UNIVERSITATEA TEHNICA A MOLDOVEI

FACULTATEA DE ENERGETICĂ

RAPORT la informatică
Tema: Lucrarea de laborator nr.1
“MathCad - Notiuni de baza”

A efectuat:

Bîcec Ivan , student grupei

EM 0-91, facultatea EN

A verificat:

Dragomir Alexandru

CHIȘINĂU 2009
Scopul lucrării:
De a face cunoștință cu sistemul informațional MathCAD rezolvînd exercițiile și problemele
matematice din lucrare.

Sarcină de lucru:
1. Citirea noțiunilor de bază date în conținutul lucrării de laborator nr.1.
2. De a aplica în practică materialul teoretic acumulat ulterior la cursuri de informatică.
3. Efectuarea exercițiilor 1-11 conform cerințelor date.
4. De a formula concluzii.

Considerente teoretice:
MathCAD lucrează cu fișiere în care pot fi introduse blocuri de trei tipuri: expresii
matematice, fragmente textuale și obiecte grafice. Pentru derularea normală a programului este
important ca blocurile matematice sa fie scrise de la stînga la dreapta și de sus în jos.

1. Expresiile matematice:
Elementele de baza ale expresiilor matematice in MathCAD sunt: tipurile de date, operatorii,
functiile si structurile de dirijare.

 Operatorii:
Simbolurile operațiilor matematice (+; -; ± ; √; ≡; ≤; ≥; ˂; *; !, sin,cos, tg, cot,

)
Operatorul determina operatia care va fi indeplinita avand anumite valori ale operanzilor și
cîți operanzi, unde și de ce tip vor fi inlocuiți în operator.
Operand – un numar sau o expresie asupra careia actioneaza operatorul. Spre exemplu, in
expresia + 83 numarul 83 si expresia sunt operanzii operatorului + (plus), iar 8
operandul operatorului . Dupa definirea operanzilor, operatorii devin blocuri executive.

 Tipurile de date:
Din tipuri de date fac parte – constantele numerice, variabilele simple sau de sistem,
vectorii si matricele.
Tipul variabilelor se determina in finctie de valoarea lor: variabile numerice, variabile
simbolice, variabile discrete, etc. Numele constantelor, variabilelor sau altor obiecte se numesc
identificatori care reprezinta un ansamblu din litere latine sau grecesti si numere. In MathCAD
exista un grup de obiecte speciale care nu pot fi nici variabile, dar nici constante, valorile acestor
grupuri se definesc in momentul lansarii aplicatiei si se numesc variabile de sistem. Variabilele
simple se deosebesc de cele de sistem prin faptul ca acestea se determina de catre utilizator la
inceputul lucrului. In calitate de operator de atribuire se utilizeaza semnul :=, iar semnul = este
rezervat pentru atribuirea de valori variabileolor de sistem. Exista de asemenea semnul de
egalitate = (combinatia de taste Ctrl + =), care se utilizeaza pentru atribuirea valorilor
aproximative la rezolvarea sistemelor de ecuatii si semnul de egalitate -> (combinatia de taste
Ctrl + .) utilizat pentru calcule simbolice.
Variabilele disctrete – acestea sunt niste variabile aparte care deseori inlocuiesc structurile de
dirijare (ciclurile) si au un sir de valori fixate:
1. Name := Nbegin .. Nend, unde Name – numele variabilei, Nbegin – valoarea de inceput, Nend
– valoarea de sfarsit, .. – oprator se introduce de la combinatia de taste ;. Daca Nbegin < Nend,
pasul va fi +1, in caz contrar –1.

2. Name := Nbegin, (Nbegin + Step) .. Nend Aici Step – este pasul.

Variabilele discrete diversifica esential posibilitatile pachetului MathCAD, permit realizarea

calculelor multiple sau a ciclurilor cu calcule repetitive si formarea vectorilor si matricilor.

Masiv – elemte numerice sau simbolice, organizate in forma de matrice sau vector. Numarul de
ordine al elementului, care de fapt este adresa acestuia se numeste indice. Indicii iau numai
valori numerice intregi si se incep de la 0 sau 1 functie de valoarea variabilei ORIGIN.

