PROIECTAREA DIDACTICA

Proiectarea presupune ansamblul operatiilor de anticipare rationala si sistematica a

activitatii instructiv - educative, dobandind astfel, caracter eficient.

A proiecta inseamna a planifica, a anticipa, a prevedea cat mai exact desfasurarea unei
activitati educative prin organizarea si combinerae optima a obiectivelor, resurselor,
strategiilor de predare- invatare, a modalitatilor de evaluare si a relatiilor dintre acesteia.

Etapele si operatiile proiectarii didactice ( I. Neacsu - Prelegeri pedagogice, 2001)

I. Demers rational: Ce voi face ?

Etapa: Formularea obiectivelor operationale

Operatii:

- Stabiliti precis ce va sti/ ce va sti sa faca fiecare elev la sfarsitul activitatii

- Verificati daca ceea ce ati stabilit este ceea ce trebuie realizat, confruntandu-
va cu programele de invatamant si precizand performantele minime asteptate

- Verificati daca obiectivele stabilite sunt realizabile in timpul pe care il aveti la

dispozitie.

II. Demers rational: Cu ce voi face ?

Etapa: Analiza resurselor

Operatii:

- Stabiliti continutul esential al activitatii

- Diferentiati instruirea in functie de capacitatile de invatare existente in clasa

- Stabiliti sarcini de invatare "tinta" pentru fiecare obiectiv formulat.

- Diferentiati sarcinile de invatare peste peste nivelul minim de performanta

III. Demers rational: Cum voi face ?

Etapa: Stabilirea strategiilor didactice

 Operatii:

- Regasiti conditiile interne ale invatarii (tipuri de invatare, tipuri de motivatie)

- Elaborati situatii optime de invatare, combinand metodele si materialele

pentru a amplifica eficacitatea lor didactica, oferind elevului "ocazii de
invatare" a unor sarcini, cu tinta pe obiective

IV. Demers rational: Cum voi sti daca s-a relizat ceea ce trebuia ?

Etapa: Elaborarea testelor de evaluare sumativa

Operatii:

- Elaborati un test de evaluare a progresului invatarii

V. Addenda

- Construiti-va un instrument de transpunere a proiectului in practica !

Sarcina de lucru:

Analizati operatiile si conditiile corespunzatoare etapelor proiectarii, conform

urmatoarelor criterii:

Etapa I: Formularea obiectivelor operationale

- Operatii utilizate

- Tipul obiectivelor precizate

- Criterii de raportare in stabilirea obiectivelor

- Necesitatea acestei etape in proiectarea didactica

Etapa II: Determinarea continutului si a resurselor

- Operatii utilizate

- Tipuri de resurse

- Criterii de raportare in stabilirea continuturilor si a resurselor

- Necesitatea acestei etape in proiectarea didactica

Etapa III: Elaborarea strategiilor de predare - invatare

 - Operatii utilizate

- Componentele stategiei didactice

- Criterii de raportare in elaborarea strategiei didactice

- Necesitatea acestei etape in proiectarea didactica

Etapa IV: Elaborarea strategiilor de predare - invatare

- Operatii utilizate

- Criterii de raportare in stabilirea modalitatilor de evaluare

- Necesitatea acestei etape in proiectarea didactica

NIVELURILE PROIECTARII DIDACTICE

I. Proiectarea "globala" sau macroproiectarea - realizata de organismele oficile

specializate, la nivelul sistemului de invatamant

II. Proiectarea "esalonata" sau microproiectarea realizata de fiecare cadru

didactic

Didactica moderna structureaza proiectarea realizata de cadrele didactice pe trei nivele:

- Proiectarea anuala/semestriala

- Proiectarea pe unitati de invatare

- Proiectul de lectie

PROIECTAREA ANUALA

Proiectarea anuala presupune o planificarea calendaristica, care asociaza elemente ale

programei (obiective de referinta - continuturi/ competente - continuturi) cu unitati de
timp, considerate de profesor ca fiind optime pe parcursul unui an scolar.

Proiectarea anuala poate avea urmatoarea rubricatie:

Scoala.. Profesor.

