Simptomele psihologice
ale stresuluila locul de rnuncこ
J Rdspunsulacfv, adid lupb;
J Rdspunsulpasiv, adirA tuga sau toleruea.
"Pu[in stres nu stirici"
tN viala de zi cn zi s-a pus in
mod tradilional accent Pe as-
pectele negative, disfunclionale
ale stresului. In limbaj curent,
atunci cdnd spunem despre cine-
Ya "cd este stesaf' ne gdndim
de fapt la un nivel de stres foarte
mare. La locul de muncd, poate
cea mai exhaustivl defrnilie a
stresului negativ este: schim-
barea in starea psihic6, fizicd,
emo[ionald sau in comporta-
mentul unei persoane ca ufinare
a presiunii constante exercitate
asupra sa pentru a activain mo-
duri incompatibile cu abilitatea
sa reala sau perceputd, cu timPul
si resursele avute la disPozitie-
Cu alte cuvinte, stresul la locul
de munci poate fi definit ca cel
mai ddunator rdsPuns fizic qi
psihic ce ia nastere atunci cdnd
cerintele slujbei nu se Potrivesc
cu resursele, capacitdtile sau ne-
voile an-qajatului. Stresul la
iocul de muncd poate conduce la
compromiterea sdndtdtii si chiar
imbolndvire.
Conceptul de stres la locul de
munc[ este adesea confundat cu
acela de competitie, dar aceste
concepte nu sLrnt identice. Com-
petilia ne energizeazi psihologic
ii fizic si ne motiveazi si inv[-
tfun noi meserii si sI ne perfec-
tiondrn muncd. Cdr-rd o compe-
L日 口 ′.“
Mihai PAun
psiholog
titie a luat sf6rqit ne simlim re-
iaxati qi satisficuti. lmPotanla
competitiei in munc[ este Pro-
babil cea la care se face referire
cdnd se spune: "Pufin stres nu
stict' . Uneori, insd, comPetilia
se transformd in cerinte ale sluj-
bei ce nu pot fi indePlinite, re-
laxarea se transformd in ePui-
zare, iar senzalia satisfac[iei in
senzafia de stres. Pe scurt, sta-
diul este de imbolndvire $i e$ec
in rnuncd.
Stresul este o reactie Psiho-
logicd la solicitirile inerente ale
factorilor de stres care are Po-
tenfialul de a face o Persoand sd
se simt[ tensionatd gi anxioasd,
pentru ci nu este in stare sd fac[
fald acestor solicitiri.
o state de
Srresul este ten-
siune ce ia nasterc atuncicind o
persoand rdspunde ceterilot lo-
cului de muncd, familiei si altot
surse exteme ca si cind acestea
ar ti genet'ate de nevoile sale
inteme, obliga;ii 5i autoct'iticd.
Stresul este atat aditiv cat si cu-
mulativ. Se adund in timP PdnI
la starea de crizd cdnd aPar simP-
tomeie. Acestea se Pot manifesta
psihic prin: iritabilitate, anxie-
tate, sc[derea concentrlrii, frus-
triri si urI. Pot apdrea qi simP-
tome fizice: tensiuni tnusculaLe,
dureri de cap, dureri de sPate,
 ,efecte,sduw
insomnii, hipertensiune. Netra-
tate, simptomele Pot conduce la
imbolndvire si chiar moarte.

罐 Stresul este acclasi

晏.pentru toat江 lumea.

量護:鯖 職 まea_
[::L伊 1船
二lζ ::::=皐 111
11暑 ヽ■

季.:貯 1∫ ‰fri臨
de cl.

諦 dTr淵諸 懇f
r:
T躇
stresului sunt cele mai bune.
Nu sunt silnptomc,nu
.estc strcs.

靡斎 轟
躍 調躙滉
atettle.

