Unitatea şcolară: Școala Gimnazială Nr.

1 Albeștii de Muscel
Disciplina: Informatică și Tehnologia informaţiei si a comunicaţiilor
Unitatea de învăţare: Algoritmi
Tema: Structura secvențială
Tipul lecţiei: lecţie mixtă
Data
Clasa: a V-a
Profesor: Ivaşcu Corina Ioana
Locul de desfăşurare: Laboratorul de informatică
Durata: 50 min

Proiect didactic

Competenţe generale: Dezvoltarea deprinderilor moderne de utilizator

Competenţe specifice:
Utilizarea responsabilă și eficientă a tehnologiei informației și
comunicațiilor;
Identificarea unor modalități algoritmice pentru rezolvarea unor situații din
viața cotidiană, exprimate în limbaj natural
Obiective operaţionale

Obiective cognitive:
O1: să definească noţiunea de algoritm
O2: să cunoască operațiile ce se pot realiza în structura secvențială
Obiective afective:
O3: să prezinte avantajele prelucrării datelor de intrare în date de ieșire

Obiective psihomotorii:
O4: să aplice algoritmii
O5: să modifice o structură secvențialp
Resurse:
Timp: 50 minute
Materiale: cretă, tablă, caiet de notiţe, calculatoare, fişe de lucru
Procedurale:
 Metode de comunicare orală
 Expunerea
 Conversaţia
 Metode de acţiune
 Exerciţiul
 Demonstraţia
 Procedee de instruire
1
  Explicaţia în etapa de comunicare
 Conversaţia în etapa de fixare a cunoştinţelor
 Învăţarea prin descoperire dirijată
 Forme de organizare a activităţii
 Frontală
 Pe grupe mici
 Metode de evaluare
 Probe orale
 Verificare prin lucru individual

Material bibliografic de specialitate:

 Manualul „Tehnologia informaţiei – Informatică” pentru clasa a v –a
 “Didactica predării informaticii”, Masalagiu C., Asiminoaiei I., Editura
Polirom, Bucureşti, 2004;
 “Evaluarea progresului şcolar – de la teorie la practică”, Stoica I., Editura
Humanitas Educational, 2003;
 “Metode de învăţământ”, Cerghit I., Editura Polirom, 2006.
 - Tehnologia informatiei si a comunicatiilor, Stoica Gradinaru, Elvira
Bizdoaca, Cristina Rocsoreanu, Alina Ionisor, Gabriela Sandu, Editura Economica
Preuniversitaria, 2005

Desfășurarea lecției

-1-Momentul organizatoric
Pregatirea lecției:
1. întocmirea proiectului didactic;
2. pregatirea setului de întrebări pentru elevi ;
3. pregatirea setului de aplicații pentru elevi;

-2-Organizarea și pregătirea clasei:

-verificare frecvenței elevilor;
-verificarea cantitativă a temei, frontal și verificarea calitativa, prin sondaj;
-verificarea existenței resurselor materiale;

-3-Captarea atenției clasei:

-anunțarea subiectului pentru tema respectivă;
-anunțarea obiectivelor pentru tema respectivă;
-anunțarea modului de desfășurare a activității;

-4-Reactualizerea cunoștințelor dobândite anterior: profesorul verifică

cunostințele din lecția precedentă;

2
 -5-Anunțarea titlului lecției noi: profesorul anunță și scrie pe tablă titlul lecției ,,
Structura secvențială”

-6-Comunicarea noilor cunoștințe:

Un algoritm cuprinde preluarea, prelucrarea și transmiterea datelor.
Structura secvențială reprezintă este o succesiune de operaţii executate una după alta
în ordinea scrierii lor, cu scopul de a prelucra datele de intrare în date de ieșire.
Operațiile ce se pot realiza în cadrul acestei structuri sunt:
 Declararea datelor ce vor fi utilizate
 Citirea, primirea datelor de intrare
 Scrierea datelor de ieșire, a rezultatelor
 Operații de atribuire în urma cărora unei variabile i se poate atribui o valoare
constantă, o expresie (calcul matematic) sau o altă variabilă.

1. Declararea datelor
|variabila tip;

La inceputul oricarui algoritm vom preciza datele de intrare, datele de iesire,

eventualele date de manevra, precum si tipul acestora. Inainte de a utiliza orice variabila, o
vom declara, precizand numele si tipul ei. O variabila nu poate fi declarata de mai multe
ori in acelasi program.
Exemple:
|x real
|c caracter
|i intreg

2. Operatia de citire
|citeste variabila_1, variabila_2, ....., variabila_n;

Prin operatia de citire (numita si operatia de intrare) se preiau succesiv valori

de la tastatura si se asociaza, in ordinem variabilelor specificate.

3. Operatia de scriere
|scrie expresie_1, expresie_2, ....., expresie_n;

Prin operatia de scriere(numita si operatia de iesire) se evalueaza in ordine

expresiile specificate si se afiseaza pe ecran a valorilor lor pe aceeasi linie.

4. Operatia de atribuire

|variabila=expresie;

Prin aceasta operatie se evalueaza expresia, apoi se atribuie valoarea acesteia

variabilei din membrul stang.

3
 Instrucțiune compusã

Se efectueazã în ordine instrucþiunile specificate.

