SEMINARUL 4 (1)

Principalele modele și tipuri de lecţii.

Structura/etapele lecţiei

• Studiați și analizați Unitatea 4 din suport.

• Clarificați:

1. Ce vizează formele de organizare a activităţii didactice?;

cuprinde ansamblul modalităţilor de realizare a activităţii didactice a binomului profesor-elev în

diferite contexte educaţionale: în sala de clasă sau în afara ei, în şcoală sau în afara şcolii, frontal, pe
grupe, individual sau combinat etc, în conformitate cu obiectivele instructiv-educative

2. Ce forme de organizare se abordează în procesul didactic după numărul de participanţi şi modul

cum se înfăptuieşte relaţia profesor-elev?

Vizează perfecţionarea corelaţiei profesor-elev şi sunt integrate de strategia didactică în funcţie de

obiectivele sale;

După numărul de participanţi şi modul cum se înfăptuieşte relaţia profesor-elev în procesul didactic,
se poate vorbi de trei forme de organizare (a lecției): organizarea frontală; organizarea pe grupe;
organizarea individuală.

• Argumentați: De ce lecția este forma de bază a procesului de învățământ, utilizând cartelele de

mai jos:

• Studiați și analizați Unitatea 4 din suport. Studiați și analizați cap. 3.2. din actualul curriculum
(2018) https://mecc.gov.md/sites/default/files/curriculum_primare_site.pdf

• Numiți modelele, recomandate de curriculum, la proiectarea demersurilor didactice în clasele

primare, completând spațiile închise din figura de mai jos:

Proiectarea demersurilor didactice se recomandă a fi realizată din perspectiva alegerii modelului de

structurare a activităţilor. Modelul învăţării secvenţiale a cunoştinţelor în lecţie (ISC) (R. M. Gagné,
1968) . Modelul „Evocare – Realizarea sensului – Reflecţie – Extindere” (ERRE) (J.L. Meredith, K.S.
Steele, 1995)

• Studiați și analizați Unitatea 4 din suport - 4.4. Structura/etapele lecţiei.

• Enumerați secvenţele instrucţionale după modelul Gagné în primul spațiu deschis al figurii de mai
sus.

Literatura de specialitate (R.Gagne si L. Brigss, 1977) vizeaza un model ce

prefigureasza 9 evenimente/secvente/etape clasice ale lectiei :
1. Captarea atenţiei şi păstrarea atenţiei, 2. Enunţarea obiectivelor/informarea elevilor
cu privire la obiectivele activităţii, 3. Actualizarea cunoştinţelor şi reactualizarea elementelor
şi capacităţilor dobîndite anterior, 4. Prezentarea noului conţinut, a sarcinilor de învăţare şi
dirijarea învăţării, 5. Asigurarea « dirijării învăţării », 6. Obţinerea performanţei, 7. Feed-
back-ul/ realizarea conexiunii inverse, 8. Evaluarea performanţelor, 9. Intensificarea
procesului de retenţie (fixare) şi transfer, utilizarea conţinuturilor însuşite în situaţii noi.
• Enumerați secvenţele instrucţionale după modelul ERRE în spațiul doi deschis al figurii de mai sus.
Un alt cadru oportun pentru formarea de competenţe este cel trifazic al lecţiei: Evocare
- Realizare A Sensului – Reflecţie - Extindere (E-R-R-E),
Etapa Evocare serveşte pentru: • a evoca cunoştinţele/abilităţile/atitudinea pe care
elevii le au deja; • a evalua informal ce cunosc deja elevii, inclusiv concepţiile greşite; • a
stabili scopurile invăţării; • a axa atenţia pe temă; • a asigura un context pentru inţelegerea
ideilor noi.
Etapa Realizării Sensului serveşte pentru a: • compara aşteptările cu obiectul învăţării;
• revizui aşteptările sau a crea altele noi; • identifica punctele principale; • monitoriza
gândirea personală; • face concluzii pe marginea materialului; • face legături personale cu
lecţia; • analiza lecţia.
Etapa Reflecţie serveşte pentru a: • rezuma ideile principale; • interpreta ideile; • face
schimb de opinii; • a avea răspunsuri personale; • testa ideile; • evalua învăţarea; • pune
întrebări suplimentare.
Etapa Extindere serveşte pentru: • a aplica sistemul de cunoștințe, abilități și atitudini
achiziționate în Reflecție în diferite situații de integrare, astfel definitivând ciclul firesc de
formare a competenței; • a realiza transferul de cunoaştere al elevului prin implicare în
rezolvarea sarcinilor în condiţii de integrare autentice (situație reală din viață, o problemă
care necesită rezolvare și care stimulează mobilizarea resurselor interne și externe ale
elevilor)
• Studiați și analizați demersul didactic al proiectului la disciplina școlară „Dezvoltarea personală”
propus ma jos.

