SERII NUMERICE

1. Definitii

Fie sirul de numere reale:

Cu ajutorul lor sa formam sirul

Daca sirul

este convergent si are limita s atunci putem scrie

Se obisnuieste a se scie aceasta egalitate astfel:

(1) Membrul doi al relatiei (1) se numeste serie si operatia de adunare reprezentata de o infinitate de ori capata astfel un sens . Rezultatul acestei operatii este un numar s numit suma seriei. O serie se noteaza astfel:

sau numai

Numerele partiale ale seriei .

se numesc termenii seriei, iar

se numesc sirul sumelor

Definitie: Spunem ca seria partiale limita).

este convergenta, divergenta sau oscilanta, dupa cum sirul sumelor

este convergent (are o limita), divergent (are o limita infinita), oscilant (nu are limita sau are mai multe puncte

2. Conditia necesara si suficienta de convergenta a unei serii

Criteriul general al lui Cauchy: Pentru ca seria

sa fie convergenta este necesar si suficient ca la orice numar orice si orice sa avem

sa existe un numar

astfel incat pentru

Demonstratie: Aplicand sirului sumelor partiale

criteriul general al lui Cauchy stabilit la siruri

pentru gasim:

si

din care rezulta imediat enuntul de mai sus.

Pentru

, pentru

, daca seria este convergenta avem urmatoarea teorema:

Teorema: O conditie necesara ca seria termenii seriei sa fie convergent catre 0. Exemple:

sa fie convergenta este ca sirul format cu

1)

Seria

este divergenta, desi sirul termenilor sai

este convergent catre 0.

2)

Seria catre 0.

este convergenta si sirul termenilor

este convergent

3)

Sirul

este

divergent.

Sirul

este

sirul

sumelor

partiale

ale

seriei

, deci seria numita si serie armonica este divergenta

4)

Sirul

este convergent. Prin urmare seria

numita si convergenta.

seria

armonica

alternanta,

este

Din teorema precedenta rezulta urmatoarea Consecinta: Daca sirul format cu termenii unei serii nu este convergent catre 0, seria nu este convergenta.

Exemplu:

Seria

este divergenta deoarece termenul

cand

Definitie: Se numeste restul seriei

si se noteaza cu

suma seriei urmatoare (daca exista):

Studiul seriilor conduce la doua probleme, si anume: stabilirea convergentei calculul sumei (ultima problema este subordonata primei; vom incepe cu stabilirea criteriilor suficiente de convergenta).

3) Serii cu termini pozitivi

Definitie: O serie toti termenii , sunt strict pozitivi.

se numeste serie cu termeni pozitivi daca, incepand de la un rang N ,

Prin urmare, o serie cu termeni pozitivi are toti termenii strict pozitivi cu exceptia unui numar finit. Prin inlaturarea unui numar finit de termeni dintr-o serie nu se schimba natura seriei, ci numai suma ei. De aceea vom considera in cele ce urmeaza, serii in care toti termenii sunt strict pozitivi, deoarece concluziile privind convergenta sau divergenta lor sunt valabile si pentru seriile in care un numar finit de termeni sunt negativi. Sumele partiale ale unei serii cu termeni pozitivi formeaza un sir monoton crescator. Folosind rezultatele de la sirurile monotone, avem: a) criteriul monotoniei: daca sirul sumelor partiale

ale unei serii cu termini pozitivi divergenta.

este marginit , atunci seria este convergenta iar daca este nemarginit seria este

b) criteriul comparatiei: fie pentru orice si atunci:

si

doua serii cu termini pozitivi. Daca exista un numar N astfel incat

- daca seria

este convergenta si seria

este convergenta;

- daca seria

este divergenta si seria

este divergenta.

c) criteriul radacinii sau criteriul lui Cauchy: fie o serie cu termini pozitivi incat pentru orice sa avem:

; daca exista un numar N astfel

seria este convergenta

seria este divergenta

Demonstratie: din enunt rezulta ca pentru orice , , si cum urmeaza ca termenul general al seriei este mai mic decat termenul general al unei serii convergente (seria geometrica cu ratia mai mica decat 1)

si, conform primei teoreme a comparatiei, seria

este convergenta. In cazul al doilea,

si

, deci

seria daca numar orice

este divergenta. Pentru a aplica criteriul lui Cauchy unei serii date, calculam , seria este convergenta, iar daca astfel incat avem: ; seria este divergenta. Intr-adevar, daca

(daca exista) si , putem gasi un astfel incat pentru

fiind punct limita, rezulta ca exista un numar

adica un numar

cu

si seria este convergenta. In cazul al doilea , avem

, deci pentru sau

si cu

exista si

astfel incat pentru orice

seria este divergenta. In cazul cand

criteriul lui Cauchy nu se aplica.