Disciplina.. Clasa/nr. Ore pe sapt./ Tip de curriculum/

Anul .
 Planificare calendaristica

Nr. Unitatea Obiective de Numar Saptamana Observatii

crt. de referinta/ Continutur de ore
invatare Competente i alocate
vizate

Explicatii:

- Unitatile de invatare se indica prin titluri ( teme )

- Obiectivele de referinta/competentele se trec cu numerele lor din programa

scolara

- Continuturile sunt cele extrase din lista de continuturi ale programei scolare

- Numarul de ore alocate se stabileste de fiecare cadru didactiv

Etape:

- stabilirea succesiunii in care se va parcurge continutul

- gruparea continuturilor in unitati coerente din punct de vedere tematic; aceasta

presupune:

o identificarea unitatilor de invatare dupa urmatoarele criterii:

unitatea tematica

structura flexibila, deschisa,

continuitatea pe parcursul unui interval de timp

finalizarea prin evaluare

o stabilirea titlului unitatii de invatare, se poate realiza prin:

preluare din lista de continuturi ale programei

preluare din manual

formulare originala de catre profesor - Mihaila

De regula, unitatea de invatare nu trebuie sa cuprinda un numar foarte mare de lectii; in
situatia in care un capitol, ca de exemplu "Functiile de relatie" la clasa a VII-a presupune
a fi predat intr-un numar foarte mare de ore, acesta poate fi subdivizat in mai multe
unitati de invatare, fiecare cu titlul adecvat (Sistemul nervos, Organele de simt, Sistemul
locomotor, Glandele endocrine).

- corelarea continuturilor fiecarei grupari tematice, delimitate in etapa anterioara,

cu obiective de referinta sau competentele specifice vizate; daca tema vizeaza cel
putin un obiectiv de referinta / o competenta specifica pentru fiecare obiectiv
cadru / competenta generala, care sunt corelate prin programa la tematica
respectiva, atunci acea tema poate constitui o unitate de invatare

- verificarea concordantei dintre demersul didactic propus de profesor si resursele

didactice de care dispune scoala

- alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare continut in concordanta cu

obiectivele de referinta / competentele specifice vizate si cu numarul de ore alocat
la disciplina/an scolar, prin planul cadru de invatamant;

Numarul de ore / saptamana din trunchiul comun, la clasele de gimnaziu este acelasi (
o ora la clasele a V - a si a VIII-a, cate doua ore la clasele a VI-a si a VII-a), iar la
clasele de liceu difera in functie de filiera si profilul liceului.

Orele din Curriculum la decizia scolii se atribuie in functie de situatia concreta din scoala
( in urma consultarilor profesori - parinti, in functie de capacitatile cognitive si interesele
copiilor).

PROIECTAREA PE UNITATI DE INVATARE

Proiectarea didactica a unei unitati de invatare presupune parcurgerea unor etape intr-o
succesiune logica. Pentru a intelege aceasta succesiune se porneste de la rubricile
prezentate mai jos:

Scoala..... Profesor...........

Disciplina...

Clasa.. Clasa/Nr.ore pe sapt./..

Anul/Saptamana.

Unitatea de invatare..

Numarul de ore alocate....

 Proiectul didactic al unitatii de invatare

Continuturi Obiective de Activitati de Resurse Evaluare

(detalieri) referinta/competente invatare
specifice

Cum concepem proiectul unitatii de invatare ?

Demers rational Operatii

Care este continutul din programa pentru Selectezi si analizezi continutul care
care trebuie sa intocmesc proiectul didactic urmeaza a fi proiectat
?
Care este titlul unitatii de invatare ? Completezi titlul unitatii de continut (vezi
discutia anterioara legata de stabilirea
titlului)
Care sunt detalierile de continutul (titluri Inscrii detalierile de continut in proiect la
de lectii) ? rubrica 1
Deci, ce estimezi ca vor sti si vor putea Selectezi, din programa obiectivele de
face elevii dupa participarea la instruire ? referinta/competentele specifice***
Ce activitati de invatare iti propui sa Consulti exemplele de activitati de invatare
realizezi, in functie de obiective? din programa

Analizezi in ce masura se suprapun peste

intentiile tale si conditiile concrete de
realizare a instruirii

Selectezi ceea ce este realizabil, detaliezi

sau propui alte activitati
Care sunt resursele pe care le vei folosi Resurse de timp : estimezi daca in timpul pe
pentru a pune in practica cele propuse ? care il ai la dispozitie vei putea realiza cele
propuse

Resurse materiale :

Selectezi resursele materiale de care

dispune scoala si pe care le vei putea folosi
la activitatile propuse

Confectionezi sau procuri resurse de

instruire suplimentare, moderne sau mai
adecvate scopului propus.

