea McMaster, Canada

PETER SZATMARI Universitatea McMaster, Canada

SUSAN E. BRYSON York University, Canada

DAVID L. Streiner Universitatea din Toronto, Canada

FREDA J. WILSON Universitatea McMaster, Canada

abstract Obiectivul acestui studiu a fost de a raporta cu privire la prevalenta si coreleaza de Cuvinte cheie

probleme de anxietate si starea de spirit în rândul copiilor 9- 14 ani-vechi cu sindromul adaptare;

Asperger (AS) •i autism înalt func•ional. Copiii care au primit un diagnostic de autism ( n 40) anxietate;
sau AS ( n Sindromul
19) pe un interviu de diagnosticare atunci cand au fost 4 la 6 ani Asperger;
au fost administrate o baterie de măsuri cognitive •i comportamentale. Familiile autism;
au fost contactate aproximativ 6 ani mai târziu (la vârsta medie de 12 ani) •i dispozitie
evaluate pentru probe de probleme psihice, inclusiv tulburări de dispozi•ie •i de
anxietate. Comparativ cu un e•antion de 1751 de copii din comunitate, AS •i
copiii cu autism au demonstrat o rată mai mare de anxietate •i depresie
problems.These probleme au avut un impact semni fi cativ asupra adaptării lor
globale. Au existat, cu toate acestea, nu există diferen•e în numărul de probleme
de anxietate si starea de spirit între AS •i copiii cu autism din cadrul acestui
grup inalt functional. Numărul de probleme psihiatrice nu a fost corelat cu
simptome de autism precoce, dar a fost prezis într-o mică măsură, prin scorurile
/ verbale precoce non-verbale IQ Discrepan•ă.

adresa Coresponden•a trebuie să fie adresată: Peter Szatmari, MD,

Departamentul de Psihiatrie si Comportamentale Neurosciences, Universitatea McMaster, Hamilton Health

Sciences Corporation, Chedoke Campus, PO Box 2000, Sta•ia A, Hamilton, Ontario L8N 3Z5, Canada

Introducere

Copiii cu tulburări pervazive de dezvoltare (PDD) demonstrează deficien•e calitative în

interac•iunea socială reciprocă •i în verbală •i

117

descărcat de http://aut.sagepub.com la CHU Brest - Bohars pe 04 septembrie 2008

auti sm 4 (2)

comunicare non-verbală, •i să se angajeze într-un model de activită•i repetitive stereotipice

(American Psychiatric Association, 1994). Desi autismul este cel mai cunoscut exemplu de
PDD, o serie de alte subtipuri au fost sugerate ca fiind semnificative clinic, inclusiv autism
atipic (sau PDD-NOS), sindromul Asperger (AS) •i tulburarea dezintegratoare (Gillberg •i
Steffenburg, 1987; Wing, 1981). Limitele de diagnostic dintre aceste subtipuri sunt neclare •i
există o dezbatere considerabilă pentru a stabili dacă acestea sunt sau nu valabile „categorii“
de tulburare (Szatmari, 1992). Unul dintre cele mai controversate subtipuri este AS. Această
tulburare este de definit de difi grave DIF fi în interac•iunea socială reciprocă, fl uent dar cu
deficien•e de vorbire •i pragmatic prezen•a preocupărilor bizare •i obsesii (Asperger, 1944).

O problemă importantă în ceea ce prive•te utilitatea clinică a unui diagnostic ca

AS este măsura în care copiii cu AS au un rezultat diferit de cei cu autism înalt
func•ional. Intr-un studiu de doi ani de urmarire, am constatat că, în calitate de copii
au avut abilită•i sociale mai bune •i de comunicare, abilită•i lingvistice mai bune, si mai
putine simptome de autism, comparativ cu higherfunctioning copiii cu autism
(Szatmari et al., 1997). Am sugerat că aceste schimbări sunt asociate cu apari•ia
anterioară limbii utile în grupul AS. Cu alte cuvinte, cu toate că există diferen•e în orice
singur punct în timp între copiii cu AS si autism highfunctioning, copiii cu autism, care
dezvolta fl uent limba în cele din urmă vin să semene cu copiii AS, dar la o vârstă mai
tânără cronologică.

Un alt rezultat important pentru a investiga este apari•ia unor probleme de

comorbiditate in anxietate si starea de spirit în rândul copiilor PDD (Ghaziuddin •i
colab, 1998;. Kobayashi •i Murata, 1998; Realmuto •i cu rubla, 1999). Este posibil ca
aceste probleme psihiatrice distinge rezultatul AS •i autism.We au efectuat o căutare
literatura de specialitate pentru a identifica studii care au comparat prevalenta si
caracteristicile problemelor de anxietate si starea de spirit in randul AS si copii cu
autism. A existat doar un singur studiu care a implicat o compara•ie directă (Szatmari
•i colab., 1989), astfel încât căutarea a fost extins pentru a include o serie caz de PDD
subtype.We doar a dorit să revizuiască studii care au evaluat în mod sistematic un
e•antion de indivizi PDD folosind categorii de diagnostic sau simptom contorizează de
probleme de anxietate si starea de spirit. rapoarte de caz individuale nu au fost luate în
considerare informativ.

1981), cu toate că am luat în considerare studiile de Tantam (1988) •i Wolff •i

118

descărcat de http://aut.sagepub.com la CHU Brest - Bohars pe 04 septembrie 2008

 Kim •i colab. : Anxi ety si starea de spirit probleme

Chick (1980), care e•antionate non-PDD, dar conceptual persoane similare, precum •i (de exemplu, cei
cu tulburare schizoidă).
Există un consens general că depresia poate fi descrisă la persoanele cu PDD, dar
prezentarea este adesea atipic (Lainhart •i Folstein,
1994) .De•i cele mai multe dintre aceste studii au raportat o mai mare decât rata de a•teptat de tulburare
de starea de spirit (până la 13 la sută), mai multe constrângeri metodologice limitează interpretarea
acestor rezultate. De exemplu, nici un studiu nu a avut un grup de control de copii non-PDD, nici un
studiu angajat proceduri sistematice de e•antionare, •i doar două studii (Rumsey et al, 1985;.. Szatmari et
al,
1989) a folosit interviuri structurate psihiatrice. Astfel, este di fi dificil să •tie dacă ratele
raportate sunt mai mari decât se a•tepta în compara•ie cu popula•ia generală •i dacă estimările
sunt părtinitoare prin utilizarea de e•antioane de convenien•ă. Există doar trei studii de tulburări
de anxietate, din nou necontrolate (Rumsey et al, 1985;.. Szatmari •i colab, 1989; Tantam, 1988),
iar acestea suferă de acelea•i limitări metodologice men•ionate mai sus.

