Medierea de conflicte | Cauzele conflictelor, Rolul Mediatorului si Etapele procesului de mediere.

Termenul conflict provine de la verbul latinesc confligo ere a se lupta, a se a sebate ntre ei. Multe dic ionare definesc conflictul prin termeni similari violen ei, cadisensiune, friciune, disput, ceart, scandal, lupt, rzboi. ! abordare a conflictului, prezent" ndeosebi la nceputurile cronolo#ice ale cercet"rii acestei problematici, resimte influen a credin ei #enerale n caracterul competitiv, violent, adversativ $i de tip c"$ti#%pierdere. &. '. Coser a avansat o defini ie care a f"cut carier"( Conflictul este o lupt ntre valori i revendicri de statusuri, putere i resurse n care scopurile oponenilor sunt de a neutraliza, leza sau elimina rivalii )lterior conflictul a nceput s"%$i l"r#easc" semnifica ia, incluz*nd $i ideea de interdependen ", colaborare, c$ti#% c$ti#, al"turi de cea e+clusiv anta#onic". Conflictul este o situa ie n care oamenii interdependen i prezint" diferen e n ceea ce prive$te satisfacerea nevoilor $i intereselor individuale $i interfereaz" n procesul de ndeplinire a acestor scopuri. Conflictul este o parte fireasca a vietii de zi cu zi, o realitate a vietii cotidiene, inerenta relatiilor umane. ,entru a fi pre#atiti atunci c*nd sunt implicati ntr%un conflict, oamenii trebuie sa fie constienti de anumite coordonate ale conflictelor. Conflictul poate fi tratat pe cai pozitive sau ne#ative. 'bordat printr%o #*ndire pozitiva, poate avea rezultate creative, poate fi o forta pozitiva pentru cresterea personala si sc-imbarea sociala. 'bordat printr%o #*ndire ne#ativa, conflictul poate avea forme distructive at*t din punct de vedere emotional, spiritual c*t si fizic. Conflictul a.uta la sanatatea mentala si individuala, la descoperirea propriilor valori si credinte, put*nd fi si o sursa de maturizare. Capacitatile de mana#ement ale conflictelor pot fi nvatate. ,rin practica, putem mbunatati comunicarea, ne#ocierea si medierea conflictelor. Medierea in scoala este un concept nou n Rom*nia, nsa multe state europene utilizeaza cu foarte mare succes medierea n comunitatile scolare. E+istenta unor conflicte n mediul scolar este o realitate care i preocupa, din ce in ce mai mult, pe cei implicati n realizarea unei atmosfere care sa facaeficient procesul de nvatam*nt. /coala este primul spatiu al medierii, un spatiu de trecere ntre familie si societate, ntre sine si celalalt, ntre propria sa viziune despre lume si viziunea celorlalti. /patiul 0intermediar0, de reflectie al medierii raspunde trebuintei de securitate a copilului. 1recvent*nd scoala, copilul traieste prima mare ncercare sociala din viata sa, pentru ca se desprinde tot mai mult de modelul parintilor pentru a se lasa modelat de scoala, institutie cu un important rol formator. Copiii, care din familie deprind codurile sociale si si formeaza atasamente securizante, vor beneficia de aceasta educatie toata viata. scoala este un factor de rezilienta atunci c*nd familia si cultura i dau aceasta putere. Clasa este un #rup social n care elevii, prin intermediul relatiilor interpersonale, comunica ntre ei, se percep reciproc, se atra# sau se respin#. Relatiile de atractie % indiferenta % respin#ere se

pot sc-imba n timp, n functie de diferite situatii create. 'lte tipuri de interactiuni n cadrul clasei, sunt( cooperarea, competitia, conflictul etc. !rice clasa are un diri#inte, consilier, educator care or#anizeaza si observa modul n care elevii din colectiv desfasoara diverse activitati. Tot diri#intele este acela care intervine atunci c*nd apar disfunctionalitati n bunul mers al activitatii scolare. 'ctivitatea de consiliere si mana#ement a conflictelor presupune modele noi de activitate din partea profesorilor, cerinte noi de abordare a diver#entelor din partea tuturor celor implicati n interrelationare si modele noi de comportament din partea elevilor. E+ista diferente la nivel individual, e+ista o 0#oana0 a sc-imbarii, e+ista o asa numita criza de timp datorata n mare parte sc-imbarii at*t de continue a societatii n care traim si care ne forteaza sa tinem pasul cu ea. Cu toate acestea, putem sa convietuim si sa colaboram fara a ne rani, a ne .i#ni, a profita de neatentia sau imposibilitatea oamenilor de l*n#a noi. ,utem sa colaboram, sa a.utam si sa fim a.utati de cei l*n#a care stam, pentru ca ideea de baza a societatii este comple+itatea unui produs care este rezultatul #*ndirii mai multor minti si, deci, produsul cu cea mai mare sansa de a fi aproape de ideal si de perfectiune. Mediatorul nu poate sa ti impuna o solutie, c-eia solutionarii conflictului e c-iar la tine2 Cauzele conflictelor sunt diverse. )nii autori reu$esc s" le reduc" la una sau dou" cate#orii foarte lar#i, n vreme ce al ii propun diverse inventare, mai mult sau mai pu in analitice. 3at" c*teva surse ale conflictelor( % deferenele i incompatibilitile dintre persoane; % nevoile/interesele umane; % comunicarea; % stima de sine; % valorile individului; % nerespectarea normelor explicite sau implicite; % comportamentele neadecvate; % agresivitatea; % competenele sociale; % cadrul extern; % statutul, puterea, prestigiul 2. Negocierea

