1.

*Urmatoarele afirmatii sunt adevarate legate de angioplastia coronariana percutana

transluminala (PTCA) primara in infarctul miocardica acut (IMA), cu !CPTIA"
A. se face in loc de trom#oli$a medicamentoasa
%. este la fel de eficienta ca si trom#oli$a medicamentoasa in IMA cu &ipotensiunea arteriala
C. este superioara trom#oliticelor in soc cardiogen
'. este superioara trom#oliticelor in IMA la virstnici
. este o alternativa terapeutica in contraindicati la trom#olitice
(pag. 1498) (A)PU*) C+(CT "%
,.*Clasa -illip III de disfunctie ventriculara stinga din infarctul miocardic acut se
caracteri$ea$a prin"
A. a#senta semnelor de congestie venoasa pulmonara
%. raluri de sta$a la #a$ele pulmonare
C. pre$enta $gomotului de galop I. si a semnelor de insuficienta ntriculara dreapta
'. edem pulmonar acut
. soc cardiogen
(pag. 1501) (A)PU*) C+(CT "'
/. *Urmatoarele afirmatii sunt adevarate legate de tratamentul medicamentos in infarctul
miocardic acut (IMA), cu !CPTIA"
A. 0a de#utul IMA , aspirina 1123/,4 mg tre#uie mestecata pentru o a#sor#tie #ucala
%. ste #ine sa se evite administrarea nitratilor in IMA de ventricul drept
C. In&i#itorii en$imei de conversie tre#uie administrati in IMA si insuficienta cardiaca
'. In&i#itorii en$imei de conversie tre#uie administrati in IMA si %()
. Antagonistii canalelor de calciu tre#uie administrati de rutina in IMA
(pag. 1500) (A)PU*) C+(CT "
5. *Urmatoarele afirmatii sunt adevarata legate de #eta#locante administrate postinfarct
miocardic acut, cu !CPTIA"
A. scad mortalitatea glo#ala
%. previn reinfarctarea
C. previn moartea su#ita
'. #eta#locantele sunt indicate la ma6oritatea pacientilor postinfarct
. istoricul de astm #ronsic nu este o contraindicatie istoricul de astm #ronsic nu este o
contraindicatie
(pag. 1500) (A)PU*) C+(CT "
4. *Urmatoarele afirmatii sunt adevarate legate de infarctul miocardic acut de ventricul drept,
cu !CPTIA"
A. se asocia$a cu infarctul anterior
%. clinic sunt semne de insuficienta cardiaca dreapta cu sau fara &ipotensiune arteriala
C. segmentul )T este supradenivelat in .5(
'. disfunctia ventriculara dreapta este detectata ecografic
. tratamentul este de e7pansiune volemica
(A)PU*) C+(CT "A
1. *Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, legate de preventia secundara in infarctul miocardic
acut, cu !CPTIA"
A. aspirina administrata postinfarct reduce riscul de mortalitate
%. #eta#locantele administrate cronic postinfarct scad rata mortalitatii
C. antagonistii canalelor de calciu sunt recomandati de rutina in tratamentul pe termen lung
'. in&i#itorii en$imei de conversie sunt indicati indefinit postinfarct cu insuficienta cardiaca
. factorii de risc ai aterosclero$ei tre#uie modificati in sens favora#il
(pag. 1506) (A)PU*) C+(CT "C
8.* Creatinfosfo9ina$a totala creste in urmatoarele afectiuni, cu !CPTIA"
A. #oli musculare si traumatisme musculare
%. cardioversie electrica
C. &ipotiroidism
'. pancreatita acuta
. atacul vascular cere#ral
(pag. 1494) (A)PU*) C+(CT "'
:. *Urmatoarele afirmatii sunt adevarata legate de #eta#locante administrate in fa$a acuta a
infarctului miocardic acut, cu !CPTIA"
A. reduc incidenta aritmiilor severe
%. reduc isc&emia recurenta
C. nu reduc reinfarctarea
'. reduc mortalitatea in a#senta trom#oli$ei
. controlea$a durerea
(pag. 1500) (A)PU*) C+(CT "C
;.*Cea mai o#isnuita acu$a de pre$entare a #olnavilor cu infarct miocardic acut este
repre$entata de"
A. durere
%. palpitatii
C. 6ena precordiala
'. intepaturi precordiale
. lesin
(pag. 1493) (A)PU*) C+(CT "A
12. *Cea mai frecventa modalitate de imagistica folosita la pacientii cu infarct miocardic acut
este repre$entata de"
A. ecocardiografia #idimensionala
%. ecografia unidimensionala
C. re$onanta magnetica nucleara
'. tomografia computeri$ata
. ventriculografia radioi$otopica
(pag. 1495) (A)PU*) C+(CT " A
11.* In infarctul miocardic acut, creatinfosfo9ina$a creste in"
A. 1,315 ore
%. 1131: ore
C. 1231, ore
'. 53: ore
. ,23,5 ore
(pag. 1494) (A)PU*) C+(CT "'
1,. *Un element esential in tratamentul pacientilor cu suspiciune de infarct miocardic acut il
repre$inta"
A. digo7inul
%. c&inidina
C. 7ilina
'. diltia$emul
. aspirina
(pag. 1495) (A)PU*) C+(CT "
1/. *Analge$icul e7trem de eficient pentru durerea asociata cu infarctul miocardic este
repre$entat de"
A. morfina
%. paduden
C. i#uprofen
'. diclofenac
. indometacin
(pag. 1495) (A)PU*) C+(CT "A
15. *Marea ma6oritate a deceselor datorate fi#rilatiei ventriculare in infarctul miocardic acut apar
in"
A. primele ,5 ore
%. primele / $ile
C. prima saptamana
'. in prima luna
. in primele / luni
(pag. 1495) (A)PU*) C+(CT "A
14. *Indicati cel mai elocvent semn fi$ic in diagnosticul anevrismului apical ventricular stang
post infarct miocardic"
A. &ipotensiunea arteriala
%. aparitia $gomotului III
C. suflu sistolic ape7ian
'. du#lu impuls apical
. suflu diastolic ape7o3a7ilar
(pag. 1505) (A)PU*) C+(CT " '
11. *Care este agentul antiplac&etar standard in infarctul miocardic acut<
A. dipiridamolul
%. ticlopidina
C. aspirina
'. clopidogrelul
. anti nflamatoriile nesteroidiene
(pag. 1499) (A)PU*) C+(CT " C
18. *Morfina administrata in controlul durerii din IMA se caracteri$ea$a prin urmatoarele cu
!CPTIA
A. este un analge$ic e7trem de eficient pentru durerea asociata cu IMA
%. poate reduce constrictia arteriolara si venoasa mediata simpatic
C. scaderea de#itului cardiac si a tensiuni arteriale contraindica folosirea morfinei
'. are efect vagotonic si poate cau$a #radicardia
. sta$a venoasa re$ultata poate scadea de#itul cardiac si tensiunea arteriala
(pag. 1495) (A)PU*) C+(CT " C
1:. *'espre C- totala in IMA sunt adevarate urmatoarele cu !CPTIA
A. creste in 53: ore de la de#utul IMA
%. este lipsita de specificitate
C. o crestere de ,3/ ori poate urma unei in6ecti intramusculare
'. revine la normal dupa 5:38, ore
. nivelurile de C- totala pot ramane crescute 8312 $ile dupa IMA
(pag. 1494) (A)PU*) C+(CT "
1;. *Una din urmatoarele afirmatii despre PTCA este falsa
A. poate fi aplicata si la pacienti cu contraindicati la terapia trom#olitica
%. nu e mai eficienta decat trom#oli$a
C. aplica#ilitatea sa este serios limitata de considerente logistice
'. se asocia$a cu un prognostic mai #un pe termen lung decat trom#oli$a
. asigura un #eneficiu special la pacienti cu soc cardiogen
(pag. 1498) (A)PU*) C+(CT "%
,2. *'espre insuficienta de pompa in IMA sunt adevarate urmatoarele cu !CPTIA"
A. repre$inta principala cau$a de deces in spital
%. se corelea$a #ine cu e7tensia necro$ei isc&emice
C. cele mai frecvente semne clinice sunt ritmurile de galop =/ si =5
'. nu se corelea$a cu mortalitatea precoce
. se corelea$a #ine cu mortalitatea tardiva
(pag. 1500) (A)PU*) C+(CT "'
,1. *Terapia trom#olitica"