 Funcții.
Functie – se numeste expresia, conform careia se realizeaza anumite calcule cu argumente si se
determina valoarea numerica a acestora. Variabilele indicate in paranteze dupa numele functiei
se numesc argument si se inlocuiesc la evaluarea functiei cu valorile din paranteze. Variabilele
din partea dreapta, neindicate in paranteze in partea stanga, se numesc parametrii functiei,
acestia se definesc pana la definirea acesteia. Functiile in MathCAD pot fi incorporate, sau
determinate de utilizator.

 Structurile de dirijare.

2. Blocurile textuale
Exista doua tipuri de blocuri textuale:

 Regiuni de text destinate pentru comentari care se introduce prin cobinația de taste Shift +
";.
 Regiuni de alieant destinate textelor de alieant; se introduce prin combinatia de taste Shift
+ Enter

3. Obiecte grafice

Grafice se impart in trei tipuri de baza – bidimensionale, tridimensionale si obiecte

importate.

 Graficile bidimensionale sunt de regulă interpretarea grafică a unei funcții de o variabilă.

Pentru crearea unui grafic decart se efectuiaza urmatoarele:

1. Cursorul se plaseaza intr-un loc gol pe pagina de calcul.

 2. Se selecteaza comada Insert→Graph → Х-У plot, se tasteaza combinatia Shift + @,
sau butonul din bara Graph. Ca urmare va aparea un sablon pentru graficul bidimensional.

3. Sub axa Х se introduc consecutiv toate valorile variabileidivizate prin virgula …

4. Sub axa Y se introduc toate valorile functiei sau insusi functia. Se tasteaza ENTER.

Aplicația MathCAD ofera o varietate mare de opțiuni asupra proprietățile graficului : de la

alegerea modelului de grafic pîna la alegerea culorilor barelor chistogramei

 Graficele tridimensionale sereprezinta ca o functie de doua variabile de tipul Z(X, Y),

pentru constructia acestora se utilizaza functia CreateMesh.

CreateMesh(F (sau G, sau f1, f2, f3), x0, x1, y0, y1, xgrid, ygrid, fmap) - Creaza un
grid pe suprafata unei functii F. x0, x1, y0, y1 – limitele de crestere a variabilelor, xgrid, ygrid –
dimensiunile gridului, fmap – functia de reprezentat. Toti parametrii cu exceptia F, - sunt
auxiliari. Functia CreateMesh creaza automat un grid de –5 .. 5 din 20*20 puncte. Deseori
graficele tridimensionale sunt prezentate in forma de linii punctate , astfel de grafice se
construiesc cu comanda Insert →Greph →3D Surface plot, suprafata functiei se defineste cu
trei matrici (X, Y, Z). Pentru determinarea parametrilor de intrare se utilizeaza functia
CreateSpace.

CreateSpace (F , t0, t1, tgrid, fmap) - Returneaza un masiv de date din trei vectori cu
coordonatele х-, у-, si z-, determinat de functia F. t0 si t1 – limitele de crestere a variabilei, tgrid
– dimensiunile gridului, fmap – functia de prezentat. Toti parametrii cu exceptia F, - sunt
auxiliari.

 Crearea clipurilor animate

In MathCAD exista o variabila incorporate FRAME, destinata pentru dirijarea clipurilor:

1. Sa se creeze un obiect functie de FRAME ;

2. Selectati Tools →Animation pentru afisarea ferestrei de dialog respective;
3. Selectati partea de fisier care urmeaza a fi animata ;
4. Instalati limitele de crestere pentru Frame (cimpurile De la : si Pina la : ) ;
5. In cimpul introduceti viteza de desenare a cadrelor (cadre/sec.);
6. Selectati Animation;
7. Salvati fisierul in format AVI (Save as)
8. Reproduceti animatia salvata View→Records.