Termenul negociere desemneaz" procesul pe care l utiliz"m pentru a ne satisface necesit" ile atunci c*nd ceea ce ne dorim este controlat de al ii. !rice dorin " pe care urm"rim s" ne%o ndeplinim, orice necesitate pe care suntem obli#a i s" ne%o satisfacem sunt poten iale situa ii de ne#ociere. 45e#ocierea este procesul n care dou" sau mai multe p"r i, av*nd obiective comune $i conflictuale, dezbat posibilit" ile unui eventual acord.6 78ellrie#el, /locum, 9oodman, :;;<, p. =>?@ 'ceia$i autori vorbesc despre c*teva concepte%c-eie n ne#ociere( ne#ocierea distributiv" 7atunci c*nd o parte c*$ti#", alta pierde@, ne#ocierea inte#rativ" 7n urma rezolv"rii problemelor, ambele p"r i au de c*$ti#at@, structurarea atitudinal" 7patternurile rela ion"rii, spre e+emplu, cele competitiv%coopera ionale@, ne#ocierea intraor#aniza ional" 7atunci c*nd mai multe #rupuri de elevi ac ioneaz" pentru rezolvarea conflictelor inter#rupuri@, modelul /A/ 7care afirm" c" o abordare asupra ne#ocierii nu este util" n orice situa ie, foarte importante n procesul ne#ocierii fiind rezultatele rela ion"rilor dintre p"r i@ etc. 45e#ocierea este procesul prin care reu$im s" ob inem ce vrem de la cei care vor ceva de la noi.6 7BennedC, :;;?, p. ;@ D. BennedC propune $ase alternative la ne#ociere( persuasiuneaE cedareaE constr*n#ereaE rezolvarea problemeiE instruireaE arbitrarea. Fin aceste alternative, p"r i sau sensuri sunt de fapt, n opinia noastr", re#"site sub diferite ponderi n actul unei ne#ocieri eficiente. Trebuie f"cut" nc" din acest moment o diferen iere n ceea ce prive$te perspectiva pe care ne propunem s" o utiliz"m n ncadrarea didactic" a fenomenului de ne#ociere E astfel, n cazul multor metode de interac iune, ne#ocierea este aproape n totalitate prezent" 7reuniunea ,-illips GG, controversa creativ", te-nica dezbaterilor etc@, a$a nc*t ea se poate #*ndi ca o te-nic" de tip transversal, n sensul c" este prezent" n toate aceste metode, dar $i ca o te-nic" n sine. n acest sens, vom urm"ri ne#ocierea n #rupuri sau ntre #rupuri, ea fiind o baz" necesar" pentru consolidarea unui climat eficient n ec-ip". Hn practic", putem vorbi de patru faze de pre#"tire a ne#ocierii $i de $ase pa$i care trebuie urma i efectiv n ne#ociere. Cele patru faze ar putea fi( :@ pregtirea, desemn*nd ce vrea partea care propune ne#ociereaE <@ dezbaterea, privind ce vrea cealalt" parteE I@ propunerea, urm"rind ce se poate ne#ocia 7$i ce nu@E =@ negocierea propriu-zis sau 4cu ce se poate face sc-imb6. ,rocesul de ne#ociere este din ce n ce mai important n utilizarea $colar" nu doar n ceea ce prive$te rezolvarea unor conflicte, ci $i pre#"tirea tinerilor n sensul dezvolt"rii de op iuni, empatia fa " de cel"lalt, faptul c" trebuie s" cedezi ceva pentru a ob ine altceva. Douran (apud Doodall Jr., :;;K, p. =L@ spune c" pentru a reduce efectele ne#ative ale conflictului se recomand" un stil de comunicare cunoscut sub denumirea de negociere 7observ"m c" autorul respectiv consider" c" ne#ocierea este un stil de comunicare@. Minta acestui stil de comunicare este ( :@ cunoa$terea diferen elor de opiniiE <@ formarea unei defini ii a situa iei focalizate mai mult pe obiectivele comune dec*t pe dorin ele sau cerin ele individualeE I@ dezvoltarea unor abilit" i de prezentare a ar#umentelor $i dezv"luire a motivelor, precum $i a solu iilor probabile. ,entru aceasta, prelu*ndu%: pe Crable, Doodall Jr. caracterizeaz" ar#ument"rile drept 4procese de comunicare ce urm"resc prezentarea unor pozi ii $i furnizarea unor motive pentru care audien a ar trebui s" le cread" pe acestea6 7Doodall Jr., :;;K, pp. =G%=>@, relat"rileNnara iunile definind abilitatea de a ne povesti e+perien a pe trei a+e( real, ima#inar $i ipotetic. n opinia autorilor cita i, aceste dou" procese sunt deosebit de importante n activitatea de ne#ociereE de altfel, putem spune c" $i n sens didactic, n pre#"tirea % spre e+emplu % a viitorilor profesori, modul n care ei prezint" o anumit" informa ie trebuie s" se