A. reduce riscul relativ de mortalitate intraspitaliceasca pana la 42> cand este administrata
in primele 1, ore
de la de#utul IMA
%. nu influentea$a dimensiunea infarctului
C. limitea$a disfunctia .)
'. nu reduce incidenta aritmiilor ventriculare maligne
. se administrea$a de electie la pacientii cu su#denivelare de segment )T
(pag. 1497) (A)PU*) C+(CT "C
,,.* Contraindicatiile relative ale terapiei trom#olitice sunt"
A. istoric de &emoragie cere#rovasculara in urma cu 12 ani
%. diate$a &emoragica cunoscuta
C. accident vascular ne&emoragic in ultimul an
'. suspiciune disectie de aorta
. &emoragii interne active
(pag. 1498) (A)PU*) C+(CT "%
,/.* Cea mai frecventa si potential cea mai serioasa complicatie a trom#oli$ei este"
A. reacti alergice la strepto9ina$a
%. &ipotensiune arteriala
C. fi#rilatie ventriculara
'. &emoragie
. &ipertensiune arteriala
(pag. 1498) (A)PU*) C+(CT "'
,5. *'opamina
A. la do$e de , ? 12 (@gA-g)Amin are efect cronotrop negativ
% nu este utila la pacienti cu insuficienta de pompa
C. la do$e de , ? 12 (@gA-g)Amin are efect inotrop po$itiv
'. este o amina sintetica parasimpatico3mimetica
. la do$e mici (B, (@gA-g)Amin) are efect vasoconstrictor renal si spla&nic
(pag142,) (A)PU*) C+(CT " C
,4. *Activarea plac&etarC la nivelul plCcii de aterom ca mecanism al formCrii c&eagului are la
#a$C acDiunea urmCtorilor agoniEti"
A. colagen
%. serotoninC
C. A'P
'. limfocite
. endoteline
(pag15;,31418) (A)PU*) C+(CT " A,%,C
,1. *Activarea plac&etelor de cCtre agoniEtii specifici iniDia$C modificCri conformaDionale la
nivelul receptorului glicoproteic de tipul"
A. II#AIa
%. II#AIIIa
C. II#AIIa
'. III#AIIa
. III#AIa
(pag15;,31418) (A)PU*) C+(CT " %
,8. *)tudiile &istopatologice aratC cC plCcile coronare predispuse la rupturC sunt Fn special cele"
A. cu structura #ogatC Fn lipoproteine
%. cu matri7ul e7tracelular #ogat Fn colagen tip III
C. cu mie$ul #ogat Fn lipide Ei cu capsula fi#roasC su#Dire
'. cu capsula fi#roasC &ipertrofiatC e7centric indiferent de conDinutul lipidic
. cu mie$ul #ogat Fn colagen Ei cu capsula fi#roasC su#Dire
(pag15;,31418) (A)PU*) C+(CT " C
,:*. 'urerea este cel mai comun simptom la pacienDii cu infarct miocardic. IncidenDa infarctelor
nedureroase este ma7imC la "
A. pacienDii aflaDi su# tratament coronaroprotector
%. pacienDii nefumCtori
C. pacienDii dia#etici pe mCsura avansCrii Fn vGrstC
'. pacienDii care au pre$entat anterior un infarct miocardic
. pacienDii taraDi
(pag15;,31418) (A)PU*) C+(CT " C
,;.*ApariDia &ipotensiunii FnsoDite de #radicardie semn al &iperactivitCDii parasimpatice la un
pacient suspectat de un infarct miocardic pledea$C Fn peste 6umCtate din ca$uri pentru"
A. infarct miocardic fCrC undC H
%. infarct miocardic anterior
C. infarct miocardic lateral
'. infarct miocardic inferior
. infarct miocardic i$olat de ventricul drept
(pag15;,31418) (A)PU*) C+(CT " '
/2. Care dintre urmCtoarele semne stetacustice pot fi pre$ente Fn cadrul ta#loului clinic al unui
pacient cu infarct miocardic acut Fn primele $ile de la de#ut"
A. e7istenDa unui $gomot I. de galop presistolic
%. e7istenDa unui $gomot III de galop protodiastolic
C. suflu sistolic Fn 6et de vapori la focarul aortic
'. suflu sistolic apical tran$itor
. frecCturC pericardicC tran$itorie
(pag15;,31418) (A)PU*) C+(CT A,%,C
/1. Care dintre afirmaDiile urmCtoare despre creatinfosfo9ina$a, mar9er de necro$C miocardicC
sunt adevCrate"
A. creEte Fn 5 3 : ore de la de#utul durerii Ei revine la normal la 5:38, ore
%. pre$intC o mare specificitate pentru infarctul miocardic
C. recoltarea sa tre#uie fCcutC Fntr3o epru#etC cu &eparinC
'. poate creEte dupC traumatismele musculaturii sc&eletice
. poate creEte dupC cateterismul cardiac
(A)PU*) C+(CT" A,',
/,. Creatinfosfo9ina$a unul din mar9erii de necro$C miocardicC poate fi crescutC Ei Fn alte
afecDiuni cum ar fi"
A. miopatiile, polimio$itele Ei distrofia muscularC
%. atacul vascular cere#ral
C. pancreatita acutC
'. &ipotiroidism
. acanto$is nigricans
(A)PU*) C+(CT" A,%,'
//. Care dintre afirmaDiile urmCtoare despre i$oen$ima M% a creatinfosfo9ina$ei, mar9er de
necro$C miocardicC sunt adevCrate"
A. are specificitate pentru infarctul miocardic la minim 5 3 1 ore de la de#utul acestuia
%. raportul C-3M%," C-3M%1 I 1,4 este Fnalt specific pentru infarctul de miocard
C. eli#erarea C-3M% la nivel seric este ma7imC la 12 ore de la de#utul infarctului
'. forma C-3M%1 odatC eli#eratC Fn circulaDie este supusC acDiunii en$imei
car#o$ipeptida$ei
. creEterea raportului seric C-3M%" activitatea C- I ,,4> sugerea$C o sursC miocardicC Ei
nu muscularC de creEtere en$imaticC
(A)PU*) C+(CT" A,%,
/5..alorile mar9erilor de necro$C miocardicC pot rCmFne crescute la mult timp de la de#utul
infarctului Ei se corelea$C cu mCrimea acestuia Ei prognosticul pacienDilor. 'urata de timp dupC
care nivelul acestor mar9eri revine la normal este"
A. creatinfosfo9ina$a dupC /1 ? 5, ore
%. troponina I cardiacC dupC 8 ? 12 $ile
C. troponina T cardiacC dupC / ? 4 $ile
'. mioglo#ina dupC ,5 ore
. 0'J dupC 12 ore
(A)PU*) C+(CT" A,'
/4.0a pacienDii cu un infarct miocardic acut reacDia inflamatorie se caracteri$ea$C prin"
A. leucocito$C polimorfonuclearC
%. nivelul leucocito$ei nu depCEeEte valoarea de 1,.222 314.222AmmK
C. .)J creEte discret peste valoarea leucocito$ei cu un ma7im la o sCptCmFnC
'. creEterea A)0+ se menDine pentru ma7im 12 $ile
. eo$inofilia reactivC acompania$C valorile leucocito$ei
(A)PU*) C+(CT" A,'
/1. .aloarea ecocardiografiei ca metodC imagisticC noninva$ivC de diagnostic la un pacient cu
IMA este pusC Fn evidenDC prin"
A. anomalii de cineticC care sunt Fn general pre$ente
%. evidenDierea unei disfuncDii a ventricululuui stGng
C. diferenDia$C modificCri de cineticC vec&i de unele recente la nivelul ventriculului stGng
'. depistea$C complicaDiile unui IMA