Mod de lucru:
 3. Mersul lucrarii
Ex. 1 Sa se determine:
100  10  10 

Ex. 2 Sa se defineasca variabilele: a:=3.4, b:= 6.22, c:=0.149 (variabila c - se va defini

global) si expresiile:
a  3.4 b  6.22 c  0.149

Z 
2 a b  3 c
a2  ba c c Z

 cos  
sin( c) a
N  e   N
b
Ex. 3 Sa se afiseze in foaie de calcul valoarea constantei de sistem  si sa i se atribuiasca
formatul maximal (local):

Ex. 4 Executati urmatoarele operatii cu numere complexe:
Z  3  2i
Z 
Re( Z) 
Im( Z) 
arg ( Z) 
Z
5 
2 Z 
Z1  1  2i Z2  3  4i
Z1  Z2  Z1  Z2  Z1 Z2 
Z1

Z2

Ex. 5 Executati operatiunile:

i  1  10

i   (i  1) 
i i
0.4
 2
 x  log ( x  2) d x 

0
1.2
 cot ( 2 x)

dx 
 2
 ( sin ( 2 x) )

0.8

x  2 d 5 d
x  sin ( x) 
dx dx
 d 5 d
x  80 sin ( x)  0.42
dx dx

Ex. 6 Sa se defineasca vectorii d,S si R prin argument ul discret i. Sa se afiseze rezultatele in

forma tabelara si grafica pentru functile Si(di) si Ri(di), utilizind comanda Insert -> Graph -> X-Y
Plot.
i  1  10
S( i)  i R( i)  i d ( i)  i

10

S( d( i) )
5
R( d( i) )

0
0 5 10
i
Ex. 7 Sa se construiasca grafice decart sau polare pentru urmatoarele functii, pentru aceasta
variabilei : i se va atribui un sir discret 0 .. 2 cu pasul /30.
Din graficul X-Y Plot sa se determine coordonatele punctelor de intersectie ale graficelor
Y() si P(). Sa se determina valoarea functiilor X() si Y() pentru :=/2;
X    cos     sin   

Y    1.5 cos     1
2

P    cos   

  0   0 
   2

 30 
90
90 120 60
120 60
150 0.6 30
150 0.3 30
Y(  ) 0.2
X(  ) 0.1 180 0
180 0
210 330
210 330
240 300
240 300 270
270 


90
120 60
150 0.6 30
P(  ) 0.2
180 0

210 330
240 300
270

 210 330
240 300
270


0.4

Y(  )

P(  )
0.6

2 3 4
 X1  2.1991 Y1  0.58779
X2  4.0841 Y2  0.58779


 
2
X    0 Y    1

Ex.8 Utilizind comanda Insert->Matrix sa se editez e matricea Q cu 6*6 elemente, si sa

se reprezinte graficul cu comanda Insert->Graph->Surface Plot

3 1 2 0 2 1 
1 1 4 0 6 0 
 
1 4 1
Q  
0 1 5 
2 1 2 1 0 1 
 2 0 0 1 2 3

 
4 4 6 5 5 3 

Q
Ex. 9 Sa se construiasca graficul de suprafata si harta liniilor de nivel pentru functia de
doua variabile X t     t  cos     sin   , prin 2 metode diferite:
1) Cu ajutorul comenzii CreateMesh(grid de 40*40, cu limitele t de la -5 pina la 5,  -
de la 0 pina la 2);
2) Pe cale matematica:
-Mai intii se defineste functia X(t,);
-Pe axele t si  se vor pune 41 puncte de calcul: i:=0..40 j:=0. .40
-Se determina matricea Mi,j:=X(ti,j) si se afiseaza in forma de grafic;

X t     t  cos     sin    /* Cream grafice pentru functia prin 2 metode:

1) Prin comanda CreatemMesh
t  5  5   0  2
2) Prin metoda matematica, definind pasul, mult imea
punctelor de calcul, determinind matricea si afis ind-o */
1) F  CreateMesh  X  5  0  5  2  40  40

F F

2) i  0  40
j  0  40
t ( i)  5  ( 0.25 i)
 j
 ( j) 
20

M ( i  j)  X t ( i)   ( j) 

Grafic

2
si f2( x y )  5 cos 
( x  y) x y 
Ex.10 Sa se afiseze grafic intersectia figurilor f1( x y )   
10  3 
cu ajutorul functiei CreateMesh, fara a se lua in consideratie valorile parametrilor auxiliari.
Sa se aleaga un fill monoton pentru fiecare din figuri utilizand comanda Format din meniul
contextual. Sa se utilizeze efectele Fog, Lightning, Perspective.