Mai multe rapoarte (Rescorla, 1986; Vandergaag •i colab, 1995;.. Volkmar et al,

1988) au măsurat simptome de anxietate •i starea de spirit în rândul copiilor PDD •i a constatat, de asemenea mai mare decât

scorurile a•teptate în compara•ie cu alte grupuri. O semni fi cant DIF fi culty cu această literatură este că nici un studiu a încercat

să se diferen•ieze problemele de anxietate / starea de spirit de la simptome PDD. Desigur, simptomele de anxietate / starea de spirit

sunt greu de masurat la adolescen•i PDD, în special a celor cu abilită•i verbale foarte limitate. Acesta poate fi, de asemenea, DIF fi

cil pentru a spune dacă un anumit simptom (cum ar fi întrebări repetitive) face parte dintr-o tulburare de anxietate sau PDD în

sine. Astfel, este important să se evalueze cu aten•ie schimbările de comportament (de exemplu, tulburări ale somnului, modificări

ale apetitului •i nivelul de energie) •i să ob•ină cât mai multe informa•ii calitative posibil. Cu toate acestea, acest lucru este de multe

ori fi cil foarte DIF folosind chestionare ca instrumente de măsurare.

Având în vedere aceste neconcordan•e •i preocupări metodologice, nu este surprinzător faptul că

nu există practic nici date privind corela•iile •i factorii de risc de anxietate si simptome in populatia
PDD. O posibilitate este evident ca anxietate si probleme sunt mai frecvente in randul copiilor verbale
sau func•ionare mai mare de PDD, pur •i simplu, deoarece acestea sunt mai în măsură să articuleze
sentimentele lor. Intr-adevar, unii cercetători (Ghazziuddin et al.,

1995) au avertizat că diagnosticarea tulburări afective la această popula•ie poate fi DIF fi cil datorită o
capacitate limitată de a comunica emo•iile atât verbal, cât •i prin expresia facială. Pe de altă parte,
Lainhart •i Folstein (1994) raportează că persoanele cu tulburare de starea de spirit au avut tendin•a de
a fi de sex feminin de func•ionare •i mai mici. Un mod simplu de a testa această ipoteză este de a examina
corela•ia dintre capacitatea de limbă •i numărul de probleme de anxietate si starea de spirit în rândul
copiilor PDD, o analiză care nu a fost încă raportat.

O altă posibilitate este ca starea de spirit si de anxietate probleme în acest popu-

119

descărcat de http://aut.sagepub.com la CHU Brest - Bohars pe 04 septembrie 2008

auti sm 4 (2)

Regula sunt manifestări normale de stres din mediul înconjurător. Ghaziuddin •i colab. (1995) a
raportat că copiii cu PDD care suferă de depresie cu experien•ă în mod semnificativ mai multe
evenimente de via•ă în ultimele 12 luni (adică schimbarea în case de grup, schimbarea
programelor de educa•ie, boală de familie, în caz de deces etc.) decât cei care nu au experienta
depresie. Autorii sugereaza ca copiii cu PDD reactioneaza in mod diferit decât popula•ia generală,
atunci când se confruntă cu un impact negativ asupra evenimentelor de via•ă •i a•a mai au multe
similitudini cu pacien•ii cu depresie non-autiste. În concordan•ă cu această ipoteză, Ghaziuddin •i
Greden (1998), de asemenea, a raportat că copiii PDD care sufera de depresie sunt mai
susceptibile de a avea un istoric familial de depresie decat copiii non-deprimat cu PDD.

Nu există date cu privire la măsura în care simptomele precoce de autism ar putea fi

corelate cu mai tarziu anxietate si probleme. Este cu siguran•ă posibil ca ritualuri •i rezisten•a la
schimbare reflecta o dispozi•ie temperamentală fa•ă de anxietate, care se poate manifesta sub
formă mai „tradi•ional“ mai târziu. În acest caz, ar trebui să existe corela•ii ridicate observate
între măsurile timpurii de comportamente stereotipe repetitive •i mai târziu, se pare că
„comorbid“, tulburări de anxietate.

De asemenea nu există date cu privire la impactul acestor simptome / tulburări asupra rezultatului
general al copiilor PDD. De exemplu, în cazul în care anxietate si tulburari de dispozitie sunt
predominante în această popula•ie, problemele asociate cu aceste simptome de internalizare (cum ar fi
agresivitatea •i comportamentul perturbator) poate afecta via•a de familie •i rela•iile sociale. Acest lucru
ar putea duce la alte probleme de adaptare, ca abilitatea de a fi integrate social în comunitate este
dependentă în mare măsură de a învă•a cum să facă fa•ă în acel mediu.

Scopul studiului a fost de a următorul investiga sistematic prevalen•a problemelor

psihice comorbide, pentru a identifica poten•ialele corelări •i factorii de risc ai acestor
probleme, precum •i pentru a evalua impactul acestor handicapuri suplimentare cu privire
la rezultatul global. Scopul nostru a fost de a aborda patru întrebări: (1) face copii de inalta
functionare PDD au mai multe probleme cu anxietate •i depresie decât popula•ia generală;
(2) Care este impactul acestor probleme de adaptare generală; (3) fac copiii cu AS au mai
multe din aceste probleme decat copiii cu autism; •i (4), care sunt factorii de risc pentru
probleme de anxietate si starea de spirit în ceea ce prive•te abilită•ile cognitive •i simptome
timpurii cu autism? date la chestionar au fost utilizate, de•i a fost recunoscut faptul că aceste
date nu pot fi la fel de fiabile sau valabile, folosind interviuri clinice. In orice caz,

120

descărcat de http://aut.sagepub.com la CHU Brest - Bohars pe 04 septembrie 2008

 Kim •i colab. : Anxi ety si starea de spirit probleme

Subiec ii

Metoda
To•i copiii de 4-6 ani, fie venind de evaluare, sau în prezent în tratament, la un „serviciu PDD“ a
•ase centre diferite, care servesc copiii pre•colari cu dizabilită•i de dezvoltare din sudul Ontario, au
fost identifica•i. În cazul în care copilul a primit un diagnostic clinic de PDD, dar a fost
„untestable“, sau a primit o vârstă mentală scor mai pu•in de jumătate din vârsta lor cronologică
pe testele psihometrice, acestea au fost scăzut de la o analiză suplimentară. Restul de copii, inclusiv
cele fără date psihometrice, au fost ruga•i să participe la studiu •i consim•ământul informat a fost
ob•inut de la părin•i. Copiii care au primit un diagnostic de autism sau sindromul Asperger
folosind datele din interviu Autism Diagnostic (ADI:. Le Couteur •i colab, 1989) •i care au avut fie
un scor IQ Leiter peste 68 sau un scor IQ Stanford-Binet peste 70,

În timpul fazei de înscriere, 164 de copii, vârsta de 4-6 ani, au fost verificate la unul dintre
cele •ase centre de PDD. Dintre acestea, 80 de copii au fost retrase, fie pentru că nu au fost PDD,
sau pentru că comportamentul lor a fost de func•ionare prea mică pentru a ob•ine o estimare IQ-
ul, sau pentru că testele psihometrice anterior a relevat acestea func•ionau sub criteriul vârstei
mentale. Restul de 84 de copii PDD a suferit bateria completă psihometrice. Un alt 16 au fost
retrase, deoarece IQ-ul lor pe ambele Leiter cântarul si revizuit Stanford-Binet a fost sub IQ cut-
off enumerate mai sus. Astfel, mărimea e•antionului la înrolare a fost de 68 „non-retard“ copii
pre•colari PDD.

