Vlase Andreea-Aurelia

Master TIM

Referat 4: Mecanismele taierii in electrochirurgie

O analiza detaliata arata cum puterea in radiofrecventa (RF) electrochirurgicala este

localizata in vecinatatea electrodului de taiat. Aceasta localizare necesita o mica raza de curbura
pentru varful chirurgical, tensiuni relativ mari RF si deplasare rapida a varfului chirurgical. O
analiza suplimentara susține ipoteza că evoluția bulelor de abur/vapori din țesut la vârful
chirurgical susține ruperea continua a țesutului si va fi responsabila pentru mecanismul de taiere.
O utilizare medicala importanta pentru tehnicile electro-chirurgicale este in chirurgia cancerului
in care utilizarea electrozilor de taiere provoaca o mare portiune de distrugere tisulara pe fiecare
parte a inciziei, fiind util in distrugerea celulelor canceroase care pot migra din regiunea afectata.
Actiunea de „taiere” si aparitia culoarului de distrugere se datoreaza diferitelor tehnici de taiere
si a electrozilor chirurgicali. Desi mecanismul pentru actiunea de taiere si pentru culoarul de
distrugere sunt termice, actiunea de taiere nu este precum electrocauterizarea care foloseste fire
de nicrom incalzite pentru a arde din tesut.
Gama de frecvente de interes in electro-chirurgie este 2 - 10 MHz, iar calculele vor fi
efectuate la 5 MHz. Constanta dielectrica pentru tesut de la 2 la 10 MHz pare a fi putin mai mare
de cateva sute (500-1500 pentru mai multe masuratori in domeniul 2 - 10 MHz). Aceste valori
ale constantei dielectrice sunt pentru tesutul al carei structura moleculara organica dipolara nu a
fost distrusa. Pentru tensiuni electro-chirurgicale RF, care se afla in intervalul 30-350 volti
(valoare efectiva) si, prin urmare, cu valori maxime de aproximativ 45-500 volti, constanta
dielectrica nu este, de obicei, atat de mare. Se va presupune pentru calcule ca, constanta electrica
sa fie aproximativ egala cu cea a apei (aproximativ 80), cu toate ca eroarea acestei ipoteze se va
dovedi neglijabila, cand se utilizeaza o constanta dielectrica de 1000.
In cazul rezistivitatii, ρ, o valoare de 200 ohm·cm poate fi utilizata ca valoare medie.
Desi aceste masuratori sunt realizate la nivel de testare de joasa tensiune, rezistivitatea este, in
principal, cea a fluidelor tisulare si materiale.

Parametri electrici
Sa presupunem ca o lungime L (=1 cm) a unui fir fin, cu un diametru de 0,25 mm se
introduce complet intr-un material omogen si izotrop, cu o rezistivitate de 200 ohm·cm si o
constanta dielectrica de 80. Fluxul radial (care este in directia r) si liniile echipotentiale circulare
vor avea o simetrie cilindrica in raport cu axa firului, ca in Fig. 1.

Fig. 1. Campuri electrice.

Pentru densitatea puterii, PD, in W/cm3, ca functie de r trebuie folosita relatia generala:
PD = K/r2
datorita simetriei cilindrice care face ca liniile campului electric sa fie radiale, astfel incat campul
electric este invers proportional cu r2
Integrarea acestei densitati intre doua𝑏raze fixe a si b, unde a < b da puterea totala, P0:
P0 = ∫ 𝐾2𝜋𝑟𝐿𝑑𝑟 = 2𝜋𝐾𝐿 ln(b/a). (1)
𝑎 𝑟2
Inlocuindu-l pe K in relatia (1) cu valoarea lui din (2) rezulta:
PD = P0/(2𝜋𝑟2L ln (b/a)). (2)
Densitatea puterii este principalul parametru care este de interes in electrochirurgie. Cu toate
acestea, distributiile de tensiune, curent, si de impedanta (sau de admitanta) de-a lungul tesutului
sunt, de asemenea, relevante. Efectele capacitatii externe sau reactantei serie ale sondelor de RF
depind de marimea si distributia parametrilor de mai sus. Efectele, atât al rezistivitătii, cat si al
constantei dielectrice pot fi, de asemenea, luate în considerare.
Rezistenta diferentială, dR, între suprafetele echipotentiale este:
𝑑𝑙 𝑑𝑟
dR = 𝜌 = 𝜌 ∙ (3)
𝐴 2𝜋𝑟𝐿
unde 𝜌 este rezistivitatea în ohm·cm, r este distanta radiala în cm, A este aria secțiunii
transversale a fluxului de curent in cm2, dl este grosimea prin care circula curentul si L este
lungimea firului. Rezistenta, Rab dintre doua suprafete echipotentiale la distante radiale fixe a si
b, unde a <b, este: 𝑅𝑎𝑏 𝑏 𝑑𝑟 𝜌
Rab=∫ 𝑑𝑅 = 𝜌 ∫ = · ln (b/a) (4)
0 𝑎 2𝜋𝑟𝐿 2𝜋𝐿
Capacitatea, Cab, pentru acelasi caz este:
Cab = 0,553 εr 10-12L/ln (b/a) (5)
unde Cab este in F si εr este constanta dielectrica relativa (80 pentru apa). Reactanta
condensatorului, Xab, in ohmi, este:
Xab = 1/𝑗𝜔Cab . (6)
Un circuit echivalent pentru impedanta, Zab, (sau pentru admitanta, Yab) intre suprafetele a si b
este aratat in Fig. 2(a) unde:
Zab =1/ Yab=1/(1/Rab+ 𝑗𝜔Cab) (7)
unde
Yab = (K1+j‧K2)/ln (b/a). (8)
Parametrul complex K1 + j‧K2 este:
2𝜋𝐿
K1 + j‧K2 = + j‧ω‧εr‧0,553∙10-12∙L (9)
𝜌
Impedanta si admitanta dintre suprafata la nivelul a si suprafata variabila la nivelul r, unde a < r
< b pot fi exprimate folosind subscriptul (indicele) ar in relatiile (7) si (8) (vezi Fig. 2(b)):
Yar = (K1 + j‧K2)/ln (r/a) = 1/Zar. (10)