. poate su#stitui CL Fn unele situaDii de diagnostic al unui sindrom coronarian
(A)PU*) C+(CT" A,%,'
/8. Care dintre urmCtoarele te&nici imagistice radioi$otopice sunt utili$ate Fn diagnosticul unui
infarct miocardic acut"
A. scintigrafia de perfu$ie miocardicC cu taliu ,21
%. scintigrafia de perfu$ie miocardicC cu te&neDiu ;; m sestami#i
C. scintigrafia de ventilaDie pulmonarC cu iod radioactiv
'. ventriculografia radioi$otopicC cu al#uminC umanC radioactivC
. ventriculografia radioi$otopicC cu &ematii marcate cu te&neDiu ;; m
(A)PU*) C+(CT" A,%,
/;.*+7igenoterapia repre$intC o mCsurC simplC dar eficientC Fn tratamentul infarctului
miocardic, ritmul de administrare al acesteia se recomandC a fi"
1. 13, lAmin Fn primele 131, ore de la de#utul durerii
,. pe durata Fntregii spitali$Cri
/. ,35 lAmin Fn primele 1 31, ore de la de#utul durerii
5. 531 lAmin Fn primele 131, ore de la de#utul durerii
4. se administra$C numai dacC e7istC durere precordialC
(A)PU*) C+(CT" C
52.*Pentru calmarea durerii precordiale din infarctul miocardic nitroglicerina repre$intC una din
primele linii de tratament. Care dintre urmCtoarele afirmaDii este falsC"
A. se administrea$C su#lingual la interval de apro7imativ 4 minute
%. se evitC adminstrarea sa dacC presiunea arterialC sistolicC este su# 122 mm Jg
C. tre#uie evitatC Fn ca$ul suspiciunii unui infarct de ventricul drept
'. tre#uie administratC intravenos dacC persistC durerea Ei rCspunsul iniDial la administrarea
su#lingualC a fost favora#il
. &ipotensiunea marcatC reacDie idiosincra$icC la nitraDi poate fi reversi#ilC dupC
administrarea de adrenalinC intravenos
(A)PU*) C+(CT"
52. Controlul durerii Fn infarctul miocardic acut se face cu morfinC datoritC efectelor sale
sistemice"
A. produce &ipotensiune datoratC reducerii de#itului cardiac
%. reduce vasoconstricDia arteriolarC
C. scade tonusul venos prin mecanism mediat simpatic
'. poate avea efect vagotonic cu #radicardie e7tremC consecutivC
. scade an7ietatea cu apariDia unei sen$aDii de #ine a pacientului
(A)PU*) C+(CT" %,C,
51. Tul#urCrile fi$iopatologice care se produc la nivelul Desutului miocardic isc&emic
Fncon6urCtor poDiunii de6a necro$ate consecutiv unui infarct acut poate fi amelioratC prin"
A. resta#ilirea rapidC a perfu$iei coronariene
%. creEterea concentraDiei meta#oliDilor activi re$ultaDi postnecro$C
C. creEterea concentraDiei de calciu intracelular
'. creEterea concentraDiei de radicali li#eri de o7igen
. scCderea necesarului miocardic de o7igen
(A)PU*) C+(CT" A,
5,.* InflamaDia este un fenomen implicat Fn patogenia plCcii de aterom, alCturi de fenomenele de
agregare Ei aderare plac&etarC, din acest motiv se recomandC iniDierea tratamentului antiagregant
plac&etar Ei antiinflamator Fn infarctul miocardic acut cu"
A. aspirina Fn do$C de 112 3 /,4 mg
%. prednison Fn do$C de 2,4 mgA9gAcorpA$i
C. diclofenac Fn do$C de 13 , mgA9gAcorpA$i
'. indometacina Fn do$C de , 3 / mgA9gAcorpA$i
. &emisuccinat de &idrocorti$on Fn do$C de 5 3 4 mgA9gAcorpA$i
(A)PU*) C+(CT" A
5/. Care dintre urmCtoarele afirmaDii despre terapia de trom#oli$C Fn infarctul miocardic sunt
adevCrate"
A. tre#uie iniDiatC Fn mod ideal Fn primele /2 minute de la deutul durerii
%. scopul fi#rinoli$ei este o#Dinerea unui flu7 TIMI coronarian de grad 1
C. reduce mortalitatea pe termen scurt Ei lung
'. efectul ma7im este la pacienDii fCrC supradenivelare de segment )T care nu pot #eneficia
de angioplastie per primam
. se poate administra Ei la 1, ore de la de#ul dacC persistC durerea Ei supradenivelarea
segmentului )T Fn douC derivaDii adiacente
(A)PU*) C+(CT" A,C,
55. AgenDii trom#olitici utili$aDi Fn tratamentul infarctului miocardic acut sunt repre$entaDi de"
A. strepto9ina$a
%. clopidogrel
C. activatorul tisulat al plasminogenului
'. comple7ul activator de strepto9ina$C al plasminogenului anisoilat
. eno7aparina
(A)PU*) C+(CT" A,C,'
54. %eneficiul ma7im al trom#oli$ei este frecvent FntFlnit la urmCtoarele categorii de pacienDi"
A. infarct miocardic cu complicaDii &emodinamice
%. infarct locali$at la nivelul peretelui anterior
C. infarct cu semne CL de afectare difu$C miocardicC
'. infarct miocardic la vGrstnicii peste 84 ani indiferent de locali$are
. pacienDii tineri cu infarcte miocardice anterioare la peste 1, ore de la de#ut
(A)PU*) C+(CT" A,%,C
51. %eneficiile reperfu$iei tardive la un pacient cu infarct miocardic se datorea$C Fn principal"
A. reducerii mCrimii infarctului
%. prevenirea e7pansiunii infarctului
C. creEterea flu7ului colateral coronarian
'. ameliorarea performanDei contractile miocardice
. prevenirea apariDiei pericarditei epistenocardice
(A)PU*) C+(CT" %,C,'
58. 'espre miocardul &i#ernant sunt vala#ile urmCtoarele afirmaDii"
A. repre$intC o $onC de miocard via#il sla# contractil
%. este irigat de o arterC coronarC steno$atC asociatC infarctului
C. pre$intC reducerea nivelului de perfu$ie anterogradC
'. reperfu$area vasului resta#ileEte proprietCDile teritoriului anterior infarcti$Crii
. angioplastia nu are #eneficiu Fn aceastC situaDie
(A)PU*) C+(CT" A,%,C,'
5:.ContraindicaDiile a#solute ale tratamentului trom#olitic la un pacient cu infarct miocardic
acut includ"
A. istoric de A.C &emoragic mai recent un an
%. istoric de A.C ne&emoragic mai recent de un an
C. istoric de A.C &emoragic de peste 1 an
'. disecDia de aortC
. &emoragie digestivC superioarC Fn ultimele /2 $ile
(A)PU*) C+(CT" A,%,C,
%oala vascularC &ipertensivC. Pag 14,/314/: J
5;.* PrevalenDa &ipertensiunii arteriale secundare la #Cr#aDii de vGrstC medie a fost raportatC Fn
populaDia generalC la un nivel procentual de"
A. />,
%. 5>
C. 4>
'. 1>
. 8>
(A)PU*) C+(CT" ' ( pag 14,/314/:)
42.*0a femei creEterea prevalenDei este pro#a#il legatC de modificCrile &ormonale apCrute odatC
cu apariDia menopau$ei dupC vGrsta de" rCspuns c
A. 54 ani
%. 5: ani
C. 42 ani
'. 4/ ani