Pentru a se califica pentru un diagnostic de autism sau AS, to•i copiii au trebuit să aibă cel
pu•in un exemplu de depreciere în interac•iunea socială reciprocă (sec•iunea A din criteriile DSM-
IV), cel pu•in un exemplu de depreciere în verbală sau non-verbală comunicare (sec•iunea B a
DSM-IV) •i cel pu•in un exemplu de repetitive, comportament stereotip (sec•iunea C) ca fi
specificata pe ADI. Din păcate, un algoritm de diagnostic de la ADI nu a fost dezvoltat pentru
sindromul Asperger. Ca urmare, datele din interviu au fost folosite pentru a clasifica copiii în
această categorie pe baza muncii noastre anterioare •i o trecere în revistă a literaturii (Szatmari,
1992; Szatmari •i colab., 1989). Pentru AS, trebuie să existe (în plus fa•ă de cel pu•in un simptom
PDD în toate cele trei domenii) o absen•ă de cativ clinic intarziere limba fi cative (de exemplu,
vorbire spontană frază trebuie să fie realizată prin 36 de luni), •i absen•a persistente (mai mare de
3 luni) dezvoltarea limbajului deviante, cum ar fi echolalia întârziate, inversare pronume •i
neologismele. Copii autisti întâlnit ICD-10 criterii pentru autism •i a vorbit după 36 luni sau au
avut dovezi de limba deviante ca sa definit mai sus. Folosind aceste criterii, 47 de copii au
indeplinit criteriile pentru autism si 21 pentru sindromul Asperger.

Această defini•ie este în concordan•ă cu, de•i nu identică, DSM-IV

121

descărcat de http://aut.sagepub.com la CHU Brest - Bohars pe 04 septembrie 2008

auti sm 4 (2)

Criterii pentru AS (American Psychiatric Association, 1994), care a apărut numai după
colectarea datelor de la inscriere a fost finalizat. DSM-IV prevede că, dacă un copil
îndepline•te criteriile pentru ambele autism si sindromul Asperger „tulburare“, el / ea este
dat de preferin•ă un diagnostic de autism. După cum sa raportat anterior (Miller •i Ozonoff,
1997;. Szatmari •i colab, 1995), cu toate acestea, aplicând cu stricte•e criteriile DSM-IV s-ar
fi dus la pu•ini copii din e•antionul nostru au primit un diagnostic de „Asperger
disorder'.Almost to•i copiii, de asemenea, AS sa întâlnit diagnosticul ADI algoritm pentru
autism (Szatmari et al., 1995). Ca rezultat, am stipulat că în cazul în care un copil indeplinit
criteriile pentru ambele, el / ea a fost în locul dat un diagnostic de AS. În esen•ă, apoi,
absen•a dezvoltării limbajului întârziată •i deviante. Pentru a păstra această distinc•ie clară,
copiii din e•antionul nostru se spune ca au Asperger sindrom ", nu Asperger tulburare".

Vârsta medie a e•antionului la început a fost de 66 11 luni. Au existat doar •apte fete în
e•antion, în conformitate cu raportul mare dintre bărba•i •i femei găsite la copiii cu autism inalt
functional. O descriere completă a caracteristicilor e•antionului la început este disponibil într-o
publica•ie anterioară (Szatmari et al., 1995).

Pentru prezentul raport, familiile au fost contactate aproximativ 6 ani după înscrierea lor în studiu,
atunci când copiii au fost între 9 •i 14 ani de age.The vârsta medie a fost de 12 ani (SD 1.2)
.Cele Rata de uzură a fost men•inut scăzut; datele au fost disponibile pentru 19 de copii din
grupul AS, si 40 in grupul de autism.

Procedură
Evaluările efectuate la înrolare care au fost utilizate în această analiză a constat dintr-o
evaluare psihometrice completă, inclusiv două teste IQ, precum si un interviu semi-
structurat (Interviul Autism Diagnostic). In timpul follow-up 6 ani mai târziu, am
administrat un chestionar pentru părin•i pentru a măsura prevalen•a problemelor
psihice (OCHS-R).

Instrumente la inscriere Interviu Autism de diagnosticare (ADI) Acest interviu

semistructurat pentru părin•i (Le Couteur •i colab., 1989), administrat la părin•i, a fost conceput
pentru a face un diagnostic de autism, în conformitate atât proiectul ICD-10 •i criteriile DSM-III-
R. ADI a fost dovedit a avea o fiabilitate excelenta (corelare intra-clasă pentru mai multe
Evaluatori variază între 0,94 •i 0,97) •i validitate într-un studiu discriminatoare la copiii cu autism
si retard mintal (Le Couteur •i colab., 1989). Elementele de interviu pot fi însumate pentru a
produce rezultate în domeniile de interac•iune socială reciprocă, comunicare •i activită•i repetitive
stereotipice.

122

descărcat de http://aut.sagepub.com la CHU Brest - Bohars pe 04 septembrie 2008

 Kim •i colab. : Anxi ety si starea de spirit probleme

Arthur Adaptarea scalelor de performan ă Leiter (Levine, 1986)

Aceasta este o masura standard de rezolvare a problemelor non-verbale •i capacitatea de învă•are.
Leiter este utilizat pe scară largă cu PDD •i al•i copii cu deficien•e de limbă. Este deosebit de adecvat
pentru popula•ia în studiu, deoarece nu are nevoie de instruc•iuni verbale pentru administrare, •i se
corelează puternic cu un coeficient de inteligenta WISC-R (Levine, 1986).

