OPRIŢI ZGOMOTUL!

 În fiecare zi, milioane de lucratori din

lume sunt expusi la zgomot la locul lor
de munca precum si la toate riscurile pe
care acesta le genereaza.
ISTORIC

Se cunosc efectele din anul 1731 la muncitorii

care lucrau în minele de cupru şi obţinerea
de aliaje din cupru
 Poluarea - definită “ Orice prezenţă în
mediu , atât în mod direct , cât şi în mod
indirect a unor substabţe care în funcţie
de natură , cantitate , structură şi timpul de
acţiune , pun în pericol starea de sănătete
a vieţuitoarelor , generează discomfort şi
alterează mediul”.
 Poluanţii pot fi constituienţii normali ai
aerului ce devin nocivi atunci când
depăşesc anumite concentraţii .
 Zgomotul ca noxă
Suntem în permanenţă înconjuraţi de sunete, atât la
locul de muncă cât şi în oricare alt loc, în majoritatea
cazurilor ne putem desfăşura activitatea ignorând
“zgomotul ambiental”.Odată cu creşterea nivelului
(intensitatea) zgomotului, acesta devine un factor
poluant al ambianţei de viaţă şi muncă, permanent,
nedorit, care influenţează negativ nivelul de
performare profesională, fiind de foarte multe ori
cauza oboselii, a nervozităţii sau a scăderii cantitative
şi/sau calitative a nivelului activităţii prestate.
Pentru a înţelege efectele zgomotului asupra
angajaţilor este necesar să înţelegem natura lui.
 ZGOMOTUL îl putem găsi definit ca:
> fenomen sonor datorat prezenţei simultane a mai multor sunete, în
general nearmonice, cu o intensitate, origine şi durată diferite
> sunetul puternic, necoordonat
> vibraţie sonoră fără caracter periodic care impresionează negativ
urechea omenească
> în Larousse – ansamblu de sunete fără armonie
> fizicienii – o suprapunere dezordonată de sunete cu frecvenţe şi
intensităţi diferite
> fiziologii – orice sunet supărător care produce o senzaţie dezagreabilă
 nivel de tărie - scară de măsură pentru evaluarea
subiectivă a tăriei sunetului.
nivel de zgomot continuu echivalent – nivelul
unui zgomot constant în timp.
clasa de risc - reprezintă gradul de risc de
accidentare în muncă şi de îmbolnăvire profesională.
dispozitiv de protecţie - dispozitiv care reduce sau
elimină riscul, singur sau în asociere cu un protector
echipament individual de protecţie - totalitatea
mijloacelor individuale de protecţie cu care este dotat
executantul în timpul îndeplinirii sarcinii de muncă.
 ACUSTICA studiază producerea, propagarea şi
perceperea sunetelor precum şi influenţa mediilor
prin care se propagă acestea. Prin măsurătorile
efectuate se extrag concluzii asupra calităţii
sunetului, se cauta şi se găsesc soluţii pentru
îmbunătăţirea acesteaia.
 Undele sonore prin gaze şi lichide sunt
totdeauna unde longitudinale, adică au viteza
de propagare paralelă cu viteza de oscilaţie a
moleculelor.

 Undele sonore din solide pot fi atât longitudinale

cât şi transversale, acestea din urmă având
viteza de propagare perpendiculară pe viteza de
oscilaţie a moleculelor.

 În vid oscilaţiile nu se propagă deoarece nu

există molecule care să transmită mişcarea
produsă de sursă
Sunetul este o formă de energie
fizică creată de obiectele care
vibrează.
 frecventa -numărul de cicluri de vibraţii
produse într-o secundă (16 şi 16.000 Hz
(cicluri/s).
 intensitatea -nivelul de presiune sonoră,
măsurată în Bell (Imax=100dB).
 timbrul este calitatea care deosebeşte între
ele sunetele egale ca frecvenţă şi intensitate.
 Viteza de propagare diferita in diverse
medii (în aer v =744 m/s , în apă v =1441
m/s , în lemn v =4700m/s, prin beton v
=4000 m/s , prin sticlă v =6000 m/s. )
SURSE DE SUNETE:

NATURALE : vocea omului,

lătratul câinelui, mieunatul pisicii,
foşnetul frunzelor, tunetul
ARTIFICIALE : notele muzicale produse de
instrumentele muzicale, sunetele redate
de difuzoare şi microfoane, alarme şi
sirene etc.