2
f2( x y )  5 cos 
( x  y) x y 
f1( x y )   
10  3 

Z  CreateMesh ( f1) X  CreateMesh ( f2)

Z X

Ex.11 Utilizind variabila Frame si comanda View -> Animate, sa se creeze clipuri animate
p\u datele din tab.1

1) x  0  0.1  30
/* Cream animatia:
f ( x)  x  FRAME 1) Definind functia ce interactioneaza cu variabila
FRAME
2) Cream graficul
90
120 60 3) View -> Animation -> Precizam valorile "de la",
30
"pina la" si viteza.
150 20 30 4) Selectam spatiu de lucru in care se
10 interactioneaza cu variabila FRAME -> Animate
f ( x)
180 0 0 5) Salvam animatia in formatul .avi */

210 330

240 300
270
x
 2) i  0  ( FRAME  1)

 0.5 i cos ( i) 
M ( i)   i sin ( i) 
 
 2 i 
g ( i)  0.5 i cos ( i) h ( i)  i sin ( i) k( i)  2 i

( g  h  k)

3) i  0  20 j  0  20
2
f ( x y )  sin x  y  FRAME
2 
x( i)  1.5  0.15 i
y ( j)  1.5  0.15 j

M ( i  j)  f ( x( i)  y ( j) )

FRAME  0  50

Analiza rezultatelor
 Efectuănd lucrărea de laborator nr.1, am rezolvat un șir de probleme si exercitii de
matematică de diferite grade de complexitate : de la extragerea de sub modul pînă la constucția
graficilor a functiilor de doua variabile. Analizînd rezultatele apținute cu ajutorul aplicației
MathCAD și comparîndule cu cele obținute prin calculul manual observ că operațiile au fost
executate de program cu un înalt nivel de corectitudine.

Concluzia
Aplicația MathCAD largește posibilitatea de utilizare a computerului în calculile ingineresti.
Anume intervalul mic de timp în care sunt efectuate un volum mare de operații duce la inutilitate
efectuării calculului numeric manual. Meniurile simple și comenzile intuitive permit unilizarea
acestei alicații fara cunoștințe profunde în programare.

Întrebările de control:
1. În MathCAD blocurile textuale se introduc prin doua metode: comentariile scurte se
introduc prin combinația de taste Shift + ” iar regiunile de aliant prin combinația de
taste Shift + Enter.
2. Atribuirile globale se citesc de către program primile, adică cînd programul citește foaie
de la stînga spre dreapta deci si calculile în care sînt ele menționate se efectuează în
primul rînd pecînd cele locale sunt utilizate la a doua citire a foaei, de sus în jos.
Atribuirile globale se afișează cu operatorul iar atribuirile locale cu ≡
3.
4.
5.
6. În aplicația MathCAD sunt utilizate dar doua tipuri de functii: incorporate sau
determinate de utilizator.
7. Funcțiile incorporate se introduc pe trei căi:
 Din meniu principal se selectează Insert → Funtia.
 Se tastează Ctrl +E
 Se tasrează pe butonul special din paleta???
8. În aplicația MathCAD sunt diversi operatori ce efectuează diverse operații. Fiecărui
operand îi corespunde un anumi tip de operație. De exemplu:

 Calculul integralelor simple și a celor duble

 Derivatelor simple sau celor parțiale

 Sumelor: + sau
9. Variabilele discrete sunt niste variabile aparte care deseori înlocuesc structuri de
dirijare (ciclurile) și au un șir de valori fixate.
10.În aplicația MathCAD sunt doua masive de date: Matricile si Vectorii.
11. Vectorii sau Matricile se definesc prin mai multe metode:
 Cu ajutorul comenzilor : Insert→Matrix unde se precizează numărul de linii si
de coloane.
 Cu combinația de taste: Ctrl + M
 Clic pe butonul din paleta Matrix
 Utilizind variabilile discrete in cazul cind elementele au o relatie vădită.