Stanford-Binet Intelligence Scale, edi ia a patra (Thorndike et al.,

1985) Stanford-Binet masoara dezvoltarea generală cognitivă precum •i patru domenii cognitive
diferite: ra•ionament verbal, ra•ionamentul cantitativ, abstract / ra•ionament vizual •i abilită•ile
de memorie pe termen scurt (medie
100, SD 15). Scorul de ra•ionament verbal a fost utilizat pentru a măsura competen•a lingvistică. În cazul în care
copilul a fost mut, sau nu a putut să ajungă la un nivel de bază pe subtestul ra•ionament verbal, el sau ea a fost
dat un scor egal cu unul sub cel mai mic punctaj obtinut de un copil în e•antion, care a fost capabil să finalizeze
testul. Acest lucru a fost făcut pentru a se asigura că datele lipsă au fost men•inute la un nivel minim •i a oferit o
estimare rezonabil valabilă, în cazul în care conservatoare, de abilită•i. În cazul în care un copil a fost
necooperantă în timpul testării în mai multe rânduri, scorul a fost înregistrat ca lipsă pentru acel test.

Măsura problemelor psihiatrice la 6 ani de urmarire

La 6 ani de urmarire, o masura de probleme psihice (The OCHS-R) a fost administrat la părin•i.
Revizuită Ochs este un chestionar părinte folosit ini•ial în 1983 Studiul de Sănătate din Ontario
Copilului (OCHS), •i este ea însă•i o revizuire a copilului Lista de verificare Comportamentul
(Achenbach •i Edelbrock, 1983). Grupul nostru substan•ial fi modi ed instrumentul prin
adăugarea de întrebări •i elaborarea unei metode de notare pentru măsurarea tulburărilor DSM-
III-R de tulburări de comportament, tulburări opozi•ional, ADHD, tulburarea overanxious,
tulburarea de anxietate de separare si depresie. Instrumentul a fost standardizat pe un e•antion
comunitate de 1751 de copii •i adolescen•i •i normele sunt disponibile în func•ie de vârstă •i sex
(Boyle •i colab., 1993). Un scor două abateri standard deasupra mediei este fi clasi ed ca fiind
„relevante clinic“ •i propor•ia adolescen•ilor PDD deasupra pragului pe cântarul overanxious •i
depresie a fost calculată. Trei la suta din populatia generala au ob•inut scoruri peste această
limită.

Părin•ii au fost ruga•i să răspundă la o varietate de întrebări cu privire la stări emo•ionale •i

comportamentale ale copilului lor în ultimele 6 luni. De exemplu, părin•ii au fost ruga•i să evalueze dacă
copilul lor a fost „speriat pentru a merge la culcare fără părin•i a fi aproape“. Fiecare întrebare de pe
lista de verificare a răspuns „niciodată sau nu este adevărat“, „uneori, sau oarecum adevărat“, sau „des
sau foarte adevărat“. Întrebări cu mai mult de un răspuns verificat au fost atribuit un scor intermediar.
La întoarcerea chestionarelor, am calculat T Scorurile pentru măsurilor ulterioare

123

descărcat de http://aut.sagepub.com la CHU Brest - Bohars pe 04 septembrie 2008

auti sm 4 (2)

măsuri diver: scara overanxious (OA), scara anxietate de separare (SA) •i scara depresie (DEP). T
Scorurile sunt scoruri standardizate care măsoară cantitatea de abatere de la o medie de 50 de popula•ie
•i o devia•ie standard de 10. Acest lucru se face pentru a elimina diferen•ele dintre scorurile tulburări
care diferă în numărul de simptome incluse. De exemplu, în cazul în care un copil prime•te T scor de 70,
care reprezintă un scor de două devia•ii standard deasupra mediei pentru că vârsta •i sexul. fiabilitate
testare-retestare pentru scala „overanxious“ este 0,73, iar pentru scala „depresie“ este 0,64 (Boyle •i
colab., 1993). Solzii sunt semnificative, în sensul că ei au explicat 60 la suta din variatie in estimarea
clinici ambulatoriu, comparativ cu participarea non-participarea la sănătate mintală (Boyle •i colab.,
1993). De asemenea, am calculat două scoruri rezumat. Scorul de internalizare (IS) a fost suma OA, SA si
DEP.The scor externalizării (ES), o măsură de „comportament perturbator“, a fost suma scorurilor pe
trei scale: efectuarea scara tulburare (CD-uri), scara opozi•ional ( OPP) •i ADHD scara (ADHD).

Părin•ii a răspuns, de asemenea, o varietate de întrebări cu privire la modul în care

comportamentul copilului lor afectat de adaptare generală în ultimele 6 luni. Unele întrebări
prive•te aspectele practice. De exemplu, părin•ii au fost întreba•i dacă comportamentul copilului
lor au făcut DIF fi cil sau le-a împiedicat să ia copilul lor în public, de a merge la cumpărături
sau vizitarea, lasand copilul cu un baby-sitter, renun•ând la vacan•ele, fiind îngrijora•i cu privire
la viitorul sau să prevină părinţii de la care au prieteni pe la casa. Acestea au fost codificate într-
un simplu da-nu format.We a cerut, de asemenea, întrebări despre prietenii copilului •i activită•i
sociale. De exemplu, părin•ii evaluat cât de bine copilul lor au reu•it cu prietenii, profesorii •i
membrii de familie pe parcursul ultimelor 6 luni. Aceste întrebări au fost marcate pe cinci-puncte
scală ordinală variind de la foarte slab la foarte bine.

Analiză
Ipoteza noastra a fost ca copiii mai mari func•ionare PDD prezintă mai multe simptome de anxietate si
tulburari de dispozitie decat proba de standardizare. O singură probă T- testul a fost efectuat pentru a
vedea dacă scorurile medii din cohorta PDD au fost mai mari decât media popula•iei de 50 (SD 10). A
două e•antion T-

testul ar fi fost inadecvat având în vedere dimensiunile de celule inegale •i numărul mai mare de copii din
grupul de control. Copiii ai caror parinti au raportat probleme de adaptare au fost comparate cu copiii
care nu au avut aceste difi fi DIF pe anxietate / depresie solzii folosind un twosample T- Test. Corela•iile
au fost calculate, de asemenea între comportamentul actual DIF difi fi (rezumatul exteriorizarea scorul
de comportament) •i anxietate •i probleme de dispozi•ie, precum •i impactul acestor probleme asupra
rela•iilor sociale folosind elementele din chestionarul OCHS-R. A două e•antion T- testul a fost, de
asemenea, folosit pentru a vedea dacă AS copii au avut mai mult de anxietate si starea de spirit

124

descărcat de http://aut.sagepub.com la CHU Brest - Bohars pe 04 septembrie 2008

 Kim •i colab. : Anxi ety si starea de spirit probleme

probleme decat copiii cu autism. În cele din urmă, factorii de risc pentru probleme de anxietate /
starea de spirit au fost identifica•i în două analize de regresie folosind scorurile precoce in
functionarea cognitive si simptome autism de la evaluările psihometrice •i DZA luate la înscriere.
Toate scorurile anxietate si sunt raportate ca T Scorurile pe baza vârstei •i a popula•iei de gen
mijloace.