{
instrucþiune_1;
instrucþiune_2;
...
instrucþiune_n;
}

Parcurgerea instrucþiunilor în secvenþã, în ordinea specificãrii lor, reprezintã o

structurã liniarã (secvenþialã).
Observaþii
1. Orice instrucþiune se terminã cu caracterul „ ; ”.
2. Pentru claritate, putem insera într-un algoritm comentarii, mici texte
explicative. Începutul unui comentariu este marcat de succesiunea de caractere
/* , iar sfârºitul comentariului este marcat de */.

Aplicații
Cub

Fie a un numãr real, citit de la tastaturã, care reprezintã lungimea laturii unui cub.
Sã se scrie un algoritm care sã calculeze ºi sã afiºeze volumul ºi suprafaþa totalã a
cubului.

Date de intrare: a real;

Date de ieºire: V real; /* volumul cubului */
S real; /* suprafaþa totalã a cubului */
Citeºte a;
V  a*a*a;
Scrie „Volumul cubului este ”, V;
S  6*a*a;
Scrie „Suprafaþa totalã a cubului este ”, S;

-7-Fixarea cunoștințelor -se face sistematizarea cunoștințelor

-8-Evaluarea cunoștințelor -se fac aprecieri generale și individuale privind

pregătirea elevilor și implicarea lor pe parcursul orei în demersul metodologic, se notează
elevii care au participat la lecție.

4
 FIȘĂ DE DOCUMENTARE
Pseudocodul foloseşte anumite convenţii sau codificări pentru descrierea
algoritmului.
Vom stabili următoarele convenţii de scriere a algoritmilor în pseudocod:
a. Datele (constantele şi variabilele) se vor descrie astfel:
- constantele numerice – aşa cum se utilizează în matematică cu observaţia că virgula
zecimala va fi înlocuită cu punctul
- constantele de tip caracter se vor scrie între apostrofuri
- constantele logice vor fi adevarat şi fals
- variabilele – se vor specifica numele şi tipul (natural, intreg, real, caracter, sir de
caractere, logic) despărţite de ¨:¨ astfel: nume:tip;
b. Operaţiile numerice, logice, între şiruri de caracter şi între caractere şun cele
prezentate în capitolul anterior
c. Instrucţiunile vor avea cuvinte rezervate:
citeşte, scrie, (pentru atribuire), dacă, atunci, altfel, cât timp, execută, până când,
pentru, reia, stop.

Structura secventiala
1. Declararea datelor
|variabila tip;

La inceputul oricarui algoritm vom preciza datele de intrare, datele de iesire, eventualele date de manevra,
precum si tipul acestora. Inainte de a utiliza orice variabila, o vom declara, precizand numele si tipul ei. O
variabila nu poate fi declarata de mai multe ori in acelasi program.
Exemple:
|x real
|c caracter
|i intreg

2. Operatia de citire
|citeste variabila_1, variabila_2, ....., variabila_n;

Prin operatia de citire (numita si operatia de intrare) se preiau succesiv valori de la tastatura si se asociaza, in
ordinem variabilelor specificate.

3. Operatia de scriere
|scrie expresie_1, expresie_2, ....., expresie_n;

Prin operatia de scriere(numita si operatia de iesire) se evalueaza in ordine expresiile specificate si se afiseaza
pe ecran a valorilor lor pe aceeasi linie.

5
4. Operatia de atribuire
|variabila=expresie;

Prin aceasta operatie se evalueaza expresia, apoi se atribuie valoarea acesteia variabilei din membrul stang.

Sintaxa unui astfel de algoritm este:

DECLARARE VARIBILE
INSTRUCŢIUNE1
INSTRUCŢIUNE1
….
INSTRUCŢIUNE1
STOP

În acest tip de structură instrucţiunile se execută una după alta până la sfârşitul algoritmului.

Vom porni de la următorul exemplu:

Fiind date două numere întregi notate a şi b. Să se afişeze suma lor.

Algoritmul în pseudocod este:

a, b, suma: întreg
citeşte a
citeşte b
suma a+b
scrie suma
stop

Exemplul 2: Se citesc valorile a două variabile a şi b naturale. Să se interschimbe conţinuturile lor.

Algoritmul în pseudocod este:

a, b, suma: natural
citeşte a
citeşte b
aux a
a b
b aux
scrie a
scrie b
stop

Observaţie: Pentru a înţelege acest algoritm întâlnit destul de des care face interschimbarea
conţinutului a două variabile ne pute imagina două pahare, unul cu apa
(a) iar celalalt cu suc(b). Pentru a schimba conţinutul este nevoie de un al treilea pahar
(aux).

6
 FIȘĂ DE LUCRU

1. STRUCTURA SECVENȚIALĂ - reprezintă o succesiune care se execută secvențial.

2. Fie 2 nr reale pozitive a si b. Să se calculeze media lor aritmetică:

3. Se citesc 2 variabile U si V. Sa se interschimbe între ele aceste valori astfel încât ca

la sfărșit in U sa fie valoarea citită in V, iar în V valoarea citită in U.

7
 FIȘĂ DE LUCRU
1. STRUCTURA SECVENȚIALĂ - reprezinta o succesiune care se executa secvential.
.
.
Instructiune-1
Instructiune-2
Instructiune-3
Instructiune-4
Instructiune-5
.
.
.
Se executa in ordine Instructiune-1, Instructiune-2, Instructiune-3, Instructiune-4 si
Instructiune-5

2. Fie 2 nr reale pozitive a si b. Sa se calculeze media lor aritmetica:

3. Se citesc 2 variabile U si V.Sa se interschimbe intre ele aceste valori astfel incat ca la
sfarsit in U sa fie valoarea citita in V, iar in V valoarea citita in U.

8
9