Ia in considerare locul desfasuririi instruirii

(laborator, sala de clasa, cadru natural,
muzeu, gradina botanica)
 Resurse umane:

Trebuie sa ai in vedere capacitatae de

invatare si nivelul general de pregatire al
elevilor;

Ai grija, nu-ti propune tinte prea inalte sau

Cum vei putea proiecta modul de evaluare
a performantelor elevilor la sfarsitul
parcurgerii unitatii de invatare ?
prea joase in raport cu capacitatile elevilor,
caci, altfel, se poate ca lectia sa fie un esec !
Analizezi standardele curriculare de
performanta descrise de programa
Verifici daca au fost elaborati descriptorii
de performanta pentru disciplina data.

Elaborezi instrumente de evaluare -matrice

de evaluare

PROIECTUL DE LECTIE

Presupune o anticipare detaliata a demersului didactic pentru un timp scolar delimitat (50
minute) si cuprinde, in general, doua segmente:

A. Date introductive ( date de "identitate" sau "de intentie" ale lectiei

B. Scenariu didactic pentru fiecare moment al activitatii instructiv -

educative

A. Date introductive

Data:

Clasa:

Disciplina:

Tema:

Durata:

Tipul lectiei:

Obiective referinta:

Obiective operationale:
 - cognitive

- afective

- psiho-motorii

Resurse educationale

- procedurale:

Metode si procedee

Forme de organizare

- materiale

Bibliografie si anexe

B. Scenariul didactic poate avea urmatoarea structura

Evenimentele Obiective Continuturile activitatii Resurse

instruirii operationale instructiv - educative
Activitatea cadrului didactic/ Procedurale/Materiale
Activitatea elevilor

Operatii utilizate in proiectarea unei lectii( dupa C. Cucos, 1996):

- analiza generala a lectiei, prin consultarea programei, manualului si a altor

materiale bibliografice

- deteminarea obiectivului cadru/de referinta si operationale prin decelarea

capacitatilor umane ce pot fi identificate, masurate, exprimate

- selectare si organizarea continutului invatarii in unitati si teme principale care sa

fie convergente si sa slujeasca obiectivelor fixate

- alegerea si combinarea metodelor si procedeelor didactice pentru situatii

concrete, in acord cu secventele de continut, particularitatile elevilor, obiectivele
lectiei

Demers rational Operatii

Care este continutul pentru care trebuie sa Selectezi si analizezi continutul lectiei care
intocmesc proiectul didactic ? urmeaza a fi proiectat;
Care este titlul lectiei ? Completezi titlul lectiei
Care sunt ideile esentiale cuprinse in
lectie ?
Deci, ce estimezi ca vor sti si vor putea
face elevii dupa participarea la instruire
(cunoastere si intelegere de terminologie,
dezvoltare de capacitati practice, de
comunicare, formare de atitudini) ?
Cum vei formula obiectivele operationale /
competente derivate?
Ce activitati de invatare iti propui sa
realizezi, in functie de obiective?
Prin ce metode iti propui sa realizezi
activitatile de instruire ?
Care sunt resursele pe care le vei folosi
pentru a pune in practica cele propuse ?
Cum vei putea aprecia, cat mai exact, in ce
masura elevii au atins, dupa participarea la
lectie, obiectivele propuse sau au dobandit
competentele planificate ?
Delimitezi ideile, realizezi schema logica a
lectiei;
Analizezi cu atentie continutul si formulezi
obiectivele operationale / competente
derivate - cognitive, motorii,
comportamentale - Atentie, pe acestea nu le
gasesti in programa !
Explicatii vei gasi in continuarea tabelului
( vezi reguli de formulare )
Le poti prelua din proiectul unitatii de
invatare / programa (daca, in calitate de
student ai lucrat un asemenea proiect; daca
nu, atunci te ghidezi dupa indicatiile date
mai sus si propui activitati la nivel de
lectie), sau le poti modifica in functie de
conditiile concrete constatate in cursul
instruirii.
Iti reamintesti conceptul fiecarei metode de
predare-invatare .
Analizezi metodele prin raportare la
fragmentele de continut, activitatile de
invatare si obiectivele instruirii.
Selectezi metodele adecvate contextului
instruirii.
Le poti prelua din proiectul unitatii de
invatare .
Analizezi standardele curriculare de
performanta descrise de programa
Verifici daca nu au fost elaborati
descriptorii de performanta pentru
disciplina data.
Elaborezi instrumente de evaluare pentru
fiecare obiectiv si le imbini, intr-o proba de
evaluare
Aplici probele de evaluare, in mod
 corespunzator, in momente adecvate de pe
parcursul instruirii

Stabilesti baremele de notare

Oferi feed - back elevilor privind activitate

Cum imbini toate aceste elemente ale
proiectului ?
lor de invatare
Urmaresti corelarea lor logica pe orizontala
(obiective - activitati - resurse - evaluare )
si pe verticala in functie de succesiunea
derularii continuturilor si momentelor
instruirii.

