Sunteți pe pagina 1din 28

Cuprins:

• Sanatatea mintala deficitara – Ce este?


• Cauze, factori, semne
• Exemple tulburari psihice
• Tratament, sau nu
Ce este? Cu ce ne confruntam?
• Sanatatea mintala este o stare de bine in care individul isi foloseste
abilitatile, face fata factorilor normali de stres, lucreaza productiv si cu
succes si este capabil sa contribuie in societatea sa.
• Sanatatea mintala deficitara include problemele de sanatate mintala
si incordarea/nervozitatea, functionarea redusa asociata cu suferinta,
simptome si boli mintale diagnosticabile.
Statistici Tulburari psihice
Boala mintală este frecventă la 6 din 10 femei și 4 la 10
bărbați în Europa de Vest și America de Nord .
Afecțiunile psihice ne pot afecta pe oricare dintre noi.
Romania e in top 3 la nivel European. Afecțiunea psihică apare în toate societățile și culturile.

ROMANIA TERRA
Depresie
4,1%-300mil
Schizofrenie
20% Persoane cu tulburari
psihice
0,31%-23mil Anxietate
3,56%-260mil Schizofrenie
Persoane fara tulburari
psihice Depresie
Anxietate
80% Populatie
7300mil Populatie
TOTI SUNTEM VULNERABILI…

• Jumătate de milion de români a


avut nevoie de prescripţii pentru o
boală psihică sau neurologică în
anul 2016, arată Casa Naţională de
Asigurări de Sănătate (CNAS).
• Din păcate, numărul bolnavilor
psihici este în creştere.
• În momentul de faţă, tulburările
psihice şi de comportament sunt
încă subdiagnosticate în România,
deoarece chiar şi simpla consultare
a unui medic psihiatru este privită
deseori în mod negativ atât de
pacient, cât şi de cei din jurul său.

Persoane sub 18 ani-2010 Romania


Cauze:
• Genetica (ereditate)
• Infectii: Anumite infecții au fost asociate cu afectarea creierului și
dezvoltarea bolilor mintale sau agravarea simptomelor. De exemplu, o
afecțiune cunoscută sub numele de tulburare neuropsihiatrică
autoimună pediatrică (PANDA) asociată cu bacteria Streptococcus a
fost legată de dezvoltarea tulburării obsesiv-compulsive și a altor boli
mintale la copii.
• Defecte ale creierului: Defectele sau rănirile anumitor zone ale
creierului au fost, de asemenea, legate de unele boli mintale.
• Daune prenatale
• Abuzul, Traume
Semne:
• Este tulburat si se simte:
- foarte trist si pesimist fara un motiv anume;
- foarte furios aproape tot timpul, plange mult si exagereaza anumite lucruri;
- anxios, mai mult decat alti tineri de varsta lui;
- extrem de temator avand temeri inexplicabile sau prea multe in comparatie cu altii;
- ingrozit ca mintea sa este controlata de altcineva sau ca ii scapa lui insusi de sub control.

• Trece prin schimbari majore si:


- invata din ce in ce mai putin;
- isi pierde interesul fata de lucrurile care altadata ii placeau;
- are modificari inexplicabile de comportament;
- are tulburari de somn sau nu se hraneste cum trebuie;
- evita prietenii si familia si vrea sa fie singur tot timpul;
- este visator si nu se poate concentra sa faca nimic concret;
- crede ca viata este foarte grea de trait si se gandeste la suicid;
- aude voci inexplicabile.
• Este limitat de:
- slaba concentrare nu se poate gandi la ceva anume si nu-si poate face ordine in ganduri;
- incapacitatea de a fi atent;
- teama de a fi rau intentionat, de a-i rani pe altii sau de a face ceva rau;
- nevoia de a spala, de a curata lucrurile sau de a face anumite lucruri de o suta de ori pe zi, in ideea
de a evita un pericol;
- ganduri fulgeratoare prea rapide pentru a putea fi urmarite;
- cosmaruri persistente.

• Se poarta intr-un mod care poate cauza probleme:


- consuma alcool sau alte droguri;
- mananca foarte mult pentru ca apoi sa elimine intentionat totul, abuzeaza de laxative sau ia pastile
pentru a evita cresterea in greutate;
- tine o dieta exagerata sau face exercitii fizice in mod obsesiv, pentru a slabi;
- incalca regulat drepturile altora sau incalca legea, fara sa se gandeasca la ceilalti oameni si la
consecinte;
- face lucruri care ii pot amentinta viata.
Tulburari psihice
• Anxietatea
• Depresia
• Insomnia
• Tulburările compulsive
• Tulburări somatoforme
• Tulburări de stres posttraumatic
• Tulburările care apar din cauza excesului de alcool
• Tulburările care apar din cauza consumului de droguri
• Tulburarea bipolară
• Tulburările psihotice
• Tulburările de alimentaţie.
● Termenul de psihoză( perturbarea gândirii și a percepției) a fost creat de
Eugen Bleuer, un psihiatru elvețian, care a asociat două cuvinte grecești -
Schizofrenia sau „schizis” (divizat) și „phren” (minte).
● Asociația Americană de Psihologie definește schizofrenia =o „boală
boala cu mii de fețe mintală gravă”
● Boală psihică gravă, care se manifestă prin scăderea activității
intelectuale și prin dezechilibrarea unității și a coerenței psihice.
Care sunt caracteristicile asociate schizofreniei

”...delir, halucinaţii, comportament dezorganizat sau catatonic sau prezenţa simptomelor negative, disfuncţie
semnificativă în abilitatea de a munci, de a merge la şcoală sau a îndeplini sarcinile zilnice. Aceste semne sunt
prezente de cel puţin şase luni’’, spune psihologul Radu Leca. Simptome evidente:

● sentimentul de a fi urmărit
● postura anormală a corpului
● un mod special de a se exprima
● lipsa de reacţie în situaţii importante
● schimbări la nivelul personalităţii, retragerea treptată din totalitatea activităţilor sociale
● teama sau furia fără sursa manifestată asupra celor dragi,
● preocuparea intensă faţă de religie
● probleme de concentrare
Tipuri de schizofrenie
Clasificarea internațională a bolilor, specifică următoarele tipuri de schizofrenie:

F20.1 Schizofrenie paranoidă, F20.2 Schizofrenie hebefrenică,F20.3 Schizofrenie catatonică


F20.4 Schizofrenie nediferențiată,F20.5 Depresie post-schizofrenică,F20.6 Schizofrenie reziduală
F20.7 Schizofrenie simplă,F20.8 Alte tipuri de schizofrenie,F20.9 Schizofrenie nespecifică
Diferitele tipuri de schizofrenie diferă unul față de altul din punct de vedere al intensității simptomelor și
al evoluției bolii, însă această diviziune nu afectează în mod semnificativ modul în care este
diagnosticată sau tratată boala, deci, din perspectiva pacientului sau a persoanei care îi asigură
îngrijirea, nu are o relevanță practică majoră. Societatea Americană de psihiatrie, în clasificarea sa
recentă DSM-V, se îndepărtează de identificarea tipurilor, trecând la „identificarea domeniului”,
Cauze
-Acestea pot fi genetice sau generate de mediul în care trăim

-stresul, drogurile , factorii de stres parental (având în vedere că aceasta poate începe din perioada pubertății),grup
etnic, izolare socială,discriminare rasială, șomaj și condiții proaste de locuit

-hipoxiile și infecțiile sau stresul și malnutriția mamei pe parcursul dezvoltării fetale pot provoca o ușoară creștere a
riscului de a apariție a schizofreniei.
Surse:
https://www.csid.ro/lifestyle/
psihologie-si-
cariera/schizofrenia-boala-cu-
mii-de-fete-primele-
simptome-cauze-complicatii-
si-tratament-16981910

https://ro.wikipedia.org/wiki/
Schizofrenie#Simptome_poziti
ve_%C8%99i_simptome_nega
tive

https://www.janssen4patients
.com/ro/boli/schizofrenie/boa
la/ce-este-schizofrenia/ce-
este-schizofrenia
Autismul
Autismul este o tulburare de dezvoltare considerata drept una dintre cele mai severe tulburari neuropsihiatrice ale
copilariei. Autismul este tulburarea centrala din cadrul unui intreg spectru de tulburari de dezvoltare, cunoscut sub
numele de spectrul tulburarilor autismului/autiste sau de tulburari pervazive de dezvoltare.

Autismul este prezent inca de la nastere si se pastreaza pe durata intregii vieti. Poate avea doua tipuri de debut:

● autismul poate fi observat inca din primul an de viata; sau


● autismul se instaleaza in jurul varstei de 2-3 ani, iar copilul, care pana la aceasta varsta a avut o evolutie
normala, pierde achizitiile (cognitive, de socializare, comunicare) si incep sa manifeste si comportamente
repetitive si autostimulari.
-evenimentele dinainte şi din timpul naşterii

Factori de risc
-boli materne în timpul sarcinii şi anumite dificultăţi în timpul naşterii, în
special cele care implică perioadele de privare de oxigen ale creierului
copilului

- cei genetici ( de-a lungul anilor s-a observat că genele au suferit unele
mutații care sporesc riscul de autism)

-se poate reduce riscul de către mamă prin luarea de acid folic după
concepție și în timpul sarcinii (600 mg e recomandat, se găsește în
farmacii)
Manifestări