Surse SONORE NONCONVENŢIONALE- precum o

pungă de plastic foşnită în proximitatea
microfonului.
FUNCŢIILE SUNETULUI : COMUNICARE cu familia, cu
prietenii, cu toţi oamenii prin intermediul vorbirii, direct
sau prin intermediul diferitelor dispozitive ca: telefon,
interfon, difuzor, radio etc
 ORIENTARE-A OAMENILOR ŞI
ANIMALELOR DUPĂ SUNETELE
ÎNCONJURĂTOARE – semnalele sonore
provenind de la ambele urechi către creier.

Simţul direcţiei sunetului DATORITĂ CELOR DOUĂ URECHI

SEMNALIZARE ŞI/SAU AVERTIZARE: sirena ambulanţei, a
pompierilor, a maşinii poliţiei, a unui vapor, alarmă de
protecţie a locuinţei sau a altor bunuri, apropierea unui
automobil, sună sau bate cineva la uşă, melodia telefonului
mobil sau fix
 RELAXARE SAU DISTRACŢIE: o simfonie, un cântec de
muzică uşoară sau populară, ciripirul păsărilor, susurul
apei, foşnetul pădurii.
EVALUĂRI DE CALITATE SAU DIAGNOZE atunci când
ascultăm zgomotul produs de supapele unui motor, bătaia
inimii unui pacient sau alte zgomote din jurul nostru
Exemplu: Ştiu ce manânci după zgomotul pe care-l faci .

OBSERVAŢI
E: există multe
cazuri în care
sunetele sunt emise
nedorit de către
unele dispozitive şi
mecanisme
Intensitatea sonoră în funcţie
de înălţime
 Dinspre artera de circulaţie- parter-
80Db , et.1- 83 Db , et.2- 81Db, et.3-
79Db, et.4-77Db, et.5-75Db , et.6-
73Db .
 In partea din spate 50Db-parter , et.1-
40Db, et.2-48Db, et.3-47Db, et.4 -
46Db, et.5 -45Db , et. 6-44Db în partea
din spate.
 Urechea umană este mai puţin sensibilă la
frecvenţe joase decât la sunetele cuprinse între
1000-6000 Hz. Un sunet de 60 dB la 100 Hz nu
este perceput la fel de puternic ca un sunet de 60
dB la 2000 Hz.

 Efectele zgomotului asupra omului sunt în funcţie

de intensitatea şi de durata sa. În ordinea apariţiei,
primele efecte sunt la nivel psihic (distragerea
atenţiei, reducerea performanţelor în sarcini care
utilizează memoria de scurtă durată), vegetative
(creşterea activităţii cardiace), suferinţă auditivă şi
apoi dificultăţi în coordonarea mişcărilor .
Tabelul 1.

Durata de expunerea maximă la zgomot (conform normelor

de sănătate ocupaţională din SUA).

Tabelul 2.

Nivelul relativ al sunetului

 Intensitatea sonoră produsă de diferite vehicule:

Intensitatea (decibeli)
Denumire vehicul

CAMION 80 – 90 (Db)
MOTOCICLETA 70 – 80 (Db)
AUTOTURISME 60 – 80 (Db)
AVIOANE 120 – 140 (Db)
TRAMVAI 75 – 90 (Db)
AUTOBUZ 60 – 90 (Db)
TROLEBUZ 60 – 70 (Db)
CĂRUŢĂ 50 – 60 (Db)
 Intensitatea sonoră a zgomotelor interne:

INTENSITATEA ÎN Db
ORIGINEA

VORBIREA ÎN ŞOAPTĂ 20 – 30 Db
RADIOUL 80 Db
PIANUL 80 Db

LIFTUL 80 Db
ASPIRATORUL 70 Db
CÂNTATUL 85 Db

TRÂNTITUL UŞII 80 Db
 EFECTELE ZGOMOTULUI:

1. AFECŢIUNI ŞI TRAUMATISME ALE URECHII INTERNE

> OBOSEALA AUDITIVĂ – caracterizată printr-o scădere

temporară a pragului percepţiei auditive şi se accentuează prin
mărirea intensităţii, frecvenţei şi timpului de expunere. Un zgomot de
peste 92 dB şi cu frecvenţă între 500-800Hz produce după 60 de
minute o scădere temporară a audiţiei.
>TRAUMATISMUL SONOR – produs brusc de un zgomot
puternic chiar pentru un timp foarte scurt, dar care poate cauza
ruptura timpanului. Exemple: explozii de gaze din recipiente,
împuşcături, detonări la demolarea clădirilor sau in minele de
carbuni. După vindecarea leziunii, surditatea poate persista pentru
sunete cu frecvenţe de peste 9 000 Hz. Traumatismele provocate de
zgomot se referă la ruperea timpanului, lezarea organului Corti, etc...
 SURDITATEA
PROFESIONALĂ – se
datorează efectuării
unor activităţi cu
expunere deosebită la
zgomote şi se
caracterizează printr-o
pierdere definitivă şi
ireversibilă.
 Exemplu: muncitorii
din cazangerii
2. AFECŢIUNI ALE CENTRILOR NERVOŞI: stări de
iritabilitate, oboseală generală, solicitare nervoasă, stare
nevrotică gravă.
 3. TULBURĂRI CARDIOVASCULARE,
afectarea funcţiilor circulatorii, schimbări ale ritmului
inimii şi ale presunii sanguine – vasoconstricţie cu
creşterea rezistenţei periferice, mai ales la hipertensivi
4. PERTURBARE A SOMNULUI – insomnie
precoce, agitaţie nocturnă, somn profund neodihnitor
5. CREŞTERE A EXCITABILITĂŢII
NEUROMUSCULARE
6. AFECTAREA ECHILIBRULUI
NEUROVEGETATIV, scădere a motricităţii
gastrointestinale, nevroză stomacală care se poate
produce la intensităţi de circa 60 db.
7. CREŞTERE A ACTIVITĂŢII GLANDELOR
ENDOCRINE
8. DIMINUAREA VOLUMULUI CALORIC
9. STĂRI DE TEAMĂ ŞI INCOMODITATE,
DIMINUEAZĂ ATENŢIA ŞI SIGURANŢA
Zgomotul motoarelor de avion este
caracterizat prin :
- intensitate mare
- spectru larg de frecventa
- actionare în conditii de soc constituind .

Sub influenta zgomotelor puternice pot

apare:
-reducerea atentiei
-scaderea capacitatii de munca si a
randamentului,
-reducerea inteligibilitatii vorbirii
-modificari ale tensiunii arteriale,
-aparitia unei stari de enervare, emotie, migrene,
oboseala auditiva, anemie, pierderea
echilibrului si chiar bofi nervoase;
-producerea unor traumatisme si hemoragii.
 Zgomotul poate provoca si distrugerea puternica a
unor piese si aparate ca urmare a presiunii pulsatorii
care duc la oboseala materialului si la aparitia de
fisuri.
Indirect zgomotul influenteaza costul constructiei
deoarece pentru reducerea lui este necesara o
crestere a complexitatii constructive si a greutatii, o
marire a consumului de combustibil datorita reducerii
randamentului si a maririi rezistentei la înaintare prin
folosirea amortizoarelor de zgomot care au
dimensiuni mari.
Pentru a evalua în ce mod perturbă zgomotul
activitatea trebuie să se ţină cont de următorii
factori :
 zgomotul neaşteptat şi/sau intermitent deranjează
mai mult decât cel continuu;
 zgomotele cu un spectru mai bogat în frecvenţe
înalte deranjează mai mult decât cele cu frecvenţe
joase;
 activităţile în care atenţia este foarte importantă sunt
perturbate în mai mare măsură decât celelalte;
 sensibilitatea la zgomot este mai mare în activităţile
de instruire decât în lucrările rutiniere.
Organismul uman se adaptează
greu la "lumea tăcerii". Astfel,
liniştea desăvârşită poate avea -
paradoxal - urmări nedorite,
perturbări ale activităţii cerebrale
normale.
 Poluarea infrasonoră este produsă de: maşini de
spălat, aspiratoare de praf, frigidere, autocamioane
cu motoare cu benzină, cu motoare Diesel,
compresoare, turbine, mişcări ale aerului, sub formă
de vânt.
 Efectele asupra organismului : creşterea rapidă a
oboselii, modificările cardio-vasculare (scăderea
tensiunii arteriale, creşterea frecvenţei cardiace),
creşterea frecvenţei respiratorii (accelerarea ritmului
respirator), tremurăturile membrelor şi scăderea
tonusului muscular.
 Poluarea ultrasonoră este produsă de
motoare de avion de operaţiile
efectuate cu instrumente pneumatice.
efectele asupra organismului sunt:
oboseala intensă, ameţelile,
psihastenia, tulburările de memorie,
scăderea tensiunii arteriale.
 Ce înseamnă, de fapt, „ condiţii de muncă
zgomotoase” ?
Cum poate şti un lucrător dacă zgomotul
la care este expus în muncă este periculos ?