Nici unul nu a fost validat

de cercetttrile in domcniu. t:Stadiul de rezistene
Accst al doilea stadiu se deoscbcste de prirnul prln reactiilC

盟幌
∬∬¶踏
獅 蠍 靱 卜
1
“Strosul nu trobulo
ovitat"
PRI― tcetiCian al「 o― 畢 I Stadiul de eplllzare
blmaticl stesului a fost hns

濶 tよ :::品 :霊Ъ
f∬ 糊 」
記Xryibれ ∫
:よ :1讐 錯F騨 cea mcdie.
Stresul detemilltt blocarea ala■ 11lci la nivel cercbral, care
:騒 覇:織 爾翻l:酬 lLiT
::二譜躍 atteTttcWttI
:‰ 織 濡 :鳳 ft是 照 :

mului sl sc adapteze,sX sc reor―

淵 F霊 し盤 ::鴨 器 f漸 1墨 :
este sarcina,indiferent de natura
r」
躙 ♂お L」訛 罵器
器 管
￡譜艦
lξ
el∬ at
瞭棚鰍 :き脚 諸‰那 :

蹄 鮮l懇 理鼻鮮
鵬胤 話i棚.L醤 胤 W
48 ■
 Ю
針飢∞曖
鶴dectヽ soltt
sistemului nervos sau cu aqarrlta
unor emolii putemice, Pe cdnd
el nu este numai tensiune ner-
voasd. in cazul omului, fiinla
care dispune de un sistem ner-
vos dezvoltat, reactiile emolio-
nale sunt intr-adevir factorii de
stres cei mai frecventi.
Dr. J. W.Ivlason considerd ci
proprietatea comunl a factorilor
de stres este aceea c[ n-robi]izea-
zd sistemul fiziologic al reac-
tiilor emotionale ,.au de alarmi
tn situatii nepldcute sau cAnd
viata este amenintati.
Stresul nu este intotdeauna
consecinta unet actiuni nocive.
Este neesentiai dac[ factorul de
stres insusi este un lucru Pldcut
sau neplicut: efectul sdu de-
pinde exclusiv de mdsura in
care solicitd adaptabilitatea or-
ganismului. Orice activitate nor-
mald poate produce un stres pu-
temic fbr[ o consecinld diuna-
toare. Stresul ddundtor sau ne-
pldcut este numit "distres". Cu-
vdntul stres utilizat in limba en-
glezi semnifici tensiune. inclr-
care, provine din cuvdntul exis-
tent in limba francezd veche.
distres, insemndnd necaz. ditr-
cultate, situatie nepliicuti. Pnma
silaba a disp[rut probabil tiind
deseori inghititn. ca atunci cind
se foloseste "'neata" in loc de
"bun[ dimineata". Lucrurile
legate de stres pot fi deopotriva
pldcute sau nepldcute, in timp
ce cuv0ntul distres inseamnd
intotdeauna necaz, nepldcere.
Ideea de stres este foarte ve-
che. Poate chiar "omul preisto-
ric isi dddea seanla de trdsdturile
conlune ale acelor senzatii de
descurajare qi extenuare care il
cupilndeau dupd o muncd grea,
in unna cdldurii excesive sau
frigului, stdrilor de fricd sau u-
nor indelungate perioade de
boald. Chiar dacd el nu constien-
tizd faptul cd apdreau intotdeau-
na rcactii sinilare cind ceva era
peste pute rile lui. acest senti-
ntent ii atrdgea totLtsi instinctiv
Nr口
cO
atenfia ci linite]e propriei sale
capacitdti erau depipife" (Selye,
1914, p. 176).
Sfiesul nu frebuie evitat. De
fapt nici nu poate fi evitat. Indi-
ferent ce facem sau ce se intdm-
pli cu noi intotdeauna avem ne-
voie de energie pentru intreline-
rea vietii, combaterea efectelor
ddunatoare si adaptarea la influ-
enlele in permanenti schimbare
pe care le exercit[ mediul. Un
anumit nivel al stresului existd
si in starea de relaxare, in tim-
pul somnului.
Stresul la locul
de munci
S-AU EVIDENIIAT multiPle
forme ale stresului. Ca exemplu:
stresul in perioada coPilIriei,
stresul la adolescenti, la persoa-
nele vdrstnice. stresul marital,
farnilial. llnanciar etc.
in conditiile vietii actuale una
dintre cele mai importante fatete
ale stresulur estg sfresul Ialooul
de muncd.
Srresul la locul de munc[ poate
tr defurit ca fiind rezultatul cel
mai ddunator,fl.zic si psihic, ce se
produce cdnd cerintele postului
nu se potrivesc cu resursele, caPa-
citatile si nevoile angajatului.
Conform unor puncte de ve-
dere diferenlele intre caracteris-
ticile individuale, ca personali-
tatea si stilul de rezolvare a pro-
blemelor, sunt cele mai impor-
tante in prezicerea cdror conditii
de muncd vor deveni factori de
stres, cu alte cuvinte problema
apare datoritd faptului ci ceea
ce este stresant pentru o Persoa-
n[ poate s[ nu fie o problernd
pentru altd persoand. Personali-
tatea poate avea o influent[ im-
portant[ asupra senza{iei de
stles. Ea af-ecteazd at6t gradul de
perceptie al potentialilor agenti
ca fiind stresanti in fapt, cdt 5i
tipul de reactii care apar. Sa
aruncirn o privire asupla celor
doud tlisirturi cheie ale perso-
nalititii.
ｎｕ
′呻
5ノ mJ 2009