Ce trebuie sa mai stim pentru a putea elabora un proiect didactice?

Care este raportul dintre proiectul unitatii de invatare si proiectul de lectie ?

Relatia dintre mezoproiect si microproiect este redata sintetic in tabelul de mai jos.

Proiectul de lectie Proiectul unitatii de invatare

Reda practica traditionala de proiectare
centrata pe lectie.
Este componenta operationala pe termen
scurt a unitatii de invatare
Permite intelegerea procesului didactic din
perspectiva operativa, tactica
Reda practica actuala de proiectare,
centrata pe unitatea de invatare
Creeaza un mediu de invatare coerent, cu
tinte clare pe termen mediu si lung, cu
accente pe ritmurile proprii de invatare a
elevilor, pe capacitatea lor de explorare si
reflectie
Permite intelegerea procesului didactic din
perspectiva strategica

Este subordonata unitatii de invatare Este supraordonata lectiei, ca urmare, in

Reprezinta o replicare functionala,
structurala si operationala a unitatii de
invatare
structura unitatii de invatare se pot delimita,
prin linii orizontale, elementele
corespunzatoare unui microproiect
Reprezinta o derivare a lectiilor
componente

Din cele prezentate mai sus putem deduce ca:

o in cazul in care, proiectul unitatii de invatare este bine intocmit, detalierea

la nivelul proiectului de lectie este foarte facila
 o deprinderea de a realiza proiectarea didactica se formeaza prin exercitii
simple, pe unitati mici de continut; ca urmare, in perioada formarii initiale,
studentii vor realiza initial microproiecte, pentru ca ulterior sa poata
elabora mezoproiecte.

Obiective cadru si de referinta/competente generale si specifice

o au fost prezentate in cadrul capitolului destinat analizei elementelor

componente ale programei scolare

o se regasesc, complet formulate / ani de studiu in programele scolare

pentru gimnaziu si liceu

Obiectivele educationale / operationale

Taxonomia obiectivelor educationale

Dupa tipul de comportament asteptat se cunosc trei tipuri de obiective educative:

Cognitive - centrate pe cunostere; vizeaza insusirea unor informatii, elaborarea unor

concepte, formarea unor priceperi, deprinderi si capacitati intelectuale;

Afective - se refera la modelarea atitudinilor, dezvoltarea intereselor, cultivarea

sentimentelor, formarea si intarirea convingerilor, judecatilor de valoare prin care se
influenteaza comportamentele elevilor

Psihomotorii - urmaresc elaborarea conduitelor motrice, a operatiilor manuale cum sunt

manuirea instrumentelor de laborator, efectuarea de activitati practice etc.

Pentru domeniul cognitiv se cunoaste taxonomia lui Bloom, pentru domeniul afectiv - a
lui Krathwohl, iar pentru domeniul psihomotori - a lui Simpson.

Operationalizarea obiectivelor educationale

Consta in formularea corecta si clara, transpunerea in termeni de operatii, actiuni,

comportamente observabile si masurabile.

Au fost elaborate mai multe modele de operationalizare a obiectivelor, cele mai

cunoscute fiind ale lui Mager si a lui Landsheere.

Procedura lui Mager ia in atentie trei parametri pentru elaborarea unui obiectiv
operational:

- descrierea comportamentului final ( a operatiilor efectuate de elevi in termeni de

comportamente observabile)
 - precizarea conditiilor prin care elevii vor proba ca au ajuns la schimbarea descrisa
de comportament ( facilitati si restrictii)

- stabilirea nivelelor de performanta acceptabile ( numarul minim de raspunsuri

corecte si proportia de reusita)

Procedura de operationalizare a lui Landsheere cuprinde cinci parametri pentru

formularea unui obiectiv operational, corespunzatoare celor cinci intrebari de mai jos:

- Cine va produce comportamenul dorit ?

- Ce comportament observabil va dovedi ca obiectivul este atins ?

- Care va fi produsul acestui comportament ( performanta) ?

- In ce conditii trebuie sa aiba loc comportamentul ?

- In temeiul caror criterii ajungem la concluzia ca produsul este satisfacator ?