Rezultate

Prevalen•a problemelor de dispozi•ie •i de anxietate este prezentată în Tabelul 1. În

compara•ie cu un e•antion aleatoriu de 1751 copii din comunitate (Boyle •i colab., 1993),
16,9 la sută din proba PDD ob•inut cel pu•in două devia•ii standard deasupra popula•iei
înseamnă o măsură ADHD, 16,9 la suta marcat la acest nivel pe măsura „depresie“ (DEP),
iar 13,6 la sută marcat la acest nivel pe o masura de „anxietate generalizată“ (OA). Pe
măsura anxietă•ii de separare (SA), 8,5 la suta din proba PDD a marcat cel pu•in două
devia•ii standard de mai sus popula•ia normală medie. La scorul de internalizare cumulativ
(IS, suma măsurilor de anxietate de separare overanxious, depresie si), 13,6 la suta din
proba PDD au fost clasificate ca "relevante clinic. Pe măsură sumară a „comportament
perturbator“ (ES), o parte substan•ială a e•antionului PDD (8.

tabelul 1 Medie i prevalen a problemelor de anxietate si starea de spirit

Procentajul Însemna SD t-test Valoarea p b

relevante clinic PDD
scoruri A probă

ESTE 13.6 58,43 10.5 6.16 0,001

OA 13.6 57.09 11.7 4,67 0,001
SA 8.5 53.82 10.8 2,73 0.009
DEP 16.9 60,12 11.1 7,03 0,001
ES 8.5 57.46 10.1 5,65 0,001
CD 3.4 51.23 10.5 0,90 0,373
ADHD 16.9 60.00 11.1 7,03 0,001
OPP 6.8 53.48 10.5 2,55 0.013
A Procentul de scoruri două abateri standard de mai sus popula•ia normală medie de 50.
b p- valoare pentru o singură probă T- testul (cu două cozi). Raportul

părin•ilor asupra simptomelor la subiec•ii PDD IS

scor internalizare (OA, SA, DEP) OA

overanxious SA
anxietate de separare DEP
depresie ES

exteriorizarea scor (CD, ADHD, OPP) CD

tulburare de
comportament ADHD ADHD OPP

opozi•ional

125

descărcat de http://aut.sagepub.com la CHU Brest - Bohars pe 04 septembrie 2008

auti sm 4 (2)

cel pu•in două devia•ii standard peste medie popula•iei. Tabelul 1 arată, de asemenea,
scorurile medii ale cohorta. O singură probă T- testare a comparat scorurile din cohorta PDD
cu media popula•iei de 50 a arătat că grupul PDD au avut scoruri mai mari cu privire la toate
măsurile cu excep•ia CD. Au existat diferen•e foarte mari între grupul PDD •i popula•ia medie
cu privire la măsurile de DEP •i OA.

A existat, de asemenea, o corela•ie înaltă între problemele de anxietate si starea de spirit si

difi fi DIF cu comportament disruptiv măsurate prin scorul comportamentului exteriorizările
compozit (ES) din OCHS-R. Solzii OA •i DEP au fost corelate puternic unul cu celălalt ( r
0,51, p 0,001) •i
ambele au fost corelate cu scorul exteriorizările ( r 0,67 cu DEP,
p 0,001; •i r 0,50 cu OA, p 0,001). Cu alte cuvinte, copii
cu probleme de anxietate si au avut un comportament mai agresiv •i opozitionismului
decât copiii cu scoruri mici pe aceste măsuri.
Anxietate si probleme au avut, de asemenea, efecte semni fi cative atât a părin•ilor •i al
copiilor adaptare. Părin•ii copiilor PDD care au fost îngrijora•i cu privire la •ansele
copilului lor, în viitor, a raportat mai anxietate •i depresie în copii decât părin•ii care nu au
fost atât de îngrijorat (tabelul 2). În mod similar, părin•ii care au avut să renun•e la vacan•e
din cauza comportamentului copilului •i nu a putut invita prieteni la casa au raportat mai
depresie la copii (dar nu probleme de anxietate) decât părin•ii fără aceste preocupări. Copiii
cu scoruri mari pe scala DEP au avut rela•ii mai sărace cu profesori ( r

0,27; p 0,05), colegii ( r 0,28;

p 0,05) •i membrii familiei ( r 0,43; p 0,05), comparativ cu PDD
copiii fără ca acestea problems.There de psihiatrie au existat corela•ii semni fi cative cu scala de
anxietate. Astfel probleme de starea de spirit, mai mult de anxietate, părea să aibă un impact semni fi
cativ asupra familiei •i asupra rela•iilor sociale.

masa 2 Valoarea medie de anxietate i depresie scorurile (SDs)

Variabilă (N) Anxietate depresiune

Prevenit de da (9) 57,6 (11,4) 65,5 (11,6)

merge în public nu (50) 54,3 (13,5) 59,1 (10,0)
Prevenit de da (6) 57,4 (11,9) 66.4 (9.6)
mergem afara nu (52) 55,1 (11,6) 59,4 (11.3)
renun•ându da (10) 59,1 (11,5) 68,2 (8,8) A
concediu nu (49) 56,7 (11,9) 58,5 (10,8)
nerăbdător despre da (26) 60.8 (10.2) A 64.8 (10.6) A
viitorul nu (33) 54,2 (12,6) 56,4 (10,1)
Fara prieteni da (6) 59,4 (15,5) 69.9 (10.6) A
către casă nu (53) 56,8 (11.3) 59,0 (10.6)
A p 0,05 prin T- testul (cu două cozi).

126

descărcat de http://aut.sagepub.com la CHU Brest - Bohars pe 04 septembrie 2008

 Kim •i colab. : Anxi ety si starea de spirit probleme

Tabelul 3 Compararea unor probleme psihiatrice între AS i copii cu autism

N Media SD t (df) Valoarea p A

DEP: autismul 40 59.4 9.6 0,73 (57) 0.47

LA FEL DE 19 61.7 13.8
OA: autismul 40 56.5 11.8 0,60 (57) 0,55
LA FEL DE 19 58.4 11.7
A p- valoare pentru T- testul (cu două cozi).