subsumeze acestor procese. E+tinz*nd sfera de ar#umentare, putem s" afirm"m c", ntre anumite limite, predarea%nv" area se prezint" $i ca un proces e+trem de comple+ de ne#ociere. J.M. 8iltrop $i /. )dall identific" cinci perspective definite drept cele mai frecvente greeli ntr%o ne#ociere( % sindromul sensului unic 6 apare atunci c*nd ne#ociatorii au decis de.a, nainte ca ne#ocierile s" nceap", care sunt realit" ile cazului n discu ie $i care sunt solu iile ce se impun. Ei intr" n ne#ociere convin$i c" cealalt" parte va accepta solu iile lorE % sindromul 4ctig-pierdere6 apare atunci c*nd ne#ociatorii consider" discu iile ca fiind un concurs sau o b"t"lie n care neap"rat o parte trebuie s" c*$ti#e, iar una s" piard"E n conflictele de idei ce apar n clas" ntre eleviNstuden i, aceast" perspectiv" este adeseori prezent", caracteriz*nd lipsa abilit" ilor de comunicare constructiv"E % sindromul 4mersului la ntmplare 6 este sus inut de o discu ie nefocalizat"E aspectele problemei sOnt abordate -aotic nainte ca p"r ile s" fi convenit $i s" a.un#" la o concluzie comun"E % sindromul 4evitrii conflictului 6 este determinat de nediscutarea aspectelor esen iale, deci de nerezolvarea problemeiE aceast" strate#ie apar ine celor ce se tem de conflict pe baza mentalit" ii conform c"reia evitarea conflictului este o solu ie mai bun" dec*t nfruntarea lui. ,roblema este c" ntre timp conflictul poate lua amploare $i astfel s%au pierdut timpul $i locul nimerit de rezolvare a conflictuluiE % sindromul 4capsulei timpului6 apare atunci c*nd p"r ile nu iau n considerare condi iile concrete n care se petrece problema, ci o trateaz" n izolare, lucru ce omite aspecte esen iale, n condi iile n care cealalt" parte poate s" ac ioneze pra#matic, v"z*nd problema n situa ia de fapt, $i nu scoas" din conte+t. ,utem identifica n practic" $ase etape sau pai ai ne#ocierii. 'ce$ti pa$i sunt( :@ pre#"tirea ne#ocierii, cu trei subetape ( % stabilirea obiectivelor ne#ocieriiE % evaluarea cazului celeilalte p"r iE % evaluarea punctelor tari $i a punctelor slabe. n ceea ce prive$te stabilirea obiectivelor ne#ocierii, J.M. 8iltrop $i /. )dall delimiteaz" trei cate#orii de obiective care trebuie avute n vedere( % un obiectiv de prim" linie % cel mai bun rezultat realizabilE % un obiectiv de ultim" linie % cel mai pu in bun, dar acceptabil ca rezultatE % un obiectiv% int" % ceea ce se a$teapt" a se realiza efectiv. n ceea ce prive$te evaluarea punctelor tari $i a punctelor slabe, este util", credem, o analiz" /9!T 7puncte tari, puncte slabe, amenin "ri $i oportunit" i@, care ofer" o per spectiv" mai e+tins" asupra fenomenuluiE <@ elaborarea unei strate#iiE <@ nceperea ne#ocierii include nceputul propriu%zis $i stabilirea a ceea ce se va discutaE I@ clarificarea pozi iilor celor dou" p"r i, cu trei componente( % ob inerea informa iilor 7prin ntreb"ri desc-ise, nc-ise, ipotetice, de trecere sau tampon, colaterale, specifice@E % testarea ar#umentelor $i pozi iilorE % folosirea intervalelor de timp $i a am*n"rilorE L@ ne#ocierea, cu alte trei etape( % ob inerea concesiilorE % dep"$irea impasurilorE % ncercarea de a ob ine un acordE G@ nc-eierea ne#ocierii 7unde ne a+"m pe formularea unui acord $i pe asi#urarea aplic"rii lui@. 5u este lipsit" de importan " atmosfera pozitiv" a nc-eierii ne#ocierii, deoarece trebuie aplicat" o strate#ie de tipul c*$ti#%c*$ti# care desc-ide pun i de comu% nicare $i de colaborare ulterioare. Modelul lui 'lan C. 1illeC ne propune, n acest sens,

un set de indicatori dup" care putem s" observ"m n ce tip de ne#ociere ne afl"m $i cum putem s" ne optimiz"m strate#ia de ne#ociere. Tabelul G. !aracteristici ale metodelor c"tig-c"tig #odelul lui $lan !. %ille& i pierderepierdere. C*$ti#%c*$ti# ('in-'in( :. <. !rientare 4noi contra problem"6 :. ,ierdere%pierdere (lose-lose( Fistinc ie 4noi contra ei6 Fefensivitate, fiecare parte define$te problema din perspectiva scopurilor $i nevoilor sale 'ccentul comunic"rii pe motive $i cauze Conflictele sunt personalizate