Fig. 2. Circuite echivalente (a) Zab; (b) Zar .

Daca tensiunea totala aplicata intre suprafetele cilindrice a si b este V0, atunci:
P0 = I0V0 (11)
atunci:
 P0 = V0 2 (K1+jK2) / ln (b/a) . (12)
Puterea in regiunea dintre a si r, unde r < b este:
Par = P0 ln (r/a) / ln (b/a) . (13)
Tensiunea dintre suprafetele cilindrice circulare la nivelurile a si r este Var:
Var= I0Zar = (V0/Zab )/ Zar = V0 ln (r/a) / ln (b/a) . (14)
Aceasta corespunde cu tensiunea dintre firul fin si un punct mai adanc in tesut. Aceasta este
reprezentata intr-o forma normalizata in raport cu distanta r in Fig. 3(b). Aceasta arata ca cea
mai mare parte a potentialei caderi de tensiune la nivelul tesutului are loc in regiunea imediat
adiacenta lui a, localizarea firului fin. In Fig 3 (a) este reprezentata grafic densitatea de putere
PD ca functie de r (conform relatiei (2)) care arata ca densitatea de putere este mai mare in
vecinatatea firului fin.
Valoarea lui K1 + jK2 este exprimata utilizand valorile: L = 1 cm, 𝜌 = 200 ohm·cm si f = 5·106
Hz:
K1 + jK2 = (3,14 + j·0,14)x10-2 pentru εr = 80
K1+jK2 = (3.14 +j·1,75)x10-2 pentru εr = 1000.
Valoarea lui Z𝛼𝑏 poate fi exprimata din relatiile (7), (8) , folosind valorile: 𝜌 = 200
ohm·cm,
-3 *
𝛼 = 12,5∙10 cm , b = (20 + 3·N )·a = … cm si L = 1 cm:

Fig. 3. Densitatea de putere normalizata (PD/P0) in raport cu raza.

Exemplu calcul: Zab (ohmi) = 146,5159 pentru εr = 80

Zab (ohmi)= 128 pentru εr = 1000
Aceste valori de impedanta totala exista intre un fir fin si o suprafata exterioara
cilindrica circulara cu o raza de 1,25 cm. Daca se foloseste 12,5 cm ca raza externa, rezulta ca
valorile Zab cresc in raport de: ln 1000/ln 100, sau 1,5 in raport cu valorile date mai sus. Mai
mult decat atat, pentru o raza exterioara de 25 cm vor rezulta valori ale lui Zab care sunt de 1,65
(ln 2000/ln 100) de ori mai mari decat valorile initiale de mai sus.
O variatie a razei suprafetei exterioare de la 1,25 la 25 cm (care este un raport de 1:20) va
avea ca rezultat o modificare a impedantei tisulare in raportul 1:1,65.
Atunci cand se analizeaza un singur tip de procedura de electrochirurgie, de exemplu pentru
abdomen, brat, picior, etc., variatia in impedanta va fi mult mai mica decat aceasta. Pentru o
variatie ±30 % in grosimea tesutului, cu o grosime medie de 7,5 cm si 1,25 cm, variatiile
impedantei vor fi: ±6 % si, respectiv, ±7,5 %.

Date de intrare
𝜌 = 200 ohm·cm, 𝛼 = 12,5∙10-3 cm , b = (20 + 3·N*)·a = … cm; L = 1 cm; εr = 80 +30·N*
(N* este numarul de ordine din grupa; f = 5 MHz; ω = 2‧π‧f.
Cerinte
a) utilizand relatiile (2), (13) si (14) sa se obtina graficele din Fig. 3 (pentru cazul a)
dependenta
Par/P0 = f(r)); r є [a; b];
b) sa se calculeze Zab (expresie complexa si modul) folosind relatiile (7) si (8) si valorile
indicate ca date de intrare.

Rezolvare:
a)

Fig. 3. Densitatea de putere normalizata (PD/P0) in raport cu raza.

b) N = 26;
Zab = 1.440410014764478*103 - 6.516457060928463*10-3i
|Zab| = 1.440410014779219*103