Măsuri de „depresie“ and'generalized anxietate“nu diferă semni fi cativ între copii ini•ial
withAS diagnostica•i sau autism (3 Vezi Tabelul). De fapt, themean scoruri între grupurile au fost
foarte similar.There a fost, de asemenea, nici o asociere intre simptome autism precoce, masurata
prin ADI la inscriere si probleme de anxietate / dispozitie 6 ani mai târziu. Nici una dintre cele
trei variabile independente (deficiente in interactiunea sociala reciproca, deficiente in activitati
stereotipice comunicare verbală •i non-verbală, •i repetitive) a fost în mod semnificativ asociate cu
anxietatea mai târziu ( F 0,57; df
3,
53; p 0,64) sau de starea de spirit probleme ( F 0,73; df 3, 53; p 0,54). În ciparea

spe, corela•ia dintre activită•ile repetitive (care include ritualuri •i rezisten•a la

schimbare) •i de anxietate •i depresie scoruri a fost scazut si non-semni fi cative ( r
0,08 •i 0,17, respectiv).
Am examinat, de asemenea, măsura în care variabilele cognitive timpurii măsurate la
momentul diagnosticului ar putea prezice problems.Three variabile cognitive mai tarziu
emotionale luate la inscriere au fost introduse într-un model de regresie multiplă: Leiter IQ non-
verbal, scorul de ra•ionament verbal de la Stanford- Binet •i o măsură de discrepan•ă verbală
/ non-verbal (ra•ionament verbal minus IQ-ul non-verbal). O procedură de selec•ie în sens invers a fost
folosit pentru ambele anxietate si probleme ca variabila dependentă. Am emis ipoteza ca copiii cu scoruri
mai bine limba (ra•ionament verbal) ar obtine un scor mai mare pe anxietate si starea de spirit, în mare
parte datorită unei mai mare abilitate de a se exprima. În ambele regresii, cu toate acestea, singura
variabilă să rămână în model a fost scorul discrepan•ă (pentru OA, F 9,83;

df 1, 57; p 0,003; pentru DEP, F 4,06; df 1, 57; p 0,049). În

Cu alte cuvinte, copiii cu abilită•i verbale mai mare decât non-verbale au avut mai multe probleme de anxietate
si tulburari de dispozitie. Cantitatea de varian•ă explicată era foarte mică, în ambele cazuri (13 la suta pentru
OA si 5 la suta pentru DEP), chiar dacă modelele au fost semni fi cativă.

Discuţie
•ase ani de la începutul studiului, am trimis chestionarul OCHS-R pentru parinti
pentru a masura prevalenta tulburarilor psihice,

127

descărcat de http://aut.sagepub.com la CHU Brest - Bohars pe 04 septembrie 2008

auti sm 4 (2)

în conformitate cu criteriile DSM-III-R, într-un grup de copii de inalta functionare cu autism si

AS. Scopul nostru a fost de a aborda patru întrebări: (1) do highfunctioning copii PDD au mai
multe probleme cu anxietate •i depresie decât popula•ia generală; (2) Care este impactul acestor
probleme de adaptare generală; (3) fac copiii cu AS au mai multe din aceste probleme decat copiii
cu autism; •i (4), care sunt factorii de risc pentru probleme de anxietate si starea de spirit în ceea
ce prive•te abilită•ile cognitive •i simptome timpurii cu autism?

O propor•ie substan•ială din cohorta de copii de inalta functionare PDD descrise aici, marcate la niveluri "relevante

clinic pe mai multe cantare, inclusiv depresia •i anxiety.Thus generalizate era evident că aceste probleme au fost mai

frecvente în acest grup înalt func•ional PDD decât în comunitatea generală a copiilor de aceea•i vârstă. Probleme de

internalizare au fost mai frecvente decât probleme de externalizare. De•i mul•i au presupus rate mai mari de tulburari

psihice, prezentul raport este demonstrarea fi prima care comorbiditate probleme psihiatrice la copii PDD sunt mai

frecvente decât în problemele unei comunită•i sample.These nu au fost triviale; aproape un FTH fi (17 la suta) dintre copii

marcat la niveluri relevante clinic de depresie, care a fost cea mai frecventă problemă în acest grup. În plus, aceste

probleme psihice au avut un impact important asupra părin•ilor •i a vie•ii copiilor. De exemplu, acei copii cu probleme de

anxietate si au fost mai agresivi, limitat activită•ile sociale părin•ilor lor •i au avut rela•ii mai sărace cu profesorii, colegii •i

membri ai familiei. Aceste date sus•in necesitatea aten•ie aproape de prezen•a unor probleme de anxietate si starea de

spirit in randul copiilor de inalta functionare PDD. Se poate întâmpla ca tratarea acestor probleme comorbiditate este o

modalitate eficientă de scădere a nivelului de agresiune. Aceste date sus•in necesitatea aten•ie aproape de prezen•a unor

probleme de anxietate si starea de spirit in randul copiilor de inalta functionare PDD. Se poate întâmpla ca tratarea

acestor probleme comorbiditate este o modalitate eficientă de scădere a nivelului de agresiune. Aceste date sus•in

necesitatea aten•ie aproape de prezen•a unor probleme de anxietate si starea de spirit in randul copiilor de inalta

functionare PDD. Se poate întâmpla ca tratarea acestor probleme comorbiditate este o modalitate eficientă de scădere a

nivelului de agresiune.

Am fost în imposibilitatea de a identifica factorii de risc importan•i pentru aceste probleme in

anxietate si starea de spirit. Este bine cunoscut faptul că problemele emo•ionale •i comportamentale sunt
mai frecvente în procesul de învă•are cu handicap (LD) copii în ansamblu decât în popula•ia generală.
Emo•ionale •i de comportament problemele copiilor PDD raportate aici pot pur •i simplu reflecta acest
fapt. Un grup de control al adolescen•ilor LD ar fi fost de ajutor în sortarea asta, de•i s-ar putea face în
continuare argumentul că, chiar dacă ratele de probleme de anxietate si starea de spirit au fost similare
în LD •i PDD copiilor, mecanismele pot fi destul de diferite.

A fost interesant de observat că nu au existat diferen•e cu privire la măsurile de anxietate si intre copii
cu un diagnostic de autism sau AS. Acest lucru a fost oarecum surprinzătoare în ceea ce prive•te literatura
de specialitate disponibile •i având în vedere mai bine abilită•ile pentru limbă adolescen•i.