Stres managerial
gi stres operalional
POTENTIALⅡ factori dc
stres dill viatX de OrganizatiC pot
afccta aproape pc oricine ln
o五 ce orgamzatic, ln t■ mp cc
altii par stt afecteze numai pe cei
care joactt anlllnite roluri.
□器 棚慇
Lcarca rolului― are
supra■I〕 を
『
loc atunci cand cineva trebuie sこ
se achite dc prea multc mda_
loriri,mt― lln timp prea scllrt.
Suprdncttcarea rolului pro―
voactt stres,1l lnpledictt pe cci
afectati sI Se bucure de pl詭 erile
Vie“ ,Care pot reduce stresul.
Responsabilitatea mare ― responsabilitatea pentru lnari
responsabilitateaね
si de lucJttn, iduenta aSupra
`de Oamcni
viitcDrului altora au potettialul
de a induce stres.
Factori de stres la nivel
operafional
COnd“ ii improprii de muncこ
一condit五 le de rnuncX neplttute
sau chiar periculoase sunt fac¨
to五 importa■ ti de Stres.
Proiectarea nccorespunz五 ― ganizatie si Cu cclalaltin mcdiul
toare a postului― poate provoca exterior'=. Rolul de lnembru al
strcs la o壺 carc dmtre nivelur」 e
organizatiOnale. Supralncttca―
rea rolului sau posturilc prca
simplc si nentcresante vor ac―
tiOna Ca agenti de Stres.Mono―
tonia si plictiseala se pot dovedi
extrem de frustrante pcntru cei
lsi asu―
care sc sIInt capabili sこ
me obhgatii mai complexe.
Dupこ modelul lui R.Karasek
asupra solicit江 lo■ si controlului
m cadrul pOStului, postunlc m
care cxistユ solicittti man dar nu
dau decat posibilitこ ti reduse de
control asupra dcciziilor profe―
sionale sunt tn mod special prc―
dispuse stt productt stres si reac―
tii nCgative la strcs.Solicittt■ e
mari 10t aduce cu ele un ritln de
ヮefecte,sdutti
lucru ncuniform, supraincこ
carca,timpul foartc lilllitat, sau
pierdcH lnateriale posibilc.Lip―
sa de control se referユ la aria
lilllitath dc decizie si autoritate.
Factori stresanti pCntru rolu―
rilc de reprczentare si cpuizarea
―rolurile de reprczentare― po―
Zitii tn care membrilor organi―
ZatiCi li Se cere sl intcracliOnezc
cu membril altor organizatii sau
cu publicul. Ocupantii aCCStor
pOZilii au mari sanse sl trttiasc江
strcsul f五 nd cu``un piciorin or―
organizaliCi poate fi incolnpati―
bil cu solicittttile publicului sau
ale altei organizatii. Epuizarca,
y::般
￡″ 雲 :S:乳 盟 111:
de ``stare avansattt de oboscal江
emOtiOnal江 , depcrsonalizarc si
reducerea sentilnentului de rea―
lizare personal益 , cc se produce
la indivizii care lucrcaztt cu
oalncnii tntr― un post sau altul''.
Candida!ii Cu sanSe maximc la
epuizarc sunt: profesorii, asis―
tentcle nlcdicale, lucrtttorii so―
ciali.Epuizarea parc stt urlllcze
o evolutic in stadii,carc inccpe
cu o stare de oboscaltt elllotiOna―