. 44 ani
(A)PU*) C+(CT" C ( pag 14,/314/:)
41. Printre cau$ele de &ipertensiune arterialC secundarC de etiologie endocrinC se numCrC"
A. #oala sau sindromul Cus&ing
%. mi7edemul
C. #oala Addison
'. feocromocitomul
. pancreatita cronicC
(A)PU*) C+(CT" A,%,' ( pag 14,/314/:)
4,. Printre cau$ele de &ipertensiune arterialC secundarC de etiologie neurologicC se numCrC"
A. porfiria acutC
%. &emoragia su#ara&noidianC
C. maladia Par9inson
'. disautonomia familialC (ileM3'aM
. sindromul diencefalic
(A)PU*) C+(CT" A,', ( pag 14,/314/:)
4/. Printre cau$ele de &ipertensiune arterialC secundarC de etiologie renalC se numCrC"
A. coarctaDia de aortC a#dominalC
%. glomerulonefrita cronicC
C. #oala renalC polic&isticC
'. pielonefrita cronicC
. tumorile secretante de reninC
(A)PU*) C+(CT" %,C,', ( pag 14,/314/:)
45. Printre cau$ele rare de &ipertensiune arterialC secundarC fac parte urmCtoarele"
A. policitemia vera
%. &ipercalcemia
C. teleangiecta$ia ereditarC
'. sindromul 'emon ? Meigs
. poliarterita nodoasC
(A)PU*) C+(CT" A,%, ( pag 14,/314/:)
44. Printre cau$ele etiologice ale &ipertensiunii arteriale sistolice cu creEterea importantC a
presiunii pulsului se enumerC"
A. fistula arteriovenoasC
%. persistenDa de canal arterial
C. defectul septal interventricular
'. defectul septal atrial
. insuficienDa aorticC
(A)PU*) C+(CT" A,%, ( pag 14,/314/:)
41. )indroamele adrenogenitale congenitale sau ereditare repre$intC cau$e endocrine rare de
&ipertensiune arterialC secundarC Ei se caracteri$ea$C prin"
A. defecte ale L313fosfat de&idrogena$ei
%. defecte ale colinestera$ei serice
C. defecte ale 113&idro7ila$ei
'. defecte ale 183&idro7ila$ei
. defecte ale 1;3&idro7ila$ei
(A)PU*) C+(CT" C,' ( pag 14,/314/:)
48. Cau$a sensi#ilitCDii e7cesive la aportul de sare a apro7imativ 12> dintre pacienDii cu
&ipertensiune arterialC primare se poate datora"
A. &iperaldosteronismului primar
%. litia$ei renale
C. steno$ei #ilaterale de arterC renalC
'. adenomului de prostatC
. &ipertensiunii arteriale &iporeninemice
(A)PU*) C+(CT" A,C ( pag 14,/314/:)
4:. Jiperinsulinemia poate creEte valorile presiunii arteriale prin"
A. &iperglucagonemie secundarC
%. creEterea activitCDii sistemului nervos simpatic
C. &ipertrofia musculaturii netede vasculare secundarC acDiunii sale mitogene
'. vasodilataDie spla&nicC
. afectarea transportului transmem#ranar de ioni
(A)PU*) C+(CT" %,C, ( pag 14,/314/:)
4;.*Jipertensiunea arterialC esenDialC &iperreninemicC se caracteri$ea$C prin creEterea reninei
plasmatice peste valoarea normalC la un numCr semnificativ de pacienDi, procentul fiind de"
A. 12>
%. 14>
C. ,2>
'. ,4>
. nici una dintre valorile menDionate
(A)PU*) C+(CT" % ( pag 14,/314/:)
12.7istC mai multe ipote$e postulate despre patogenia &ipertensiunii esentiale sensi#ilC la sare
adevCrate fiind urmCtoarele"
A. cau$a este un defect generali$at al mem#ranei celulare
%. anomalii ale transportului transmem#ranar de sodiu
C. acumularea anormalC a calciului intracelular
'. &iperreactivitate vascularC la diverEi agenDi vasoconstrictori
. pre$enDa Fn e7ces la nivel plasmatic a angiotensinei I
(A)PU*) C+(CT" A,%,C,' ( pag 14,/314/:)

11. )emnele afectCrii cardiace ale pacientului &ipertensiv sunt repre$entate de"
A. infarct miocardic
%. insuficienDC cardiacC &ipodiastolicC
C. &ipertrofie ventricularC stGngC
'. &ipertrofie ventricularC dreaptC
. cardiomegalie
(A)PU*) C+(CT" A,C, ( pag 14,/314/:)
1,. )emnele afectCrii oculare ale pacientului &ipertensiv sunt repre$entate de"
A. degenerCri maculare
%. e7udate retiniene
C. &emoragii retiniene
'. cataractC reactivC
. edem papilar
(A)PU*) C+(CT" %,C, ( pag 14,/314/:)
1/. ComplicaDiile neurologice ale pacientului &ipertensiv se pot e7prima prin urmCtoarele "
A. sindrom e7trapiramidal
%. infarct cere#ral
C. &emoragie su#ara&noidianC
'. sindrom vesti#ular
. porfirie cutanatC
(A)PU*) C+(CT" %,C,' ( pag 14,/314/:)
15. )emnele morfopatologice ale afectCrii aparatului renal la pacient &ipertensiv sunt sugerate
de"
A. le$iuni ateroslerotice ale capilarelor glomerulare
%. le$iuni ateroslerotice ale arterelor aferente glomerulare
C. le$iuni ateroslerotice ale ansei Jenle
'. le$iuni ateroslerotice ale arterelor eferente glomerulare
. le$iuni ateroslerotice ale piramidelor malpig&iene
(A)PU*) C+(CT" A,%,' ( pag 14,/314/:)
14. UrmCtoarele afirmaDii despre patogene$a &emoragiei cere#rale apCrutC la un pacient
&ipertensiv sunt adevCrate"
A. se datorea$C Fn special aterosclero$ei cere#rale
%. apare mai frecvent la pacienDii vGrstnici
C. cau$a principalC este creEterea presiunii arteriale
'. se asocia$C frecvent pre$enDei microanevrismelor cere#rale
. e7istenDa anevrismelor C&arcot3%ouc&ard e7clude etiologia &ipertensivC a &emoragiei
(A)PU*) C+(CT" %,C,' ( pag 14,/314/:)
11. *Care dintre urmCtoarele afirmaDii care descriu encefalopatia &ipertensivC este corectC"
A. pre$enDa apople7iei este e7cepDionalC
%. semnele neurologice de focar sunt rare
C. tul#urCrile conEtienDei apar tardiv asociate o#ligatoriu epista7isului masiv
'. edemul papilar nu este pre$ent decGt asociat &emoragiilor retiniene
. valorile presiunii arteriale Fn momentul diagnosticului pot fi normale
(A)PU*) C+(CT" %( pag 14,/314/:)
18.*Care dintre urmCtoarele afirmaDii despre modificCrile retiniene apCrute la pacientul cu
&ipertensiune arterialC severC este falsC"
A. arteriolele retiniene se Fngustea$C progresiv
%. le$iunile &ipertensive pot evolua rapid
C. le$iunile aterosclerotice asociate regresea$C rapid su# tratamentul corect administrat
'. rareori aceste le$iuni pot regresa fCrC tratament
. spasmul focal retinian repre$intC accentuarea severitCDii &ipertensiunii
(A)PU*) C+(CT" C( pag 14,/314/:)
1:.*7istC o multitudine de factori nefavora#ili ai prognosticului &ipertensiunii arteriale
neinfluenDa#ili cu e7cepDia"
A. rasa neagrC
%. vFrsta tGnCrC
C. se7ul masculin