Într-adevăr, competen•e lingvistice timpurie nu a prezice mai târziu anxietate sau probleme de starea de spirit.
Cu alte cuvinte, prevalen•a problemelor de comorbiditate nu a fost pur •i simplu o re reflexie

128

descărcat de http://aut.sagepub.com la CHU Brest - Bohars pe 04 septembrie 2008

 Kim •i colab. : Anxi ety si starea de spirit probleme

de capacitatea de a exprima sentimentele de anxietate •i de triste•e, de•i este important de remarcat

faptul că rapoartele au fost de părin•i care nu se poate deduce aceste simptome pe baza
comportamentului •i comentariile copilului.
De asemenea, am emis ipoteza ca copiii cu activitati stereotipice mai repetitive ar arăta mai
mult anxietate symptoms.We sim•it că ar exista omologie între aceste simptome cu autism precoce
si anxietate mai tarziu. Cu toate acestea, nu sa observat nici o astfel de corela•ie între aceste
variabile. Singura variabilă cognitivă pentru a fi asociate cu probleme psihice mai tarziu a fost un
scor de re fl ecte diferen•a dintre abilită•ile verbale •i non-verbale timpurii; adică copiii cu
aptitudini verbale mai mici non-verbale •i mai mari la inscriere au aratat mai multe probleme de
anxietate si 6 ani mai târziu. Mecanismul acestei asocieri este neclar, dar este o reminiscen•ă a pro
fi de dizabilită•i de învă•are non-verbale observate la unii copii cu AS raportate de Klin et al.
(1995). Poate că acest lucru le fi re fl ecta o mai mare disfunctie pro emisfera dreapta •i plasează
astfel încât ace•ti copii cu risc de tulburari de anxietate si cum a sugerat Rourke •i Ozols (1985). În
general, cantitatea de varian•ă explicată era totu•i mică. Alte variabile, cum ar fi istoricul familial,
evenimente de via•ă, teoria min•ii •i a con•tien•ei de handicap poate fi, de asemenea, relevante
pentru în•elegerea poten•ialilor factori de risc pentru dezvoltarea unor probleme de anxietate si
starea de spirit în această popula•ie PDD •i ar trebui să fie explorate în viitor.

Acest studiu are mai multe puncte forte •i caracteristici unice: (1) este singurul studiu
rezultat al unui grup de la începuturile copiilor cu autism si AS; (2) pierderea e•antionului între
înscriere •i evaluare de urmărire 6 ani mai târziu a fost minimă; •i (3), acesta este singurul studiu
pentru a investiga sistematic prevalen•a problemelor psihice comorbid, comparativ cu popula•ia
generală. Studiul are, de asemenea, mai multe limitări. Cu siguran•ă, ar fi fost mai bine să se
utilizeze datele de interviu atât copilul •i părin•ii pentru a face o evaluare a comorbidity.We poate
fi subestimat prevalenta acestor probleme prin faptul că nu intervievarea copiilor în•i•i; •i cu date
la chestionar, nu putem fi siguri că problemele raportate de către părin•i sunt „adevărate“
simptome de anxietate •i depresie, mai degrabă decât expresii variabile ale simptomelor PDD. Ne-
ar argumenta însă că, chiar •i cu datele de interviu, o astfel de diferen•iere ar fi DIF fi cil deoarece
nu există reguli clare •i simple, pentru a stabili dacă întrebări repetitive, de exemplu, este un semn
de anxietate, un ritual verbal sau o depreciere de comunicare. Există o nevoie urgentă pentru
studii de măsurare de acest tip.

O altă preocupare poten•ială este diferen•a dintre nostru de defini•ie a AS •i a DSM-IV.

Argumentul nostru este că este foarte DIF fi cil pentru identificarea copiilor pre•colari cu AS, prin
aplicarea criteriilor DSM-IV. În special, regula ierarhie care un diagnostic de autism are
prioritate fa•ă de un diagnostic de AS este foarte problematică. Într-adevăr, Miller •i Ozonoff
(1997) au arătat

129

descărcat de http://aut.sagepub.com la CHU Brest - Bohars pe 04 septembrie 2008

că copiii descrise de Asperger însu•i nu s-ar fi indeplinit criteriile pentru DSMIV AS.The discrepan•e în
ceea ce criterii nu ar trebui să fie o problemă cu validitatea rezultatelor, dar pot avea un anumit impact
asupra generalizability noastre fi constatări. De exemplu, poate fi mai u•or de a identifica copiii Asperger
tulburare la o vârstă mai înaintată, care fac nu îndeplinesc, de asemenea, criteriile pentru autism ADI.
Prin utilizarea unui grup de început a copiilor pre•colari, este posibil să fi selectat un grup mai severe de
probleme cu Sindromul Asperger copiilor nevoi•i nu

folosind o cohortă la început, cu toate acestea, este că nu poate fi sigur că pierderea de probă
sistematică nu a avut loc (Sackett •i colab., 1997).

Implica•iile clinice ale acestor rezultate sunt clare: o evaluare completă a PDD adolescentului de mare de
func•ionare ar trebui să includă o investiga•ie atentă a problemelor de anxietate si starea de spirit. interventii
comportamentale pentru a reduce anxietatea •i a îmbunătă•i starea de spirit poate fi indicată în cazul în care
aceste probleme afectează, de asemenea, adaptarea de ansamblu asupra •i deasupra PDD. În măsura în care
aceste difi fi DIF sunt, de asemenea, supuse la interventie farmacologice, adaptarea generală poate fi
îmbunătă•ită, dar studii clinice randomizate controlate sunt necesare pentru a demonstra bene fi ciile de
farmacoterapie în acest popula•ie. Supra-medicament este deja o problemă gravă în rândul copiilor PDD (Aman
et al., 1995) •i mai mult de lucru trebuie să se facă la nivelul de bază al psihometriei, precum •i pe în•elegerea
noastră a mecanismelor posibile, înainte de importan•a clinică a trata comorbide anxietate si probleme cu
privire la rezultatele pe termen lung este stabilit.

Recunoasteri
Această lucrare a fost sustinuta de premii acordate de Fundatia Ontario Sanatate
Mintala, Fundatia Velin •i Programul Na•ional de Cercetare-Dezvoltare in
Sanatate autori Sanatate Canada.The ar dori să-•i exprime recuno•tin•a fa•ă de
familiile si medicii care au participat la proiect.

Referin e
Achenbach tm & Edelbrock, c. s. ( 1983) Manual pentru copilului Lista de verificare Comportament

•i revizuit Comportamentul copilului Pro fi lul. Universitatea din Vermont Departamentul de Psihiatrie, Burlington,
VT.
aman, mg, van bourgondi en, m. e. , Wolford, p. l. & Sarphare, g.
(1995) „psihotropă •i anticonvulsivante Medicamente la subiectii cu autism: Prevalen•a •i modelele de utilizare“,
Jurnalul al Academiei Americane de Psihiatrie a Copilului si Adolescentului 34 (12): 1672-1681.