li(Se Simte scchtuit dc muncl,
obosit di11lineata, frustrat, nu
vrctl sl lLICrCZc cu o〔 11llcnll)
R^:L^1^“ :A貪 ハ l^X^nl:^ハ
r― Urmdtorul stadiu este dePerso-
nalizarea. Aceasta se manifestd
prin insensibilitate profesional[,
tratarea oarnenilor ca Pe obiecte,
nepisare fa1[ de necazurile oa-
menilol. Al treilea stadiu: reali-
ziri personale reduse - nu Poate
tace fatd eflcient problernelor,
consicier[ cd nu are o influentd
bund asupra altora, nu Poate
intelege sau compltimi Pe altii,
nu se mai sitnte atras de munca
sa. Epuizarea pare sd se intAl-
neascd cel mai des Printre cei
care au intrat in serviciu cu ide-
aluri deosebit de inalte.
Gonflictul seruiciu -
familie, nesiguranla
postului....
EXISTA factori de stres care
probabil sunt resimtiti uniform
de orice actor social. Conflictele
interpersonale - sunt un factor
putemic, in special Pentru cei
cu tendinte accentuate de a-l e-
vita. intreaga gamd de contlicte,
de la ciocnirile de personalit[li
pana lu ccrturile irttergrupuri are
mari sanse de a Provoca stres,
cdnd conduc:e la atacuri reale
sau doar percepute, asupra
integrit[tii sau bunei P[reri
despre sine.
Conflictul serviciu-fatnilie -
stresul izvttriiste din cont-lictul
 針
Ю飢cauz刺 酬刺 叩
h bcultt ml
Simptomele stresului la locul de munci se pot manifesta in
plan comportarnental. fiziologic si psihologic.
Reacfu compofiamentale: sunt activitdti practicate deschis,
pe care individul stresat le foloseste in incercarea de a face fatd
stresului. Ele includ: atitudini de rezolvare a problemei, de
retragere si de folosue a substanlelor care provoac5. depen-
den1a.
Reacfii psihologice.' implicl in primul rdnd procesele
emotionaie si cerebrale. Reactia psihologicd cel mai des int6l-
nitl este r-rtilizarea mecanismelor de apdrarc (eforturi psiholog-
ice de a reduce an-xietatea asociatd cu stresul).
Reac@ fiziologice la sfies: exist[ dovezi c[ stresul la locul
de munci se asociazd cu functionarea neregulat[ a inimii,
hipertensiune, puls accelerat, cre$terea colesterolului. Stresul a
mai fost asociat si cu declansarea unor boli cum ar fi cele res-
piratorii si infectiile bacteriene.
de roluri intre a fi membru al tive se poate dovedi stresant[, in
unei familii si a f,r membrul unei special pentru cei care tolereazi,
organizatii. greu o astfel de ambiguitate.
Nesiguranla postului - un Aldtun de acesti factori ge-
post si,eur este un obiectiv im- nerali mai pot fi int61ni1i qi al(i
portant pentru aproape oricine si factori de stres: lipsa locului de
c6nd acesta este anrenintat. muncd. un loc de rnunc[ bun