1iecare parte define$te problema <. din perspectiva scopurilor $i nevoilor ambelor p"r i 'ccent pe proces I. Conflictele sunt depersonalizate, =. v"zute ca dificult" i mp"rt"$ite de #rup ,"r ile sunt orientate spre rela ie, L. accentu*nd efectele pe termen lun#

I. =.

L.

/e folose$te votarea sau 4re#ula ma.orit" ii6 pentru a solu iona sau am*na conflictul %

D.T. /ava#e, J.F. Alair $i R.&. /orenson (apud 8ellrie#el, /locum, 9oodman, :;;<, p. =?>@, creatorii modelului /A/ despre care vorbeam mai devreme, ne ofer" un tabel comparativ interesant pentru procesul de ne#ociere, referindu%se la tacticile competitive, colaborative $i subordonative. Tabelul ?. )actici i pai *n negociere (adaptare dup +.). ,avage, -... /lair i 0.1. ,orenson( Fazele negocierii C"utarea formul"rilor ini iale Tacticile competitive 'ducerea ne#ocierii n 4terenul6 propriuE i#norarea cererilor $i solicit"rilor celeilalte p"r i 3nsisten a ca cealalt" $i parte s" fac" ofertele ini iale la to i itetnii ne#ocieriiE r"spunsul la foarte mici oferte cu cereri foarte ridicate Tacticile cola orative 'ducerea ne#ocierii pe un teren neutruE corelarea cererilor $i solicit"rilor celeilalte p"r i cu cele ale propriei p"r i R"spunsul cu oferte moderate la cereri moderateE indicarea propriilor obli#a ii privitor la rezultatele ne#ocierii $i probarea motivelor celeilalte p"r i Tacticile su ordonative 'ducerea ne#ocierii pe terenul celeilalte p"r iE renun area la propriile solicit"ri n favoarea celor ale celeilalte p"r i ,roducerea ofertelor ini iale de c"tre propria parteE oferte ridicate la cereri sc"zuteE acceptarea tuturor motivelor celeilalte p"r i

/pecificarea cererilor ofertelor

Centrarea diferen ele p"r i

pe Cererea ca cealalt" parte dintre s" fac" concesiiE e+a#erarea valorii propriilor concesii $i minimalizarea celor ale celeilalte p"r i C"utarea de mari concesii din partea celuilaltE renun area minimal" la punctele care ntrunesc interes ma+im din propria parte

C"utarea unui sc-imb ec-itabil al concesiilor dintre p"r iE accent pe interesele reciproce

Cedarea la cererile celeilalte p"r iE recunoa$terea concesiilor celeilalte p"r i $i minimalizarea propriilor concesii Cedarea la interesele relevante ale celeilalte p"r i prin acceptarea unor oferte sc"zute $i solicitarea unor cereri mici pentru propria parte.

Hn ele#erea final"

C"utarea rezultatelor care s" asi#ure beneficii reciproce atunci c*nd se cedeaz" la propria pozi ie sau se accept" concesiile celeilalte p"r i

3at" de ce, reconsider*nd te-nica ne#ocierii din perspectiva amintit" mai sus, cea de stil de comunicare, putem s" su#er"m c*teva baze minimale n care profesorul, n perspectiva utiliz"rii metodelor de interac iune educa ional", trebuie s" le ofere cursan ilor s"i posibilitatea e+periment"rii unor te-nici de ne#ociere utile, adaptate $i mai ales motivante pentru toate p"r ile implicate. Hn aceast" ordine de idei, este important ca ntr%o ne#ociere s" fie urm"rite c*teva caracteristici proprii unei comunic"ri eficiente( % folosirea ar#umentelor ambelor p"r iE % e+primarea concluziilor, utilizarea unui limba. comunE % caracteristicile de specificitate $i adresabilitate folosite n comunicareE % evitarea dilu"rii ar#umentelor, folosirea ar#umentelor directe $i cate#oriceE % ntreb"ri desc-ise $i atmosfer" pozitiv" de respect reciproc. !bserv"m deci c" ne#ocierea posed" posibilit" i e+tinse de utilizare ca metod", n sensul reconstruc iei $i consolid"rii problemelor care mbrac" o form" conflictual" n mecanismul perturb"rii, pentru a se ob ine ulterior o nou" ec-ilibrare, un pro#res co#nitiv important.