American Psychiatric Association ( 1994) Manualul de diagnostic si statistica a tulburarilor psihice, EDN
patra (DSM-IV). Washington, DC: APA.
Asperger, h. ( 1944) 'Die «autistischen Psychopathen»', Kindesalter Arhivele blănurilor Psychiatri und
Nervenkrankenheiten 117: 76-136.
boyle, mh, Offord, dr, Racine, y. , Fleming, j. e. , Szatmari, p. & Auti sm 4 (2)

130

descărcat de http://aut.sagepub.com la CHU Brest - Bohars pe 04 septembrie 2008

 Kim •i colab. : Anxi ety si starea de spirit probleme

Sanford, m. ( 1993) „Evaluarea Ontario Studiul Copilului Revizuită Scales“, Jurnalul de Psihologie si
Psihiatrie a Copilului 34 (2): 189-213.
ghaziuddin, m. & Greden, jf ( 1998) „Depresia la copii cu autism / omniprezenta tulburari de
dezvoltare: Un caz de control de familie Studiu de istorie“,
Jurnalul de autism si tulburari de dezvoltare 28 (2): 111-15.
ghaziuddin, m. , Aless i, n. & Greden, j. f. ( 1995) „Life Evenimente si Depresia la copii cu
omniprezenta tulburari de dezvoltare“, Jurnalul de autism si tulburari de dezvoltare 25 (5):
495-502.
ghaziuddin, m. , Ne-am idmer mikhai, e. & Ghaziuddin, n. ( 1998) „Comorbiditate de Sindromul Asperger: un
raport preliminar“, Jurnalul de Cercetare pentru persoanele cu handicap intelectual 42 (4): 279-83.

Gi llberg, c. & Steffenburg, s. ( 1987) „Rezultatul si Factori prognostici in Infantila autism si conditii
similare: Un studiu bazat pe popula•ie de 46 de cazuri Urmat Prin Pubertate“, Jurnalul de autism
si tulburari de dezvoltare 17: 273-87.
kl în, o. , Volkmar, fr, vrăbiile, s. s. , Cicchetti, DV & Rourke,
bp ( 1995) "Valabilitatea •i neuropsihologică Caracterizarea sindromul Asperger, Jurnalul
de Psihologie si Psihiatrie a Copilului 36: 1127-1140.
Kobayashi, r. & Murata, t. ( 1998) "Caracteristicile comportamentale ale 187 adul•i tineri cu autism, Psihiatrie &
Neuroscience Clinical 52 (4): 383-90.
lainhart, j. e. & Folste in, s. e. ( 1994) "Affective Disorders la persoanele cu autism: O revizuire de
cazuri Publicat, Jurnalul de autism si tulburari de dezvoltare 24 (5): 587-601.

Le Couteur, o. , Rutter, m. , Lord, c. , Rios, p. , Robertson, s. , Holdgrater, m. & McLennan, jd ( 1989)

'Interviu Autism de diagnosticare',
Jurnalul de autism si tulburari de dezvoltare 19: 363-88.
levine, mn ( 1986) Arthur Adaptarea Interna•ionale Scala de performan•ă Leiter: A
Manual. Montreal Institutul de Cercetare Psihologică, Montreal.
mi ller, Jn & ozonoff, s. ( 1997) „Oare Cazuri Asperger tulburarea Asperger? O notă de cercetare“, Jurnalul de
Psihologie si Psihiatrie a Copilului 38 (2): 247-51.
realmuto, gm, & rublă, l .a. ( 1999) 'Comportamentele sexuale in autism: Probleme de la De defini•ie •i
management', Jurnalul de autism si tulburari de dezvoltare 29 (2): 121-7.

Rescorla, l .a. ( 1986) 'Tulburări Preschool psihice: Diagnostic clasi fi •i Simptom Patterns' Oficial al
Academiei Americane de Psihiatrie a Copilului si Adolescentului 25 (2): 162-9.

Rourke, bp & Ozols e. j. ( 1985), "Dimensiuni de sensibilitate socială in doua tipuri de învă•are ale
copiilor cu handicap, în ed.) Neuropsihologie incapacitatii de invatare, pp. 281-301. New
B. P. ROURKE (

York: Guilford.
Rumsey, jm, Rapoport, j. l. & Beery, wr ( 1985) „copii autistic ca adul•i: psihice, comportamentale •i
rezultatele sociale“, Oficial al Academiei Americane de Psihiatrie a Copilului si Adolescentului 24: 465-
73.
Sackett, d. l. , Richardson, e .r. , Rosenberg, w. & Haynes, rb
(1997) Medicina bazată pe dovezi: Cum le practica •i preda EBM. Londra: Churchill Livingstone.

Szatmari, p. ( 1992) „Validitatea tulburărilor din spectrul autist: O analiză a literaturii“, Jurnalul de
autism si tulburari de dezvoltare 22: 583-600.
Szatmari, p. , Bartolucci, g. & Bremner, r. ( 1989) „Sindromul Asperger si autism: Compara•iile
istorice timpurii si rezultatul“, Dezvoltare Medicina si Neurologie Copilului 31: 709-20.

131

descărcat de http://aut.sagepub.com la CHU Brest - Bohars pe 04 septembrie 2008

auti sm 4 (2)

Szatmari, p. , Arca•, l. , Fi Sman, s. f. , Stre iner, d. l. & Wi lson, f. j.

(1995) „Sindromul Asperger si autism: Diferentele de comportament, cogni•ie •i Adaptive Func•ionare“, Jurnalul al
Academiei Americane de Psihiatrie a Copilului si Adolescentului 34 (12): 1662-1670.

Szatmari, p. , Bryson, s. e. , Stre iner, d. l. , Wi lson, fj, arcas, l. & Ryerse, c. ( 1997) „De doi ani
Rezultatul prescolar pentru copii cu autism si sindromul Asperger“, lucrare prezentată la
reuniunea anuala a Copilului si Adolescentului american Academia, Toronto.

tantam, d. ( 1988) „Excentricitate pe tot parcursul vie•ii •i izolarea socială. Partea 2: Sindromul Asperger sau tulburarea
de personalitate schizoida „,? British Journal of Psychiatry 153: 783-91.

Thorndike, r. l. , Hagn, e. p. & Sutter jm ( 1985) Stanford-Binet Intelligence

Scară, 4a EDN. Chicago, IL: Riverside.
vandergaag •i colab. ( 1995) „O controlată multivariată Grafic Revizuirea multiple tulburări de dezvoltare complexe“, Jurnalul
al Academiei Americane de Psihiatrie a Copilului si Adolescentului 34 (8): 1096-106.

Volkmar, FR, cohen, dj, Hoshino, y. , Rende, rd & paul r.

(1988) „Fenomenologie •i Clasi fi psihozelor Childhood“,
Medicină psihologică 18 (1): 191-201.
aripă, l. ( 1981) „Sindromul Asperger: Un cont clinic“, Medicină psihologică 11
(1): 115-29.
wolff, s. & Chick, j. ( 1980) 'personalitate schizoida in copilarie: un follow-up studiu controlat',
Psychological Medicine 10: 85-100.
Organizatia Mondiala a Sanatatii ( 1992) ICD-10 Clasi fi Mintale si tulburari de comportament: Descriere
clinică •i orientările de diagnosticare. Geneva: OMS.

132

descărcat de http://aut.sagepub.com la CHU Brest - Bohars pe 04 septembrie 2008