'. presiunea arterialC diastolicC peste 124 mm Jg
. antecedentele familiale
(A)PU*) C+(CT" '( pag 14,/314/:)
1;. Care dintre afirmaDiile despre &ipertensiunea renovascularC sunt adevCrate"
A. este consecinDa unei reduceri cronice a de#itului de perfu$ie renalC
%. steno$a de arterC renalC este una dintre cau$ele etiologice frecvente
C. &ipervolemia apare prin alterarea eliminCrii sodiului
'. angiotensina II Fn e7ces scade presiunea arterialC prin vasoconstricDie
. creEterea activitCDii reninei plasmatice este o#ligatorie la aceEti pacienDi
(A)PU*) C+(CT" A,%,C ( pag 14,/314/:)
82. .ariantele de &ipertensiune de cau$C renalC sunt urmCtoarele"
A. &ipertensiunea renoparenc&imatoasC
%. preeclampsia
C. eclampsia
'. &iperaldosteronismul primar
. #oala Addison
(A)PU*) C+(CT" A,%,C ( pag 14,/314/:)
81. Caracteristic &ipertensiunii de cau$C renoparenc&imatoasC sunt urmCtoarele mecanisme"
A. creEterea constantC a activitCDii reninei plasmatice
%. de#itul cardiac este normal Fn lipsa anemiei sau uremiei
C. e7agerarea rCspunsurilor circulatorii la manevra .alsalva
'. volumul sanguin este mult crescut Fn formele severe de #oalC
. &iponatriemia apare Fn stadiile finale ale #olii
(A)PU*) C+(CT" %,' ( pag 14,/314/:)
8,. Caracteristic &ipertensiunii de cau$C renovascularC sunt urmCtoarele mecanisme"
A. afectarea vaselor renale mici poate fi consecinDa unui proces inflamator
%. activitatea reninei serice este des crescutC
C. rCspunsurile circulatorii nu sunt influenDate de manevra .alsalva
'. creEterea concentraDiei serice de prostaglandine Ei #radi9ininC
. e. creEterea activitCDii sistemului reninC3angiotensinC poate fi secundarC steno$elor
arterelor renale
(A)PU*) C+(CT" %,( pag 14,/314/:)
8/. )ecreDia tumoralC a celulelor 6u7taglomerulare poate reali$a o formC rarC de &ipertensiune
care se caracteri$ea$C prin"
A. creEterea activitCDii reninei plasmatice
%. &ipersecreDie de aldosteron
C. &ipersecreDie de serotoninC
'. &ipo9aliemie
. &iper9aliemie
(A)PU*) C+(CT" A,%,' ( pag 14,/314/:)
InsuficienDa cardiacC.( pag 151;315/, J)
85.* Nactorii precipitanDi ai unei insuficienDe cardiace la o gravidC sunt repre$entaDi de
urmCtoarele posi#ilitCDi cu e7cepDia"
A. accentuarea anemiei
%. e7istenDa unei intercurenDe infecDioase Ei fe#rC
C. pericardita acutC peripartum
'. e7istenDa unei tireoto7ico$e
. pre$enDa unei valvulopatii pree7istente
(A)PU*) C+(CT" C.( pag 151;315/, J)
84.* Care dintre urmCtoarele afirmaDii legate despre rolul aritmiilor Fn apariDia unei insuficienDe
cardiace nu sunt corecte"
A. ta&iaritmiile reduc perioada de umplere ventricularC
%. #radiaritmiile severe pot scade de#itul cardiac
C. disociaDia dintre contracDia atrialC Ei cea ventricularC duce la pierderea pompei atriale
'. aritmiile asociate cu tul#urCrile de conducere intraventriculare pot creEte performanDa
ventricularC ca mecanism compensator
. ta&iaritmiile pot induce disfuncDiii miocardice de naturC isc&emicC la pacienDii coronarieni
(A)PU*) C+(CT" '.( pag 151;315/, J)
81. Jipertrofia concentricC este un mecanism adaptativ creEterilor cronice de presiune
intracardiacC fiind comunC urmCtoarelor #oli"
A. &ipertensiunea arterialC severC
%. insuficienDa aorticC severC
C. steno$a aorticC reumatismalC
'. steno$a mitralC degenerativC
. prolapsul de valvC mitralC
(A)PU*) C+(CT" A,C.( pag 151;315/, J)
88. Care dintre urmCtoarele repre$intC cau$e de formare a em#olismului pulmonar"
A. miocardita reumatismalC
%. inactivitatea fi$icC
C. pacienDii cu fracDie de e6ecDie redusC
'. tireoto7ico$a
. intervenDii la nivelul venelor pelvine
(A)PU*) C+(CT" %,C,.( pag 151;315/, J)
8:. InsuficienDa cardiacC de tip diastolic se caracteri$ea$C prin"
A. principalul su#strat fi$iopatologic este dat de dilatarea ventriculului stGng
%. creEterea re$istenDei la umplerea ventricularC
C. fi#ro$a miocardului
'. #olile infiltrative miocardice
. poate fi produsC de orice o#stacol Fn calea de e6ecDie a ventriculului stGng
(A)PU*) C+(CT" %,C,'.( pag 151;315/, J)
8;. %olile miocardice caracteri$ate prin insuficienDC cardiacC de tip diastolic sunt urmCtoarele"
A. cardiomiopatia &ipertroficC
%. cardiomiopatia &ipertensivC
C. steno$a aorticC severC
'. cardiomiopatia restrictivC
. pericardita constrictivC
(A)PU*) C+(CT" A,%,',.( pag 151;315/, J)
:2. InsuficienDa cardiacC cu de#it redus este caracteristicC urmCtoarelor tipuri de afecDiuni"
A. cardiomiopatiei dilatative
%. valvulopatiilor mitrale
C. valvulopatiilor aortice
'. fistulelor arteriovenoase
. pericarditei constrictive
(A)PU*) C+(CT" A,%,C,.( pag 151;315/, J)
:1. InsuficienDa cardiacC cu de#it crescut este asociatC urmCtoarelor tipuri de afecDiuni"
A. &ipertiroidism
%. #oala #eri3#eri
C. #oala Paget
'. sarcoido$C
. amiloido$C
(A)PU*) C+(CT" A,%,C.( pag 151;315/, J)
:,.* 'e#itul cardiac varia$C Fn mod normal la un adult Fntre urmCtoarele valori"
A. Fntre ,,, ? 5,/ lAminAmO
%. Fntre ,,5 ? /,: lAminAmO
C. Fntre ,,4 ? 5,5 lAminAmO
'. Fntre ,,, ? /,/ lAminAmO
. Fntre ,,, ? /,4 lAminAmO
(A)PU*) C+(CT" .( pag 151;315/, J)
:/. Care dintre urmCtoarele afirmaDii despre insuficienDa cardiacC sistolicC este adevCratC"
A. componentC fi$iologicC esenDialC este furni$area unei cantitCDi inadecvate de o7igen
necesarC meta#olismului tisular
%. lipsa unui aport adecvat de +, se reflectC printr3un gradient de o7igen Fntre sGngele
arterial Ei cel venos crescut la /4342 mlAl
C. la formele uEoare de #oalC diferenDa apare doar la efort sau Fn staCri cu meta#olism
crescut
'. pacienDii cu fistule arteriovenoase pre$intC creEterea gradientului menDionat
. Fn tireoto7ico$C grdaientul poate a6unge la valori de peste 12 mlAl
(A)PU*) C+(CT" A,%,C.( pag 151;315/, J)
:5. Mecanismele responsa#ile de apariDia insuficienDei cardiace la pacienDii cu de#it cardiac
iniDial crescut se caracteri$ea$C prin nevoia cordului de a pompa cantitCDi anormal de mari de