- aceasta se poate treata prin ABA


(applied behaviour analysis)
Surse:
http://www.trinkaaroraverma.com/index.php/
autism-spectrum-disorder
https://www.abilitynet.org.uk/news-
blogs/how-artificial-intelligence-empowering-
people-autism-spectrum
https://www.autism-aita.ro/ce-este-autismul
https://www.csid.ro/family/crestere-
copii/autism-aparitie-diagnostic-si-tratament-
15747588/
• Sindromul Tourette este o tulburare ereditară neuropsihiatrică, ce
apare în copilărie. Cercetătorii susțin că au identificat câteva gene care
cauzează sindromul Tourette, dar că pot exista și altele implicate în
procesul de apariție a bolii.

• Tourette afectează o persoană din 100 și se caracterizează prin ticuri


vocale și musculare, inclusiv repetarea neașteptată a unor mișcări sau
sunete. Copiii cu Tourette adesea suferă și de sindromul atenției
deficitare, boli obsesiv-compulsive și depresie.
• 1 din 10 persoane cu Sindromul Tourette are impulsul irezistibil de a
pronunța obscenități (coprolalia).
• Gena SLITRK1 si genele din familia CDH par să contribuie la o parte din
cazurile de Tourette.
• Specialiștii au căutat pacienți neobișnuiți care prezentau o anomalie
genetică clară.
• A fost găsit un băiat, singurul membru al familiei suferind de Tourette, care
avea o inversiune a genelor în cromozomul 13. O astfel de situație apare
când o secțiune a cromozomului pare să se fi rupt și răsucit înainte de a fi
reinserată la loc.
• Spre extremitățile acestei secțiuni cercetătorii au găsit gena SLITRK1,
care este activă în celulele din creier și este asociată cu creșterea și
interconectarea neuronilor.
Aceasta boala reprezinta un raspuns psihologic aparut uneori la un ostatic, acesta
ajungand sa arate semne de simpatie, loialitate si chiar respect voluntar fata de cel
care il tine prizonier. De asemenea, sindromul poate sa apara si in alte cazuri, cum
ar fi in cel al unei sotii maltratate sau al unui copil abuzat.

Numele sindromului vine de la un jaf care a avut loc la o banca din Stockholm,
Suedia, in 1973. Jefuitorii au tinut angajatii bancii ostatici din 23 pana in 28
august, iar in acest timp victimele au inceput sa se ataseze de infractori si chiar sa-
i protejeze dupa ce au fost eliberati, refuzand sa depuna marturie impotriva lor.
Mai mult, unul dintre jefuitori s-a insurat mai tarziu cu o ostatica din grup.

Un alt exemplu de persoana care a fost atinsa de acest sindrom este Patty Hearst,
o fata de milionar care a fost rapita in 1974, dar care mai tarziu a inceput sa aiba
sentimente pozitive fata de rapitori si chiar a luat parte la un jaf pe care acestia l-
au comis.
Surse
• https://www.google.ro/search?q=sindromul+tourette&source=lnms&
tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjmj9mjqoTfAhXEjCwKHdPVBlwQ_AUI
DigB&biw=1366&bih=626#imgrc=0ifdv1CZSX4XfM:
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Sindromul_Tourette
• http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/boli/10-dintre-cele-mai-
ciudate-boli-mintale-1179175
• Psihoze:O persoană cu psihoză nu
Tratare: mai este ancorată în realitate și
devine incapabilă să discearnă între
• Nevrozele sunt tulburări mintale de real și imaginar. Apar halucinații și
care pacientul este conștient. Au o iluzii vizuale, auditive sau olfactive,
durată variabilă, de ordinul zilelor delir, comportament dezorganizat,
sau anilor, după care pacientul
revine la starea anterioară apariției haotic, irațional.
nevrozei. • Schizofrenia:Tratamentul medicamentos se
• Nevroza depresivă poate fi vindecată face cu antipsihotice prescrise de medicul
în totalitate, fiind o afectare psihiatru. Pe lângă acestea, se mai pot face
funcțională temporară, cauzată de ședințe de psihoterapie cognitiv-
factori externi la care psihicul se comportamentală. Acestea reduc
adaptează în timp. Pracic, depresia simptomele, dar nu vindecă boala.
durează atâta vreme cât îi ia
psihicului să se adapteze cauzei. Schizofrenia este ca diabetul: poți trăi relativ
normal cu ea, dacă îți iei cu rigurozitate
• Psihoterapia și psihanaliza ajută medicamentele.
foarte mult la vindecarea nevrozei
anxioase. • Psihozele nu sunt tratabile, pot fi
putin tinute sub control, dar nimic
mai mult.