 Pericolul de vatămare generat de zgomot este in funcţie

de cât de puternic este acesta la locul de muncă si durata
expunerii la zgomot.
 Conţinutul în frecvenţă al zgomotului alături de tipul
acestuia (de exemplu cu sau fără caracter de.
 Expunerea pentru un timp îndelungat la zgomot puternic
declanşează mecanismele de protecţie ale organismului contra
pericolelor, aceste mecanisme manifestându-se prin următoarele
reacţii vegetative: hipertensiune, tahicardie, constricţia vaselor
cutanate, creşterea metabolismului, ridicarea tensiunii
musculare.
Parametrii fizici utilizaţi ca elemente
predictive de risc
 presiunea acustică de vârf (Pvârf) : valoarea maximă a presiunii
acustice instantanee , măsurată cu ponderea în frecvenţă „C” ;
presiunea acustică Pa este partea variabilă a presiunii totale a
aerului Ptot, aceasta oscilând în jurul valorii de echilibru Po
(presiunea atmosferică) , Ptot = Po + Pa .
 nivelul de expunere zilnică la zgomot (Lex,8h) [dB(A) re.
20μPa]:media ponderată în timp a nivelurilor de expunere la
zgomot pentru o zi de lucru nominală de 8 ore, definită de
standardul internaţional ISO 1999:1990, pct.3.6. Această
noţiune acoperă toate zgomotele prezente la locul de muncă,
inclusiv zgomotul cu caracter de impuls;
 nivelul de expunere săptămânal la zgomot (Lex,8h):media
ponderată în timp a nivelurilor de expunere zilnică la zgomot
într-o săptămână nominală de cinci zile de lucru de 8 ore,
definită de standardul internaţional.
 Principiile generale
de prevenire
 Evitarea riscurilor
 Evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate
 Combaterea riscurilor la sursa
 Adaptarea muncii la individ
 Adaptarea la progresul tehnic
 Înlocuirea pericolelor cu non-pericole sau cu
pericole mai mici
 Dezvoltarea unei politici coerente de prevenire
pe ansamblu:
 Acordarea de prioritate masurilor de protectie
colectiva fata de masurile de protectie
individuala
 Informarea corespunzatoare a lucratorilor
 Metode de lucru care necesita o expunere
mai redusa la zgomot;
 Alegerea echipamentului tehnic care
genereaza cât mai putin zgomot;
 Proiectarea si amenajarea locurilor de munca
si a posturilor de lucru;
 Informarea, educarea si instruirea
lucratorilor;
 Reducerea zgomotului prin masuri tehnice;
 Programe de întretinere pentru echipamentul
tehnic, locul de munca si sistemele acestuia;
 Reducerea zgomotului printr-o mai buna
organizare a muncii;
 Limitarea duratei si intensitaii expunerii la
zgomot prin planificarea activitatilor.
 Tipuri de mijloace de protecţie auditivă
individuală:

Căşti antifon,
atenuare zgomot
Antifoane interne AF - 004
din cauciuc
AF – 003
Antifoane externe cu montare pe cască

Antifoane de uz intern
tip EAR
 Valoarea limită de expunere:
LEX,8h = 87 dB(A)

Cât de puternic este zgomotul?

 Un studiu de zgomot realizat în gradinite a evidentiat niveluri
medii de zgomot de peste 85 dB.
 În timpul unui spectacol cu piesa Lacul Lebedelor un dirijor a fost
înregistrat ca fiind expus unui nivel de zgomot de 88 dB.
 Conducatorii de camioane pot fi expusi la 89 dB.
 Personalul din cluburile de noapte poate fi expus la peste 100 dB.
 Zgomotul masurat într-o ferma de crestere a porcilor a atins un
nivel de pâna la 115 dB.
Controlul medical periodic:
 a) examen clinic general  anual
 -audiogramă  la 3 luni de la angajare, şi apoi anual
 -ex. ORL (specialist) în funcţie de audiogramă
 examen psihologic din 3 în 3 ani.