sGnge Ei se manifestC Fn urmCtoarele stCri patologice"
A. insuficienDa mitralC secundarC rupturilor de corda6e
%. insuficienDa mitralC degenerativC severC
C. insuficienDa mitralC prin prolaps masiv de valvC mitralC
'. defectul septal interventricular
. defectul septal interatrial
(A)PU*) C+(CT " A,%,C.( pag 151;315/, J)
:4. ApariDia insuficienDei cardiace prin alterarea directC a meta#olismului cardiac este frecvent
FntFlnitC Fn urmCtoarele #oli"
A. #oala Lauc&er
%. #oala *iemann Pic9
C. #oala #eri3#eri
'. anemia megalo#lasticC severC
. tireoto7ico$a
(A)PU*) C+(CT" C,',.( pag 151;315/, J)
:1.*)emnele clinice diagnostice ale insuficienDei cardiace drepte sunt toate cu e7cepDia"
A. &epatomegalie de sta$C
%. edeme periferice
C. sta$a 6ugularC
'. edemul sacrat
. ortopneea
(A)PU*) C+(CT" .( pag 151;315/, J)
:8.* .asoconstricDia mediatC de cCtre sistemul nervos adrenergic Fn insuficienDa cardiacC este
implicatC Fn apariDia urmCtoarelor manifestCri cu e7cepDia"
A. retenDia de apC Ei sare urmare a reducerii irigaDiei renale
%. #radicardie e7cesivC urmare a reducerii irigaDiei coronariene
C. su#fe#rilitate urmare a reducerii irigaDiei tegumentare
'. fatiga#ilitate urmare a reducerii irigaDiei musculare
. ameDealC urmare a reducerii irigaDiei cere#rale
(A)PU*) C+(CT" %.( pag 151;315/, J)
::. 0a un pacient tFnCr care pre$intC semne de insuficienDC cardiacC dreaptC manifestatC prin
edeme periferice, sta$C 6ugularC, &epatomegalie de sta$C cu reflu7 diagnosticul diferenDial cel mai
pro#a#il se face cu"
A. steno$a aorticC reumatismalC
%. cardiomiopatia &ipertroficC o#structivC
C. trom#oem#olismul pulmonat recurent
'. steno$a valvularC pulmonarC
. coarctaDie de aortC
(A)PU*) C+(CT" C,'.( pag 151;315/, J)
:;. 0a pacienDii cu pericarditC constrictivC mecanismul principal de formare al edemelor
sistemice este repre$entat de"
A. creEterea presiunii venoase cronice
%. creEterea volumului sanguin total
C. transudarea fluidelor la nivel capilar
'. creEterea activCrii sistemului reninC angiotensinC aldosteron
. &iponatriemia de diluDie
(A)PU*) C+(CT" A,C.( pag 151;315/, J)
;2.* Care dintre urmCtoarele afirmaDii despre ortopnee nu sunt adevCrate"
A. poate dispare la trecerea Fn po$iDie Ee$GndC
%. pacienDii care pre$intC ortopnee dorm noaptea pe mai multe perne
C. ridicarea picioarelor pacientului deasupra planului patului poate ameliora ortopneea
'. ortopneea se datorea$C redistri#uDiei sGngelui de la nivelul a#domenului Ei mem#relor
inferioare spre torace
. mecanismul patogenic este creEterea presiunii &idrostatice la nivelul capilarului pulmonar
(A)PU*) C+(CT" C.( pag 151;315/, J)
;1. (espiraDia C&eMne3)to9es se caracteri$ea$C prin"
A. diminuarea sensi#ilitCDii centrului respirator la PC+, arterial pFnC la deprimare
%. Fn timpul fa$ei de apnee P+, din sGngele arterial scade
C. scCderea PC+, duce la &iperventilaDie Ei &ipocapnie
'. creEterea PC+, duce la &iperventilaDie Ei &ipocapnie
. creEterea PC+, duce la &iperventilaDie Ei &ipercapnie
(A)PU*) C+(CT" A,%,'.( pag 151;315/, J)
;,. (espiraDia C&eMne3)to9es descrisC la pacienDii cu insuficienDC cardiacC apare de o#icei Fn
urmCtoarele stCri patologice cere#rale asociate"
A. le$iuni cere#rale traumatice difu$e
%. aterosclero$C cere#ralC severC
C. Maladie Par9inson
'. pilepsie
. )incopa Adams3)to9es
(A)PU*) C+(CT" A,%.( pag 151;315/, J)
;/. (espiraDia C&eMne3)to9es se caracteri$ea$C prin"
A. reducerea sensi#ilitCDii centrului respirator la concentraDia ga$elor la nivelul sGngelui
arterial
%. are loc consecutiv alungirii timpului de circulaDie creier3plCmGn la pacienDii cu
insuficienDC cardiacC
C. apneea este precedatC de &iperventilaDie Ei &ipocapnie
'. este caracteristicC pacienDilor cu edem pulmonar acut cardiogen
. poate fi precedatC de un episod i$olat de #ron&ospasm
(A)PU*) C+(CT" A,%,C.( pag 151;315/, J)
;5. Pre$enDa pulsului alternant la un pacient cu insuficienDC cardiacC severC este de o#icei
consecinDa urmCtoarelor #oli"
A. cardiomiopatie dilatativC severC
%. cardiopatie &ipertensivC
C. #oalC cardiacC isc&emicC severC
'. #loc complet de ramurC stGngC
. pericarditC acutC
(A)PU*) C+(CT" A,%,C.( pag 151;315/, J)
;4. Care dintre urmCtoarele semne repre$intC elemente specifice de gravitate ale insuficienDei
cardiace"
A. reflu7 &epato6ugular masiv
%. presiune venoasC sistemicC crescutC
C. pulsul alternant
'. diminuarea amplitudinii pulsului periferic
. pre$enDa $gomotului de galop presistolic ($gomot 5)
(A)PU*) C+(CT" A,%,C,'.( pag 151;315/, J)
;1. PacienDii vGrstnici aflaDi Fn stadiul de insuficienDC cardiacC severC care asocia$C
arterioscloro$C cere#ralC, pot pre$enta pe fondul reducerii presiunii de perfu$ie cere#ralC
urmCtoarele semne"
A. tul#urCri de memorie
%. nicturie
C. nistagmus
'. pierderea tran$itorie a stCrii de conEtienDC
. confu$ie
(A)PU*) C+(CT" A,%,.( pag 151;315/, J)
;8. Criteriile minore pentru diagnosticul insuficienDei cardiace sunt repre$entate de"
A. dispnee de efort
%. &epatomegalie
C. edem pulmonar acut
'. galop protodiastolic al .) ($gomot /)
. ta&icardie peste 1,2 #CtCiAminut
(A)PU*) C+(CT" A,%,.( pag 151;315/, J)
;:. Criteriile minore pentru diagnosticul insuficienDei cardiace sunt repre$entate de"
A. reflu7 &epato6ugular pre$ent
%. presiune venoasC crescutC (peste 11 mm J,+)
C. edeme periferice
'. &epatomegalie
. pleure$ie
(A)PU*) C+(CT" C,',.( pag 151;315/, J)
Tul#urCri de ritm Ei de conducere. ( pag 1/:/31512 J)
;;.* Care dintre urmCtoarele afirmaDii despre nodul atrioventricular este falsC"
se aflC la #a$a septului interatrial deasupra inelului tricuspidian, anterior de sinusul coronar
irigarea nodului atrioventricular provine Fn ;2> din ca$uri de la nivelul arterei coronare drepte

fascicolul Jis ia naEtere din nodul atrioventricular
proprietCDile electrofi$iologice ale nodului constau Fn conducerea lentC a impulsului la nivel A.