!"#$"%"& "'&()&T$'& /e concentreaza mai de#raba pe drepturile le#ale ale partilor, decat pe interesele acestora. Rolul mediatorului este sa auda diferite puncte de vedere si sa speculeze pe mar#inea a ceea ce un .udecator sau un .uriu ar decide daca s%ar a.un#e in instanta. !ediatorii care utilizeaza acest stil evalueaza pe aza drepturilor legale si a corectitudinii si incearca sa a*unga la o solutionare care respecta aceste criterii legale. ,entru ca acest stil solicita un mediator cu e+perienta le#ala, mediatorii care practica medierea evaluativa sunt adesea persoane cu pregatire *uridica. $n plus+ acesti mediatori determina daca ar fi sau nu mai ine+ din punct de vedere financiar+ sa mearga in instanta. !"#$"%"& F&C$($T&T$'& Este bazata pe credinta ca partile pot aborda si rezolva propriile conflicte cu asistenta oferita de o parteneutra. Mediatorul va fi activ in a controla procesul medierii. ,rocesul se refera la stabilirea re#ulilor de baza pe baza carora conflictul va fi rezolvat. Mediatorul pune intrebari pentru a identifica interesele partilor si problemele reale ale conflictului.

!ediatorul a*uta partile sa e,ploreze solutii care acopera nevoile am elor parti. !ediatorul facilitativ nu ofera opinii despre punctele sla e sau tari ale partilor si nu sugereaza solutii. !"#$"%"& T%&N-F.%!&T$'& Este similara medierii facilitative pentru ca, de asemenea, pune accentul pe faptul ca partilor li se da puterea de a a.un#e la un acor. ,artile structureaza procesul si determina rezultatul. Rolul mediatorului este de a a.uta partile in conflict sa recunoasca valorile, interesele si punctele de vedere ale celuilalt. 'cest proces de intele#ere si comunicare intentioneaza sa rezolve conflictul si sa sc-imbe sau sa repare relatiile distruse. Ca urmare, medierea transformativa este adesea utilizata pentru a rezolva dispute care implica conflicte interpersonale.

Hn ceea ce prive$te rezolvarea pro lemelor se poate face fie prin colaborarea p"r ilor, fie prin intermediar. Rezolvarea prin intermediar are, la rndul s"u, dou" variante( intermediarul este ales sau cel pu in acceptat de ambele p"r i 7mediatorulNconciliatorulNfacilitatorul, pe d eo parte, arbitrul, pe de alt" parte@ sau intermediatorul este impus p"r ilor 7ca n cazul ac iunii le#ale@. Medierea se desf"$oar" dup" structura rezolv"rii prin colaborare $i utilizeaz" masiv ne#ocierea. Reamintim c" ne#ocierea poate fi o metod" de colaborare, folosit" de p"r ile care $i rezolv" sin#ure diferendul, sau o metod" din repertoriul mediatorilor. !ediatorul+ conciliatorul sau facilitatorul, termeni ntre care diferen ele sunt nesemnificative de la o ar" la alta, este o ter " parte independent", impar ial", ce are rolul de a a.uta procesul de rezolvare prin care p"r ile nse$i $i #"sesc solu ia, ter a parte neimplicnduse n con inutul conflictului. ' media nseamn" a interveni ntre p"r ile ostile $i ale conduce spre sc-imbarea atitudinii $i a percep iei celeilalte p"r i din oponent n partener $i spre rezolvarea conflictului. '$adar, medierea implic" o form" de interven ie ipar ial" din partea unui ter$ neutru, care nu poate impune o solu ie, dar poate a.uta p"r ile s" o #"seasc". Este foarte important ca mediatorul s" fi fost solicitat de cel pu in una din p"r i $i s" fie acceptat de toate p"r ile.

Ca o defini ie final", putem considera medierea ca pe un proces de rezolvare a disputelor n care un intermediar profesionistNfomal impar ial $i neutru asist" p"r ile aflate n dezacord s" a.un#" la un acord, prin voin " proprie, prin promovarea cooper"rii, comunic"rii $i prin facilitatea ne#ocierilor, acord care le stabile$te comportamentele viitoare $i men ine rela iile dintre acestea. !omedierea i medierea *n ec2ip. )neori, pentru ca medierea s" de arezultate, este nevoie de doi intermediari sua de trei mediatori cu roluri pe care $i le mpart cu stricte e. Medierea n ec-ip" este o op iune atunci c*nd( % p"r ile n conflic include mai mul i participan iE % conflictul incumb" probleme care reclam" cuno$tin e $iNsau abilit" ile unui specialistE % conflictul implic" aspecte simbolice importante. Cei doi sau trei mediatori trebuie s" lucreze ntr%o rela ie de cooperare, nu de subordonare, iar compelmentaritatea abilit" ilor $i personalit" ilor poate fi un avanta.. #edierea 3 suveic. Este un #en de mediere care se bazeaz" pe medierea separat", de fapr o succesiune de medieri sau contacte repetate cu ambele 7toate @ p"r ile. -tatutul mediatorului. !alitile mediatorului. 5umai o persoan" calificat", care cunoa$te procesul de ne#ociere, precum $i metodele ce trebuie aplicate n confruntarea cu parteneii dificili, se poate an#a.a n rolul formal de ne#ociator%mediator( mediatori profesioni$ti, consiliri, mp"ciuitori, terapeu i, .uri$ti, consultan i de proces. E+ist" ns" $i medierea realizat" de persoane f"r" pre#"tire special"( mana#erii $i $efii direc i, p"rin i, vecinii, membrii de familie etc. Mediatorul implicat ntr%un proces de mediere, indiferent de forma ia lui de baz", n #eneral are urm"toarele carcateristici( % outsiderE % instruit n te-nici de mediereE % nu este parte la rezultatE % nu este factor de decizieE % autoritatea vine din profesieE % acceptat formal de ambele p"r iE

