Sunteți pe pagina 1din 2

Serie (matematică) convergente, rezultă întotdeauna o serie Dacă seria ∑|bn | este divergentă şi

În matematică, o serie este un şir infinit convergentă a cărei sumă este egală cu suma
între elementele căruia s-a scris semnul unde termenii an sunt numere seriei originale.
operaţiei de adunare: reale (sau complexe). Spunem că seria O serie convergentă care nu este absolut
converge la S, sau că suma ei este S, dacă convergentă se numeşte semiconvergentă. pentru un n oricât de mare, atunci seria ∑an nu
Pentru o serie semiconvergentă de numere converge absolut.
reale, se poate, prin permutarea adecvată a Acest lucru rezultă din : Criteriul
Elementele seriei pot fi numere reale, limita există şi este egală cu S. termenilor, să se obţină o serie ce converge la raportului (D'Alembert)
numere complexe, vectori, funcţi având ca Dacă nu există un astfel de număr atunci se orice valoare se doreşte; de asemenea, prin Al treilea criteriu al comparaţiei
valori numere reale, complexe sau vectori, etc. spune că seria este divergentă. permutarea termenilor unei serii Al treilea criteriu al comparaţiei spune că
Este necesar ca pentru mulţimea din care se Câteva tipuri de serii infinite semiconvergente se poate obţine o serie
iau elementele seriei să fie definite operaţia de O serie geometrică este o serie în care divergentă.
adunare şi noţiunea de convergenţă. fiecare termen succesiv este obţinut prin Criterii de convergenţă
Fără alte condiţii, o astfel de serie se mai înmulţirea termenului anterior printr-o dacă seriile şi sunt serii cu
Criteriile de comparație
numeşte serie formală, deoarece (încă) nu se constantă (numită raţie). De exemplu: În matematică, criteriile de comparaţie
execută adunarea termenilor. Pentru a defini sunt criterii care stabilesc natura unei serii ai toţi termenii pozitivi şi
suma (valoarea) seriei, se definesc mai întâi cărei termeni sunt numere reale sau complexe. Atunci:
sumele parţiale ca fiind sumele unor numere Acesea determină natura seriei comparând Dacă 0 < l < ∞ atunci cele două serii sunt
finite de elemente de la începutul şirului: termenii ei cu cei ai unei alte serii, căreia îi
În general, seria geometrică de aceeaşi natură.
converge dacă şi numai dacă |z| < 1. este cunoscută natura. Dacă l = 0 şi seria ∑bn este convergentă
Seria armonică este seria: Primul criteriu al comparaţiei atunci seria ∑an este convergentă.
Se spune că seria este convergentă dacă Primul criteriu de comparaţie spune că dacă Dacă l = +∞ şi seria ∑bn este divergentă
atunci seria ∑an este divergentă.n
şirul sumelor parţiale este
Criteriul radicalului (Cauchy)
convergent. Pentru o serie convergentă, se seria este o serie absolut convergentă În matematică, criterul radicalului
defineşte suma seriei ca fiind limita şirului şi există un număr real C independent de n
Seria converge dacă r > 1 şi este (Cauchy) se aplică pentru determinarea naturii
sumelor parţiale: astfel încât
divergentă dacă r ≤ 1, acest lucru poate fi
arătăt cu ajutorul criteriului integral. pentru un n oricât de seriei infinte
Exemple O serie alternată este o serie în care Este foarte folositor atunci când se aplică
Probabil cea mai simplă serie infinită termenii alternează semnele. Exemplu: seriilor exponenţiale. Acest criteriu a fost creat
convergentă este: mare, atunci seria este absolut de Cauchy, de aceea mai este numit şi
convergentă. În acest caz se spune ca b criteriul Cauchy. Criteriul radicalului
"domina" pe a. Dacă seria ∑|bn | este foloseşte numărul
Se poate "vizualiza" convergenţa ei divergentă şi pentru un n
O serie telescopică
pe axa numerelor reale: ne putem imagina o oricât de mare, atunci seria ∑an nu converge unde "lim sup"
converge dacă şirul bn converge la o limită L
linie de lungime 2, pe care se marchează absolut. înseamnă limită superioară.
când n tinde la infinit. Suma seriei este atunci
succesiv segmente cu lungimile 1, ½, ¼, etc. Al doilea criteriu al comparaţiei Criteriul radicalului spune că:
b1 − L.
Întotdeauna se va putea marca următorul Al doilea criteriu de comparaţie spune că Dacă C < 1 atunci seria este absolut
Absolut convergenţa
segment, deoarece dimensiunea liniei rămasă convergentă.
M Se spune că o serie de numere reale sau
nemarcată va fi întotdeauna aceeaşi cu cea a Dacă C > 1 atunci seria este divergentă.
complexe sau de vectori într-un spaţiu Banach
ultimului segment marcat: când a fost marcat dacă seria este o serie absolut Daca C = 1 atunci natura seriei este
segmentul ½, a mai rămas o bucată nemarcată convergentă şi există un număr real C nederminată.
de lungime ½, deci putem să marcăm converge absolut sau că este absolut independent de n astel încât Criteriul raportului (D'Alembert)
următorul segment de ¼. Acest argument nu convergentă dacă seria valorilor absolute ale În matematică, criteriul raportului
demonstrează că suma este egală cu 2 (deşi termenilor, sau respectiv seria normelor lor, (D'Alembert) se aplică pentru determinarea
este), ci demonstrează că este cel mult 2 — in pentru un n oricât de
alte cuvinte, seria are o limită superioară.
Această serie este o serie geometrică iar este convergentă. naturii seriei infinte ai cărei termeni
matematicienii de obicei o scriu astfel: O serie absolut convergentă este mare, atunci seria converge absolut. sunt numere reale cau complexe.
întotdeauna convergentă. Mai mult, prin Testul a fost prima dată publicat de Jean le
permutarea termenilor unei serii absolut Rond d'Alembert, de aceea mai este numit şi
criteriul lui D'Alembert. Criteriul
raportului foloseşte numărul

Criteriul raportului spune că:


Dacă L < 1 atunci seria este absolut
convergentă.
Dacă L > 1 atunci seria este divergentă.
Daca L = 1 sau L este nedeterminat atunci
natura seriei este nederminată.
Criteriul Raabe-Duhamel
Dacă L = 1 criteriul raportului nu poate
dermina natura seriei studiate. O extindere a
criteriului raportului este criteriul Raabe-
Duhamel care permite uneori determinarea
naturii seriei pentru cazul L = 1.
Criteriul Raabe-Duhamel spune că dacă

pentru o serie

şi dacă există un număr


pozitiv c astfel încât

at
unci seria este absolut convergentă.