Managementul stresului

Optimizarea dozei zilnice de stres...

De câte ori simţim că suntem presaţi de probleme la care nu reuşim să găsim soluţii pentru că
mintea noastră este blocată de presiunea stresului?

Un anumit nivel al stresului este benefic pentru creşterea şi dezvoltarea noastră determinându-ne
să ne forţăm şi să depăşim limitele pe care credem că le avem. Dar care este acel nivel optim
pentru fiecare?

Metodele şi tehnicile din acest curs ne ajută să stabilim acest nivel şi să folosim stresul în
favoarea noastră.

Target:

Cursul se adresează organizaţiilor şi tuturor celor care vor să înveţe să facă faţă stresului zilnic
folosindu-l ca motor în activitate.

Obiective:

 Conştientizarea tuturor factorilor de stres

 Identificarea stilului propriu de reacţie la stres
 Identificarea nivelului optim al stresului
 Însuşirea unor tehnici de control al stresului
 Relaţionarea eficientă cu persoanele provocatoare de stres

Module:

1. Componentele stresului
2. Tipuri de stres
3. Simptomele fizice şi psihologice ale stresului
4. Modele de management al stresului
5. Orientările personale de management al stresului – metoda LIFO
6. Tehnici de management al stresului
7. Stresul pozitiv
8. Controlul anxietăţii
9. Abordarea persoanelor stresante
  volumul excesiv de muncă;
 cerințele contradictorii și lipsa de claritate privind rolul pe care îl are de îndeplinit
lucrătorul;
 lipsa de implicare în luarea deciziilor care afectează lucrătorul și lipsa de influență asupra
modului de desfășurare a activității;
 schimbările organizatorice gestionate necorespunzător, nesiguranța locului de muncă;
 comunicarea ineficientă, lipsa de sprijin din partea conducerii sau a colegilor;
 hărțuirea psihologică și sexuală, violența din partea terților.

1.Numărul mare de sarcini primite şi timpul limitat pentru îndeplinirea lor.

2. Incapacitatea de a gestiona într-o manieră optim-profesională sarcinile.
3. Lipsa unei fişe clare a postului, în care angajatului să i se specifice care îi sunt sarcinile. În felul
acesta, el se simte frustrat din pricina faptului că este pus să facă ceva ce nu are legătură cu
jobul lui.
4. Recomensa financiară (şi de altă natură) insuficientă care atrage lipsă de motivare.
5. Responsabilitate mare neasociată cu o autoritate sau putere decizională adecvată.
6. Lipsa de colaborare din partea superiorilor, a colegilor şi a subordonaţilor.
7. Imposibilitatea de exprimare a capacităţilor reale, a talentelor, limitare profesională.
8. Lipsa controlului şi a recunoaşterii pentru produsul finit la care a contribuit.
9. Lipsa de siguranţă a locului de muncă, ameninţarea cu concedierea, restructurarea.
10. Teama că o mică greşeală ar putea atrage consecinţe grave.
11. Condiţii de muncă neplăcute, colegi agasanţi.

 volum de lucru excesiv sau constrângeri temporale;

 cerințe contradictorii;
 lipsă de claritate în ceea ce privește rolul lucrătorului;
 comunicare ineficientă;
 schimbări organizaționale gestionate necorespunzător.

Riscurile psihosociale provin, de asemenea, dintr-un context social deficitar, inclusiv din situații
caracterizate prin:

 absența sprijinului din partea conducerii sau a colegilor;

 relații interpersonale deficitare;
 hărțuire, agresiune și violență;
 dificultăți în ceea ce privește îmbinarea angajamentelor de la locul de muncă cu cele de
acasă.
Daca simptomele stresului sunt relativ simplu de recunoscut, cauzele lui selasa mai greu ghicite.
Sursa factorilor psihici se afla in spiritul si imaginatianoastra, sunt cei mai insidiosi si cel mai greu de
stapanit. Intre ei se numara:anxietatea (teama de un rau permanent), sentimentul de vinovatie fata
denoi sau fata de altii, viata "la termen", programata ora de ora si zi de zi,plictiseala, vanitatea,
ambitia, frustrarea, frica, dorinta de a parveni etc.