Exemplu: fie seria cu termenul general

Aplicam criteriul lui Cauchy:

deci, pentru seria este convergenta iar pentru seria este divergenta. Pentru este divergenta deoarece sirul termenilor seriei nu este convergent catre zero.

seria

d) criteriul raportului sau criteriul lui d'Alembert: fie seria cu termenii pozitivi numar N astfel incat pentru orice avem:

; daca exista un

seria este convergenta

seria este divergenta

Demonstratie: presupunem neegalitatile adevarate pentru

; rezulta in primul caz:

Deci ca seria este convergenta. In cazul al doilea avem sirul de neegalitati:

si, cum

, dupa prima teorema a comparatiei, urmeaza

Prin urmare, serie divergenta, deci si seria este divergenta.

; insa

, deci seria minoranta a lui

este o

In practica se calculeaza convergenta; daca

(daca exista); daca , criteriul nu se aplica.

, seria este divergenta; daca

, seria este

e) criteriul lui Kummer: fie seria termenilor pozitivi pozitive si un numar Nastfel incat pentru orice avem:

Daca exista un sir de numere

seria

este convergenta

iar seria

este divergenta, atunci si

este divergenta.

Demonstratie: deoarece

neegalitatea a

se mai poate scrie astfel:

a dar

deoarece

si aplicand criteriul intai al comparatiei rezulta ca seria

este convergenta.

f) criteriul lui Raabe si Duhamel: fie seria cu termini pozitivi orice sa avem:

; daca exista un numar N astfel incat pentru

seria

este convergenta

seria

este divergenta

Demonstratie: in practica se calculeaza convergenta; iar daca seria este divergenta.

(daca exista). Daca

seria este

Criteriul lui Raabe si Duhamel se aplica, in general, in cazul in care criteriul D'Alembert nu duce la nici un rezultat. 4) Numarul e Numarul e este definit fie ca suma a seriei:

1+ fie ca limita sirului

(1)

(2) Sa consideram mai intai numarul e definit ca suma seriei (1). Seria (1) este convergenta deoarece, dupa criteriul raportului,

Daca notam:

si

rezulta ca . Sa gasim o limita superioaraa erorii pe care o facem asupra lui e oprindu-ne la primii termeni; observam ca:

deci

sau

cu

Pentru

avem

; deci, rezulta ca:

Exemplu: calculul lui e cu 15 zecimale exacte. Pentru aceasta trebuie sa calculam suma a 17 termeni:

(calculand toate rapoartele obtinute)

e 5. Calculul sumei seriilor convergente 5.1. Serii absolut convergente Teorema: daca intr-o serie absolut convergenta se schimba ordinea termenilor, se obtine tot o serie absolut convergenta si cu aceasi suma. Demonstratie: fie seria absolut convergenta

Pentru

exista un numar

astfel incat pentru orice

avem:

deci

, oricare ar fi p, q naturali.

Putem alege numarul N astfel incat sa avem si

Sa presupunem acum ca am schimbat ordinea termenilor intr-un mod oarecare. Fie noua serie astfel obtinuta:

Exista un numar

, astfel incat pentru

toti termenii cuprinsi in

sa fie cuprinsi si in

unde

fiind

sumele partiale ale seriei rang superior lui N, fie ei U

. Evident, suma

contine si alti termini decat cei continuti de ; avem:

, insa toti vor fi de

si din egalitatea evidenta:

avem si

deci

si

au aceasi limita s.

Teorema este valabila si pentru seriile cu termini pozitivi care sunt absolute convergente. 5.2. Aproximarea sumei unei serii cu termini pozitivi Unei serii cu termeni pozitivi

convergenta nu ii putem gasi totdeauna suma, ci ne multumim de multe ori cu o valoare aproximativa insumand un numar p de termeni ai seriei, deci .

, ce se obtine

Pentru a gasi o margine superioara a erorii pe care o facem asupra sumei s inlocuind-o cu

, trebuie sa gasim o cu o serie

margine superioara a restului . Aceasta margine superioara se obtine inlocuind seria care reprezinta pe majoranta, a carei suma se poate calcula usor.

Sa presupunem ca seria data rang ; avem

indeplineste conditia

, incepand de la un

deci

si am gasit astfel o majoranta a restului seriei. Daca

si cerem ca

, din

conditia

putem determina numarul p.