vagul alungeEte conducerea la nivelul nodului atrioventricular
(A)PU*) C+(CT" % ( pag 1/:/31512 J)
122.* )istemul nervos vegetativ simpatic are numeroase efecte la nivelul Desutului de conducere
enumerate mai 6os printre care una este falsC"
creEte conducerea impulsurilor la nivel atrial
creEte automatismul la nivelul nodului sinusal
creEte conducerea impulsurilor la nivelul nodului sinusal
reduce perioada refractarC a nodului sinusal
scade conducerea la nivelul nodului atrioventricular
(A)PU*) C+(CT" ( pag 1/:/31512 J)

121.*)istemul vegetativ nervos parasimpatic are numeroase efecte la nivelul Desutului de
conducere enumerate mai 6os printre care una este falsC"
scade automatismul nodului sinusal
alungeEte durata perioadei refractare a Desutului din 6urul nodului sinusal
alungeEte conducerea impulsului la nivelul nodului atrioventricular
creEte Fntr3un mod neomogen perioada refractarC a Desutului atrial
scade vite$a de conducere a impulsurilor la nivel atrial
(A)PU*) C+(CT" ' ( pag 1/:/31512 J)
12,.*Care dintre urmCtoarele afirmaDii este falsC"
A. potenDialul de acDiune al sistemului Jis3Pur9in6e are cinci fa$e care se #a$ea$C pe curenDii
ionilor mem#ranari
%. depolari$area rapidC ? fa$a 2 ? este determinatC de un influ7 al ionilor de sodiu
intracelular
C. influ7ul de sodiu este urmat de un eflu7 de calciu care produce un curent lent spre interior
'. etapele de repolari$are 1 Ei / se #a$ea$C pe eflu7ul celular al ionilor de potasiu
. fa$a a 53a se numeEte fa$a de potenDial mem#ranar de repaus
(A)PU*) C+(CT" C ( pag 1/:/31512 J)
12/. (efractaritatea este o proprietate a celulelor cardiace care defineEte perioada de recuperare
de care celula are nevoie pentru a se reface dupC ce anterior a fost descCrcatC, Fnainte de a fi
ree7citatC de un stimul, care poate produce urmCtoarele efecte corecte"
A. Fn perioada refractarC a#solutC un stimul nu poate produce nici un fel de rCspuns
%. Fn perioada refractarC efectivC stimulul poate produce un rCspuns local nepropagat
C. perioada refractarC relativC se Fntinde de la de#utul perioadei refractare efective pFnC Fn
momentul cGnd celula este complet repolari$atC
'. stimulul mai intens decGt valoarea prag aplicat Fn perioada refractarC relativC produce un
rCspuns propagat mai lent decGt cel normal
. la nivelul nodului A. recuperarea e7cita#ilitCDii este completC dupC refacerea
potenDialului de acDiune
(A)PU*) C+(CT" A,%,', ( pag 1/:/31512 J)
125. Cau$ele care pot produce disfuncDii ale nodului sinusal sunt"
A. degenerarea fi#relor nodului sinusal la vGrstnici
%. steno$a mitralC reumatismalC
C. amiloido$a la vGrstnici
'. infiltrarea miocardului atrial
. isc&emia arterei nodului sinusal
(A)PU*) C+(CT" A,C,', ( pag 1/:/31512 J)
124. Cau$ele care pot produce #radicardie sinusalC sunt repre$entate de"
A. &ipotermia
%. &ipo7emia severC
C. &ipotensiunea acutC
'. &ipotiroidismul
. fe#ra tifoidC
(A)PU*) C+(CT" A,%,', ( pag 1/:/31512 J)
121. Medicamentele care pot produce disfuncDii ale nodului sinusal fiind contraindicate la un
pacient cu suspiciune de #oalC de nod sinusal sunt"
A. glico$idele tonicardiace
%. #eta3#locantele
C. c&inidina
'. di&idropiridinele
. in&i#itorii de serotoninC
(A)PU*) C+(CT" A,%,C ( pag 1/:/31512 J)
128. ManifestCrile clinice caracteristice sindromului de sinus #olnav sunt urmCtoarele"
A. sincopC
%. sindrom confu$ional
C. #radicardie sinusalC severC
'. #loc sinoatrial
. #loc atrioventricular tran$itor
(A)PU*) C+(CT" A,%,C,' ( pag 1/:/31512 J)
12:. Care dintre urmCtoarele teste noninva$ive pot fi folosite pentru evaluarea funcDiei nodului
sinusal"
A. masa6ul unilateral al nodului sinusal
%. manevra .alsalva
C. testul cu sal#uterol
'. testul cu isoprotenerol
. testul la atropinC
(A)PU*) C+(CT" A,%,', ( pag 1/:/31512 J)
12;.*Care este durata normalC a timpului de recuperare a nodului sinusal evaluat prin studiu
electrofi$iologic"
A. su# 442 msec
%. su# 142 msec
C. su# 842 msec
'. su# :42 msec
. su# ;42 msec
(A)PU*) C+(CT" A ( pag 1/:/31512 J)
112.*Care este durata normalC a timpului de conducere sinoatrialC evaluat prin studiu
electrofi$iologic mCsurat de la rCspunsul nodului sinusal la depolari$Crile atriale premature sau
prin Fnregistrarea directC pe electrograma nodului sinusal"
A. 42 ? 1,2 msec
%. 44 ? 114 msec
C. 54 ? 1,4 msec
'. 52 ? 1/2 msec
. 44 3 112 msec
(A)PU*) C+(CT"C ( pag 1/:/31512 J)

111. %oala 0ev este o afecDiune degenerativC care poate produce #loc atrioventricular prin
degradarea urmCtoarelor structuri cardiace"
A. sclero$area sc&eletului cardiac fi#ros
%. calcificarea valvelor aortice
C. calcificarea nucleului fi#ros
'. calcificarea tractului de e6ecDie al ventriculului drept
. defect septal interventricular asociat
(A)PU*) C+(CT" A,%,C ( pag 1/:/31512 J)

11,. IndicaDiile de cardiostimulare permanentC la adulDi de clasC I sunt urmCtoarele"