• Recunoașteți etapele și pașii modelului ERRE care facilitează metodologic formarea

competențelor, din proiect, completând spațiile goale înserate cu chenar negru.
• Studiați caracteristicile generalizatoare ale etapelor lecției specifice modelului de
învățare ERRE propus mai jos în tabel

• Răspundeți la următoarele întrebări:

- Ce este specific Evocării?

Evocarea, pe drept cuvînt, poate fi considerată prima etapă in formarea competenţelor.

Sarcinile care vor facilita acest proces vor fi cele de tipul Implică-te!
Aplicarea acestui tip de sarcini permite ca elevii să realizeze următoarele:
- conştientizarea nivelului de dezvoltare, informare in raport cu sarcina propusă;
- identificarea experienţei proprii;
- exteriorizarea cunoştinţelor, abilităţilor, atitudinilor la subiect;
- crearea condițiilor prealabile pentru formarea / dezvoltarea competenței.

- Ce este specific etapei Realizarea Sensului?

La realizarea sensului se propun sarcini de tipul:

1. Informează-te! (lectură, ascultare activă)
2. Procesează informaţia! (reproducerea, traducerea, interpretarea, aplicarea, analiza
materialului nou). Aplicind acest tip de sarcini, se pot obţine următoarele rezultate:
- Se completează, se modifică schema cognitivă a elevului.
- Se asigură prelucrarea şi inţelegerea ei de către elev.
- Se menţine implicarea prin sarcini care facilitează contactul cu informaţia nouă şi
procesarea ei.
- Ce este specific Reflecției?

La reflecţie elevilor li se propun sarcini de tipul :

1. Comunică şi decide! (in unele situaţii, in funcţie de sarcina didactică, acest pas este
aplicabil şi la etapa de realizare a sensului).
2. Apreciază!
Aplicindu-le, se ating următoarele rezultate:
- Menţinerea implicării prin schimb sănătos de idei.
- Formarea şi exprimarea atitudinilor.
- Restructurarea durabilă a schemelor cognitive iniţiale.
- Condiţionarea schimbărilor comportamentale.
- Constituirea unui sistem de cunoștințe, abilități și atitudini cu referire la subiectul
studiat.
- Ce este specific Extinderii?
 La extindere se propun sarcini de tipul Acţionează! Ele facilitează obţinerea următoarelor
rezultate:
- Elevii realizează un transfer de cunoaştere.
- Aplică cele insuşite la ore in situaţii de integrare simulate.
- Aplică cele insuşite in situaţii de integrare autentică.
- Facilitează mobilizarea resurselor interne și externe la rezolvarea de probleme simulate
sau autentice.
- Îşi dezvoltă competenţe, care devin pe parcurs modele comportamentale obişnuite,
fireşti.
- Ce rol are cadrul ERRE în formarea competenţelor?

- Ce câştigă elevii profesorul cărora aplică cadrul ERRE?

• Recunoașteți secvențele instrucționale propuse în tabel, dar incomplete, conform tipurilor de

lecții din perspectiva formării competențelor, completând spațiile goale.