poate apdrea slresul. poate tr stresant atunci cdnd an-
Ambiguitatea rolului - existi gajatul este pernanent nesatis-
acolo unde obiectivele postului fdcut, nu are perspectiva de a-
sau modul de a accede 1a ele vansare sau de schimbare sem-
sunt neclare. Lipsa unei direc-
nificativd, nu are siguranta pre-
zentei' pe postul potrivit qi, in
acelasi timp, nu stie ce altceva
ar putea face. Echipa sau organi-
zatia pot fi stresante atunci cAnd
cerin!ele sunt conflictuale, o-
biectivele neclare. sau resursele
neadecvate, dac[ au loc schim-
bdri flrd consultare sau planifi-
care adecvate, sau dacd existi
un conflict intre satisfacerea
nevoilor si astept[ri. Ate cauze
de stres pot fi conditiile proaste
de rnuncd (zgomot, iluminare,
rrrizerre, umiditate, cilduri/fri-e
excesiv, ergonornie), un slab
managelnent al tirnpului, finan-
tare nesi_suld. lipsa procedurilor
de suport si supervizare. Locul
Nr.5ノ mai 2009
c
de muncX poatc fl stresant dacこ
狙gttatul are prea rnlllt stt pК a
pulin deね cut,dacl sl可 ba CSte
prea grea sau prea usoara,dacX
angaJatul trebuic sこ ia deciz五
伽 江a bcneficla dc lnfo.11lare sau
autottitate adecvate, dacこ p五 ―
meste tcrlnene asupra cttora nu
are lllci un cOntrol sau dacこ are
responsabilitatea vielii altOra.
Strcsul poatc fl gcnerat dc re―
latiileじ u supenorii,subordonatii,
colcgii, cOnsiliul de adminis―
talie, beneflciari, mcmb五 sau
persoane din alte organiz叫 五 .
O importantX categorie dc
facto五 mai sunt si cei autoin―
dusi.Accstia sunt speciflci pcr―
soanelor care nu se trateaz五
adccvat pc ele mseleo Ei se pot
datora negl12ni fiZiCe,care pe
langx pOtentialul Stresant pro―
pnu, pOate dete.11lina capacita¨
tea de a rezista altor factori stre―
Santi, Sau abandonttdi perioa¨
delor de relaxare.
Ca factori de stres extenu,
care scaptt controlului putem
aminti: schimb沈 dle lcgislativc,
deciz五 lc finantatOrilor,traflcul,
transportul ttl comun.
Bibliogmie
BOgⅢ ,Z.― ルイar7υ af dc Psf―
力of9gra“ υ
J2c″ J ottaコ ゴ ″α ー
Edittlra Polirom,2004: “ 'afゴ
Bogatlry, Z. - Introducere in psi-
hologia mwtcii - Editura Tipografia
de Vest, TimiEoara, 2000;
Cismarn, D. - Comunicarea in-
ternd in organizatii - Editura
Tritonic, Bucuresti, 2008 ;
Cristeg D. - Tratat de psihologie
sociali - Editura Pro Transilvania.
2000;
Hindle, T. - Cum sd reducem
strcsul - Editura Rao. Bucuresti,
200t:
Nexandrescu, L.C. - Clasi-
ficarea stresului psihic. Revista Ro-
nAnd de Psihiatrie, Pedeopsihiatrie
Sr Psihologie medicald. Bucu-
resti.1993;
Ionescu, G. - Tulburirile perso-
nalitiYii - Editura Asklepios, Bu-
curesti. l 997.
]
Ｅυ