% capabil de a ac iona impar ialE % v"zut drept impar ialE % poate ac iona mpreun" cu un mediator neformal. ,entru a face fa$" cu succes unui proces de mediere, ter ii implica i au nevoie de patru tipuri de abilit" i( :. abilit" i de a stabili o rela ie de lucru eficient" cu fiecare parte aflat" n conflict,pentru a face participan ii s" aib" ncredere n ei, s" comunice liber $i s" primeasc" cu simpatie su#estiileE <. abilit" i de acrea o atitudine de cooperare la p"r ile aflate n conflictE I. abilit" i de dezvoltare a unui proces creativ de #rup $i de adoptare a deciziilor n #rupE =. abilit" i de a identifica multe infoma ii independente despre c-estiunile n .urul c"rora #raviteaz" conflictul. Rolurile mediatorului. 'ctivit" ile mediatorului sunt centrate pe oameni $i rela iile umane, pe de o parte, $i pe sarcin", pe de alt" parte. Centrarea pe persoane $i rela iile psi-osociale presupune( ascultare activ"E confirmarea n ele#eriiE impunerea tonalit" ii cooperanteE ncura.area, urm"rirea intereselor #rupului $i ale indivizilor, dep"$irea eventualelor dificult" i ale persoanelor de a auzi sau vorbi, me inerea confiden ialit" ii. Mediatorul va interveni dac" sunt adresate ntreb"ri sau lansate discu ii ce dep"$esc limetele vie ii particulare. /uportul emo ional acordat p"r ilor poate nsmna mana#ementul unor emo ii ne#ative puternice, cu este furia. Mediatorul va ncerca s" identifice natura emo iei $i va ac iona diferen iat, fie ncon.ur*nd e+presia emo ional", fie nl"tur*nd pe loc cauzele sale, fie ntrerup*nd persoana $i cer*ndu%i s" respecte re#ulile .ocului. 'scultarea activ" este instrumentul cel mai important n acest scop. Fe asemenea , va sus ine emo ional persoana pentru care este intimidant" aflarea n aceea$i sal" cu oponentul. Centrarea pe oameni, $i rela iile psi-osociale l determin" pe mediator s"%$i asume uneori rolul de consilier, el practic*nd ascultarea activ", n ele#erea, acceptarea . Centrarea pe sarcin" presupune comportamnet ca p"strarea structurii procesului, ec-ilibrarea particip"rii p"r ilor, interven ia direct".

! parte esen ial" din atribu iile mediatorului este aceea de a identifica $i discerne ntreinteresele $i pozi iile afi$ate. 3nteresele reale sunt reflectate de( ceea ce conteaz" pentru fiecare individ n parte la modul practic, emo ional $i socialE ce sper" cel mai mult s" rezolveE problemele ce%l afecteaz" cel mai mult. ,ozi iile sunt, la modul concret, solu iile proprii cu care se prezint" p"r ile la ne#ociere. 'cestea constituie un salt direct de la problem" la solu ie. "tapele procesului de mediere. &inda /-aP prezint" procesul de mediere or#anizat pe $apte etape( :. primul contact cu prima parte centrat pe e+plorarea situa iei, construirea unei rela ii, recunoa$terea sentimentelor, e+plicarea procesului de mediere, e+plorarea ideilor in iale etc. <. primul contact cu cealalt parte % similar celui descris mai sus, cu men inerea $i reafirmarea confiden ialit" ii $i stabilirea impar ialit" ii. I. 4regtirea pentru medierea cazului viz*nd ale#erea strate#iei optime de mediere, stabilirea loca iei $i calendarului, invitarea $i pre#"tirea p"r ilor, pre#"tirea loca iei etc. =. $scultarea problemelor este etapa n care p"r ile $i e+pun punctul de vedere f"r" a fi ntrerupte dup" ce ai loc prezent"rile, sunt definite $i acceptate re#ulile de baz" ale procesuluiE consecutiv e+puneriloe celor dou" p"r i, are loc rezumarea de c"tre mediator a celor e+primate de fiecare din ele $i stabilirea de comun acord a pro#ramului urm"toarelor $edin e de ne#ociere. L. 5xplorarea problemelor etapa preuspune selec ionarea principalelor aspecte ale conflictului $i ncura.area comunic"rii ntre p"r i, n condi iile n care mediatorul verific" n$ele#erea mesa.elor $i clarific" opiniile e+primate sau presupunerile. G. !onstruirea acordurilor n aceast" etap" se pre#"te$te nc-eierea procesului de mediere, se insist" pe evaluarea oportunit" ilor , opiniilor $i ofertelor pozitive, ncura.area rezolv"rii problemelor, construirea acordurilor. >. 6nc2eierea i urmare presupune nc-eierea $edin ei $i terminarea procesului de medierea sau continuarea ,edierii dac", n afara problemei , a conflictului principal s" a acordului ob inut pentru acesta, p"r ile solicit" continuarea medierii pentru e+plorarea altor conflicte sau probleme descoperite n etapele anterioare. Medierea este doar unul dintre tipurile de servicii pe care un itermediar le poate oferi pentru rezolvarea conflictelor, dar nu este sin#urul, nu are valabilitate #eneral" $i nu trebuie confundat, prin e+tindere, cu ns"$i rezolvarea de conflicte.