Exemplificare:

1. Subiectul 1. Elevii

2. Comportamentul 2. sa reprezinte

3. Performanta 3. diagrama florii de lalea

4. Conditii 4. identificand corect elementele florale

5. Criterii 5. cu utilizarea corecta a simbolului fiecarei

piese florale.

1. Subiectul 1. Elevii

2. Comportamentul 2. sa descrie

3. Performanta 3. structura radacinii de piciorul cocosului

4. Conditii 4.observand un preparat microscopic

5. Criterii 5. cu identificarea caracteristicilor fiecarei

zone anatomice.

Cerinte pentru formularea obiectivelor operationale:

1. Orice obiectiv sa se refere la activitatea de invatare a elevilor si nu la activitatea
profesorului

Exemple incorecte:

- sa familiarizez elevii cu

- sa transmit cunostinte despre

- sa demonstrez elevilor

Exemple corecte:

- elevii sa identifice

- elevii sa aplice

- elevii sa analizeze

2. Obiectivul sa descrie comportamente observabile la elevi:

Exemple incorecte:

- elevii sa invete

- elevii sa gandeasca

- elevii sa asimileze

Exemple corecte:

- elevii sa descrie

- elevii sa generalizeze

- elevii sa rezolve

3. Obiectivul sa fie formulat in termeni expliciti care sa vizeze o singura actiune

Exemple incorecte:

- elevii sa inteleaga si sa reprezinte grafic

- elevii sa invete si sa rezolve

 - elevii sa analizeze si sa compare

Exemple corecte:

- elevii sa deseneze

- elevii sa rezolve

- elevii sa analizeze

4. Obiectivele:

- sa fie variate, depasind nivelul simplei reproduceri de informatii

- sa exprime capacitatea, abilitatea mentala activata si nu informatia, ideea sau concluzia

Exemple incorecte:

- elevii sa spuna ca

- elevii sa ajunga la concluzia ca

Exemple corecte:

- elevii sa analizeze

- elevii sa interpreteze

5. Sa se evite numarul exagerat de obiective pentru o lectie

6. In cazul in care sarcinile de invatare vizeaza creativitatea, atitudinile sau convingerile

elevilor, posibilitatea de operationalizare se diminueaza si se recomanda ca obiectivul sa
consiste mai mult intr-o descriere a conditiilor in care urmeaza sa se produca
comportamentul, fara a mai specifica actul comportamental particular.

Verbele utilizabile pentru stabilirea obiectivelor operationale ale lectiei sunt redate in
tabelele de mai jos selectate si modificate dupa D. Copilu, 2002

Domeniul cognitiv

Capacitatea Verbul Complementul

de format
cunoasterea a defini, a distinge, a identifica, a terminologie, vocabular,
recunoaste, a aminti proprietati, fenomene,

intelegerea a exprima prin propriile cuvinte, a
ilustra, a reprezenta, a redefini =
transpozitie (transformare)
a interpreta, a reorganiza, a diferentia, a
distinge, a stabili, a explica, a
demonstra , a interpreta
a aprecia, a estima, a prevedea, a
determina, a stabili = extrapolarea
aplicarea a aplica, a generaliza, a stabili legaturi,
a organiza, a utiliza, a clasifica
analiza a distinge, a identifica, a clasifica, a
recunoaste - analiza elementelor
a analiza, a compara, a distinge, a
deduce
sinteza a relata, a constitui, a transmite, a crea,
a argumenta, a proiecta, a modifica, a
specifica, a dezvolta, a combina, a
organiza, a sintetiza, a clasifica, a
deduce, a formula, a modifica
evaluarea a argumenta, a considera, a compara, a
evalua
Domeniul afectiv -emotional
Capacitate de Verbul
format
perceptia afectiva a stimula, a solicita, a manifesta
interes fata de ., a exprima, a opta
pentru, a accepta, a prefera, a
respinge, a participa afectiv, a admite
importanta
convingeri a se convinge/a convinge pe altii, a
verifica, a argumenta, a crede, a
accepta, a dori sa, a fi constient de., a
cauta si gasi argumente in sustinerea.,
exemple, utilizari, reguli,
modalitati, procese, cauze
relatii, influente, tipuri
caracteristici, clase, diviziuni,
clasificare, categorii, metode ,
tehnici, utilizari, principii, legi,
parti componente, elemente
principale, teorii, interrelatii,
organizare, structurari
semnificatii, exemple, definitii,
reprezentari
relatii, caracterizari, metode,
concluzii, teorii, abstractizari
consecinte, implicatii, factori,
efecte
principii, legi, efecte, procese,
fenomene, teorii, situatii
elemente, argumente,
particularitati, ipoteze
relatii, interrelatii, teme, cauza,
efecte, structura, organizare,
aranjament
structura, model, performanta,
modalitate, solutie, fenomene,
concepte, teorii, scheme,
relatii, generalizari, ipoteze,
perceptii, modalitati
Mijloace, utilitate, alternative,
standarde, teorii, generalizari
Complementul
o trebuinta, un interes, o
idee, o opinie, un plan, un
concept, o lege, o atitudine
o idee, o opinie, un plan, un
punct de vedere,
 a critica argumentat, a se opune, a
sustine ca.
trairi afective a exprima, a manifesta, a descrie, a emotia, sentimentul, trairea,
participa la semnificatia,
atitudini, a manifesta, a exprima, a sustine, a combativitate, spirit critic,
comportamente respinge, a combate, a promova, a-si spirit civic
schimba atitudinea, a reflecta asupra,
a-i face pe altii sa se angajeze, a se
adapta la, a actiona in spiritul,