Examen medical la angajare:

 a)conform Dosarului medical
 b)examen ORL (spec.)
-audiogramă (audiometrie tonală liminală)
 c)contraindicaţii
 boli cronice ale urechii medii şi interne
 psihopatii, nevroze manifeste
 hipertensiunea arterială medie,severă, asociată cu
factori de risc, stadiul II şi III.
PIERDEREA AUZULUI

 Apare ca urmare a expunerii la zgomot ce

depăşeşte valoarea de 87 dB(A) expunere
personală zilnică
 Primele semne constau în dificultatea de a
percepe sunetele înalte, urmată în condiţiile
de expunere de dificultatea de a percepe
sunetele joase
 Deficitul este bilateral
 Deficitul este ireversibil.
PIERDEREA AUZULUI

 Poate apare în expuneri scurte la zgomote

impulsive (arme) care determină pierderea
auzului şi tinnitus continuu.
 Zgomotul impulsiv poate provoca ruperea
timpanului, dureroasă şi reversibilă.
PIERDEREA AUZULUI

 Tinnitusul poate fi uneori primul

semn al pierderii de auz datorită
expunerii la zgomot
ZGOMOTUL ŞI AGENŢII CHIMICI

 Există substanţe ototoxice care practic

afectează auzul (toluen, stiren, sulfură de
carbon plumb, mercur, mangan, arsen,
tricloretilena, sulfura de carbon)
 Expuşii la zgomot şi substanţe ototoxice au
risc înalt de îmbolnăvire faţă de cei expuşi
doar la una din noxe
ZGOMOTUL ŞI SARCINA

 Expunerea la zgomot a femeilor gravide

poate afecta produsul de concepţie (efecte
ulterioare asupra auzului şi efectele
expunerii la frecvenţe joase)
ZGOMOTUL ŞI ACCIDENTELE DE
MUNCĂ

 Zgomotul determină creşterea riscului de

producere a accidentelor la locul de muncă
prin:
-făcând dificilă auzirea vocii şi a semnalelor
auditive
-mascând sunetele care avertizează pericolele
(autovehicule)
-crescând stresul şi a posibilităţii de apariţie a
erorilor.
HIPOACUZIA PROFESIONALĂ

- Reprezintă scăderea permanentă (de

etiologie profesională) a pragului auditiv
(deficit auditiv definitiv) la frecvenţa de
4.096 Hz., cu peste 30 dB inclusiv, după
aplicarea corecţiei de presbiacuzie, de tip
percepţie, în general bilaterală şi simetrică,
fără interesarea frecvenţelor
conversaţionale.
SURDITATEA PROFESIONALĂ

 Reprezintă scăderea permanentă de

etiologie profesională a pragului auditiv
(deficit auditiv definitiv), la frecvenţele
conversaţionale, cu peste 25 dB inclusiv
(media aritmetică a valorilor la 500-1000-
2001 Hz.), după aplicarea corecţiei de
prezbiacuzie, de tip percepţie, în general
bilaterală şi simetrică.
MORBIDITATEA PROFESIONALĂ ÎN
ROMÂNIA

nr. cazuri noi

1000
900
800
700
600
500
400
300
200
100
0
1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004
MORBIDITATEA PROFESIONALĂ
Boala profesională Număr de cazuri noi în
2004
Boli profesionale 258
determinate de zgomot
-hipoacuzii 185
-surdităţi 73
Unora le
place
zgomotul
Semnalizarea unei zone în care se
produce zgomot
 În ţara noastră nivelul maxim admisibil al zgomotului
în centrele populate este de 45dB, între orele 6-22 şi 35dB
între orele 22-6.
Protest împotriva extinderii aviaţiei
INTERNATIONAL NOISE AWARENESS DAY
The 12th Annual International Noise
Awareness Day is April 25, 2007
CONCLUZII

 Pierderea auzului indusă de zgomot este recunoscută de

Organizaţia Mondială a Sănătăţii ca fiind „ cea mai comună şi
ireversibilă boală industrială ” .
 Calitatea vieţii salariaţilor care înregistrează pierderi
ireversibile ale auzului ca urmare a expunerii la zgomot peste
limita admisă în mediul de muncă se degradează şi cei afectaţi
sunt „condamnaţi” la un stil de viaţă ce împiedică comunicarea.
 Singura metodă de tratament este PREVENŢIA ! prin măsurile
tehnico-organizatorice de reducere a zgomotului.
 .Sănătatea şi securitatea muncii expusului la zgomot
profesional reprezintă – o prioritate actuală!