"tapele ce se parcurg n procesul medierii / o variant 0. 7 mai 89:8 b& ;aida #ediatorul | K comments Hn procesul medierii p"r ile 7clien ii @ trebuie s" aib" certitudinea c" mediatorul are o procedur" , c" folose$te un sistem testat care va func iona n beneficiul ambelor p"r i implicate n mediere.Mediatorii vor demonstra c" sunt ( neutri $i impar iali , c" ntele# subiectul ne#ocierii , c" au e+perien " pozitiv" n medierea de conflicte similare $i mai ales c" folosesc un sistem care a dat rezultate. 1."T&2& #" 2%"!"#$"%" -&) C.NT&CT&%"& !"#$&T.%)()$ Fup" ce ai contactat un mediator $i ai stabilit datele nt*lnirii, urmeaz" s" te nt*lne$ti sin#ur sau mpreun" cu cealalt" parte din disput", cu mediatorul. Hn aceast" situa ie este de preferat ca ambele p"r i aflate n conflict s" mear#" la aceasta prima nt*lnire cu mediatorul intrucat se casti#a mult timp, dar nu este o re#ul".Far obicei se prezinta o sin#ura parte. !ricare din parti care se prezint" la mediator va primi informa ii despre mediere n mod #ratuit ,va putea prezenta cazul n ansamblu $i va putea opta n cuno$tin " de cauz" pentru a mer#e n continuare pe varianta solutionarii conflictului prin mediere sau nu . 'ceasta decizie ar putea fi influentata de mai multi factori( increderea in mediator,daca sunt sanse ca disputa sa se poata rezolva prin mediere , onorariul mediatorului , disponibilitatea mediatorului , natura conflictului etc .Fupa analiza initiala, daca este cazul ,se poate trece la completarea ,,CERER33 FE MEF3ERE si apoi la intocmirea de catre mediator a unui ,,C!5TR'CT FE ,REMEF3ERE sau direct la un ,,C!5TR'CT FE MEF3ERE 7in situatia in care sunt toate partile prezente si accepta medierea pe loc @. Contractul de premediere se intocmeste cu scopul de a se contacta prin intermediul mediatorului ,partea din conflict care nu s%a prezentat la prima intalnire si a planifica o data de intalnire comuna cu toti cei implicati in disputa. Modalitatile de contactare pot fi( invitatie la mediere transmisa prin posta cu confirmare de primire , telefon , e%mail, fa+ , contact personal , contact online etc. 'cceptarea medierii se poate face in scris , verbal 7direct sau prin telefon@ sau prin mi.loace electronice.Faca nu se raspunde la doua invitatii consecutive se considera ca medierea nu a fost acceptata.

REZU !"U# $R% E% E"!$E& 3 !<=)$!)$05$ #5.>$)<0?1?> 3 40>#$ >=)$1=>05 !? #5.>$)<0?1 3 !50505$ .5 #5.>505 3 ,5#=$05$ !<=)0$!)?1?> .5 405#5.>505 3 >=;>)$)>$ 1$ #5.>505 2. "T&2& !"#$"%$$ 2%.2%$) 3$-" $NT&(N$%" C.!)N& C) !"#$&T.%)( -$ -"!N&%"& C.NT%&CT)()$ #" !"#$"%" Faca partile aflate in liti#iu accepta procedura medierii,a#reaza mediatorul si sunt dispuse sa se prezinte impreuna la mediator atunci se poate trece la urmatorul pas si acesta este semnarea