Domeniul psihomotor

Capacitatea de format Verbul Complementul

priceperi, deprinderi fizice a folosi, a executa, a aparate, instrumente de
simple efectua, a aplica, a utiliza, a masura, o tehnica, o schita,
construi, asambla, a modela, un desen, planuri
a elabora, a proiecta, a
organiza, a confectiona
deprinderi intelectuale a recunoaste, a reproduce, a elementele unei clase,
simple si complexe identifica apartenenta la o categorii, a uni concept, o
clasa, a grupa (a clasifica) proprietate, concept, lege,
elementele dupa un criteriu, principiu
a stabili relatii, a integra in
sisteme mai complexe, a
structura, a conceptualiza
aptitudini (abilitati ) a manifesta, a demonstra analiza, sinteza,
practice capacitatea de a., a elabora, generalizare, schite,
a aplica, a demonstra diagrame, indicatori,
abilitati elemente cunoscute
de .

Cum folosim verbele operationale in formularea obiectivelor ?

Care sunt etapele necesare formularii obiectivelor operationale

Cum se realizeaza derivarea competentelor ?

Competentele fiind exprimate prin capacitati adaptative complexe ale indivizilor la

diferite situatii contextuale, se pot forma intr-un interval de timp mai lung, uneori, pe
parcursul a doua sau mai multe cicluri de instruire. Din acest motiv, competentele
specifice, trebuie derivate si exprimate prin formulari care sa poata fi evaluate pe
parcursul lectiilor desfasurate pe parcursul unui an de studiu. Cu alte cuvinte,
competentele specifice, care devin vizibil exprimate la elevi dupa un parcurs scolar mai
lung, pot fi transpuse in elemente concrete, posibil de cuantificat la fiecare lectie.
Surprindeti si explicati paralelismul dintre obiectivele operationale si competentele
derivate.

Definitii utile (dupa Andrei Barna, 2004)

Metoda de invatamint este o cale eficienta de organizare si conducere a invatarii, un

mod comun de a preda care reuneste intr-un mod familiar eforturile profesorului si ale
elevilor sai.

Procedeul didactic este o secventa a metodei, un detaliu, o tehnica mai limitata de

actiune, o componenta sau chiar o particularizare a metodei.

Metodologia didactica se refera la ansamblul metodelor si procedeelor didactice utilizate

in procesul de invatamant, precizind natura, functiile si clasificarile posibile ale
mijloacelor de invatamant.

Strategia didactica se refera la modul in care cadrul didactic reuseste sa aleaga, sa

combine si sa organizeze ansamblu de metode, materiale si mijloace in vederea atingerii
anumitor obiective.

Mijloace de invatamant reprezinta ansamblul instrumentelor materiale, naturale, tehnice

selectate si adaptate pedagogic metodelor si procedeelor de instruire pentru realizarea
eficienta a sarcinilor proiectate la nivelul activitatii de predare - invatare - evaluare.

Evenimentele instruirii determina o dirijare a invatarii, care poate fi riguroasa, moderata

sau minima:

- Captarea si controlul atentiei

- Enuntarea obiectivelor

- Reactualizarea cunostintelor invatate anterior

- Prezentarea materialului stimul ( a noului continut)

- Fixarea ( retentia) cunostintelor

- Transferul cunostintelor

- Asigurarea conexiunii inverse ( feed - back corectiv)

- Evaluarea rezultatelor