,,C!5TR'CT)&)3 FE MEF3ERE de parti pe de o parte si mediator pe de alta parte. Cu aceasta ocazie se vor stabili ( numarul sedintelor de mediere si durata acestora , onorariul mediatorului si modalitatea in care se va ac-ita , termenii si conditiile care trebuie respectate , obli#atiile si drepturile semnatarilor etc. ' se retine ca odata semnat contractul de mediere capata valoare de titlu e+ecutoriu.Este interzisa prin le#ea medierii desfasurarea de sedinte de mediere fara semnarea unui contract de mediere cu partile . Furata unei sedinte de mediere poate fi in limita a <%= ore.Medierea fiind acceptata , mediatorul le e+plica participantilor etapele procesului ( cand si cum se vor intalni , cum vor comunica , ce documente sa pre#ateasca pentru intele#erea cazului , cum sa%si formuleze declaratiile scrise cu pozitiile initiale , ca vor trebui sa prezinte in prima sesiune comuna o pledoarie cu pozitia lor fata de conflict , ca trebuie sa aiba autoritatea de a ne#ocia si dispune de solutia compromisului etc.FEC&'R'T33&E ,'RT3&!R trebuie sa contina ( felul in care s%a a.uns la conflict , problemele de rezolvat , daune suferite in urma conflictului , tipul de intele#ere cerut de fiecare dintre parti etc. dar nu trebuie sa depaseasca =%L pa#ini. Feclaratiile partilor vor fi aduse la cunostinta mediatorului si se va face sc-imb de informatii intre parti.'poi mediatorul va stabili cu partile prima sesiune de mediere comuna. 2%$!& -"#$NT& #" !"#$"%" C) 2&%T$(" % mediatorul isi prezinta cuvantul de inceput , trece in revista re#ulile de desfasurare a sedintelor de mediere si principiile dupa care vor lucra E % apoi fiecare parte incepe cu o declaratie de desc-idere avand ocazia sa%si prezinte situatia direct partii adverseE % partile trebuie sa prezinte numai ar#umente ce se pot sustine cu probe,sa se bazeze doar pe fapte dovediteE % mediatorul va interveni ori de cate ori partile se concentreaza doar asupra unor atacuri reciproceE % de asemenea mediatorul va rezuma si recapitula permanent discutiile in asa fel incat acestea sa fie canalizate doar spre solutii si compromisE se verifica daca partile intele# clar cauzele care au dus la aparitia disputei , daca fiecare dintre parti cunoaste cerintele celeilalte precum si daca acestea trec de faza emotiilor spre cea a faptelor si ne#ocierilorE 2%$!& $NT&(N$%" 2%$'&T& / mediator cu fiecare parte separat 0 % partile trebuie sa%si ierar-izeze problemele in functie de importantaE % mediatorul incearca sa determine validitatea acestora , daca au o baza si ar putea fi sustinute la instantaE se determina adoptarea unei pozitii inclinate spre ne#ociere si compromisE % mediatorul va solicita su#erarea continutului unei intele#eri cu partea cealaltaE & #.)& $NT&(N$%" 2%$'&T& /mediator cu fiecare parte separat0 % mediatorul avand variantele de intele#eri le va dazvalui separat pentru a informa partile si as

forma o prima parereE % mediatorul incura.eaza partile sa fie conciliante si inclinate la compromisE N"4.C$"%"& -.()T$"$ F$N&(" #" C&T%" 2&%T$ &-$-T&T$ #" !"#$&T.% % mediatorul conduce si faciliteaza comunicarea si desfasurarea optima a ne#ocieriiE % se evita bloca.ele de comunicare si se directioneaza ne#ocierile spre obtinerea unui compromis satisfacator de ambele partiE #"C$3$& 2&%T$(.% -$ $NT.C!$%"& &C.%#)()$ #" !"#$"%" Fupa stabilirea unui compromis , a unei intele#eri reciproc acceptate,partile ar trebui sa intocmeasca si sa semneze un document scris si sa%l semneze.'cest document se numeste ,,'C!RF FE MEF3ERE.&a cererea partilor acordul poate fi redactat si de mediator.'poi mediatorul intocmeste un ,,,R!CE/ QERA'& FE 35C83FERE ' MEF3ER33 in care inscrie ce tip de intele#ere au realizat partile prin mediere ( ,,3ntele#ere totalaE ,,3ntele#ere partiala sau ,,Mediere esuata .

REZU !" E"!$! E'%ER%% $R($R%U Z%)E& - >=)$1=>05 !<#?=$ !? #5.>$)<0?1 ,> ,5#=$05$ !<=)0$!)?1?> .5 #5.>505 3 40>#$ ,5.>=)$ .5 #5.>505 !? 4$0)>15 3 40>#$ >=)$1=>05 40>;$)$ ( mediator cu fiecare parte separat ( 3 $ .<?$ >=)$1=>05 40>;$)$ (mediator cu fiecare parte separat( 3 =5+<!>505$ ,<1?)>5> %>=$15 .5 !$)05 4$0)> $,>,)$)> .5 #5.>$)<0 3 .5!>@>$ 4$0)>1<0 ,> >=)<!#>05$ $!<0.?1?> .5 #5.>505