A. #loc A. complet cu insuficienDC cardiacC congestivC
%. #loc A. complet fCrC perioade de asistolie Ei frecvenDC de su# 44 #CtCiAminut
C. #loc A. complet cu posta#laDie a 6oncDiunii A.
'. #loc A. gradul II intermitent cu #radicardie simptomaticC
. #loc A. gradul II tip I asimptomatic
(A)PU*) C+(CT" A,C,' ( pag 1/:/31512 J)
11/. IndicaDiile de cardiostimulare permanentC Fn ca$ul unui #loc atrioventricular postinfarct
sunt urmCtoarele"
A. #loc A. complet postinfarct
%. #loc A. gradul II avansat postinfarct
C. #loc A. gradul I persistent Fn pre$enDa unui #loc de ramurC nedemonstrat anterior
episodului actual
'. #loc complet de ramurC stGngC nou apCrut
. #loc A. avansat tran$itor asociat cu #loc de ramurC
(A)PU*) C+(CT" A,%, ( pag 1/:/31512 J)
115. Care dintre urmCtoarele situaDii nu pre$intC indicaDie de cardiostimulare permanentC"
A. #loc fascicular fCrC %A. sau asimptomatic
%. #loc fascicular asimptomatic
C. #loc #ifascicular cu #loc A. grad II tip II intermitent fCrC simptome ce pot fi atri#uite
#locului
'. #loc trifascicular cu #loc A. grad II tip II intermitent fCrC simptome ce pot fi atri#uite
#locului
. #loc fascicular cu #loc A. gradul I
(A)PU*) C+(CT" A,%, ( pag 1/:/31512 J)
114. %oala de nod sinusal pre$intC indicaDie de cardiostimulare permanentC Fn urmCtoarele
situaDii practice"
A. #oalC de nod sinusal la pacienDi asimptomatici cu frecvenDC cardiacC su# 52Aminut este o
consecinDC a medicaDiei pe termen lung
%. #oalC de nod sinusal cu #radicardie simptomaticC demonstratC
C. #oalC de nod sinusal cu #radicardie iatrogenC la care nu e7istC altC metodC de tratament
alternativC
'. #oalC de nod sinusal la pacienDi peste :2 ani
. #oalC de nod sinusal la care s3a dovedit cC simptomatologia sugestivC de #ardicardie nu
este asociatC cu rtimuri cardiace rare
(A)PU*) C+(CT" %,C ( pag 1/:/31512 J)
111. *Care dintre urmCtoarele nu repre$intC complicaDii ale cardiostimulCrii permanente"
A. &emoragia postimplantare
%. sindromul de pacema9er
C. ta&icardia mediatC de pacema9er
'. infecDiile postimplantare
. &istere$isul postimplantare
(A)PU*) C+(CT" ( pag 1/:/31512 J)
118. )indromul de pacema9er se manifestC prin multiple efecte adverse &emodinamice care pot
fi e7plicate prin urmCtoarele elemente fi$iopatologice"
A. pierderea contracDiei atriale la sistola ventricularC
%. regurgitare venoasC pulmonarC Ei sistemicC datorate contracDiilor atriale impotriva
valvelor atrioventriculare Fnc&ise
C. endocardita #acterianC grafatC pe sonda de stimulare
'. refle7e vasodepresoare iniDiate de undele a ample produse de contracDiile atriale Fmpotriva
valvelor tricuspide Fnc&ise
. cardiomiopatia aritmicC consecutivC implantCrii stimulatorului
(A)PU*) C+(CT" A,%,' ( pag 1/:/31512 J)
11:. CondiDiile necesare pentru reali$area circuitului de reintrare sunt repre$entate de"
A. neomogenitatea electrofi$iologicC la nivelul a douC sau mai multe regiuni ale cordului
legate Fntre ele pentru a forma un circuit Fnc&is
%. e7istenDa unui #loc unidirecDional la nivelul uneia dintre cCi
C. e7istenDa a douC cCi rapide de conducere care sC intre alternativ Fn funcDie
'. ree7citarea cCii iniDial #locate ducGnd la Fnc&iderea circuitului de activare
. e7istenDa unui #loc unidirecDional la capCtul circuitului de reintrare
(A)PU*) C+(CT" A,%,' ( pag 1/:/31512 J)
11;. CondiDiile necesare pentru reali$area circuitului de reintrare ca mecanism de producere al
ta&iaritmiilor sunt"
A. neomogenitatea electrofi$iologicC
%. e7istenDa #locului unidirecDional al unei cCi
C. e7istenDa conducerii lente parasistolice alternative
'. diferenDa de omogenitate a perioadei refractare a douC teritorii diferite
. ree7citarea cCii iniDial #locate, ducGnd la Fnc&iderea circuitului de reintrare
(A)PU*) C+(CT" A,%,', ( pag 1/:/31512 J)
1,2. Care dintre urmCtoarele structuri posedC proprietCDi de automatism"
A. nodul sinusal
%. atriul drept
C. atriul stGng
'. nodul atroiventriucular
. celulele miocardice de lucru
(A)PU*) C+(CT" A,%,C,' ( pag 1/:/31512 J)
1,1. ApariDia unui automatism anormal datorat depolari$Crilor parDiale ale mem#ranelor Fn stare
de repaus se poate produce consecutiv"
A. tul#urCri electrolitice
%. postmedicamentos
C. reducerea inde7ului cardiac
'. creEterea catecolaminelor endogene sau e7ogene
. postisc&emie miocardicC
(A)PU*) C+(CT"A,%,', ( pag 1/:/31512 J)
1,,. Aritmiile datorate activitCDii declanEate (trigger activitM) pot fi produse de"
A. postdepolari$are precoce produsC la nivelul fa$ei , a potenDialului de acDiune
%. postdepolari$are precoce produsC la nivelul fa$ei / a potenDialului de acDiune
C. postdepolari$are tradivC produsC dupC fa$a a3 , a potenDialului de acDiune
'. postdepolari$are tardivC produsC dupC fa$a a3 / a potenDialului de acDiune
. postdepolari$are tardivC produsC dupC fa$a a3 5 a potenDialului de acDiune
(A)PU*) C+(CT" A,%,' ( pag 1/:/31512 J)
1,/. Aritmiile datorate activitCDii declanEate (trigger activitM) pot fi consecinDa urmCtoarelor
mecanisme"
A. into7icaDie digitalicC
%. &iper9aliemie
C. &ipercalcemie
'. &ipercatecolaminemie
. &ipocalcemie
(A)PU*) C+(CT" A,%,C,' ( pag 1/:/31512 J)
1,5. Urmatoarele afirmatii despre insuficienta cardiaca sunt adevarate"
A. este intotdeauna cau$ata de o tul#urare a contractilitatii miocardului
%. in ca$ul solicitarilor cronice de presiune (steno$a aortica valvulara) apare &ipertrofie
C. e7centrica
'. pacientii cu congestie pulmonara sunt mai suscepti#ili la infectii pulmonare
. ta&iaritmiile cresc perioada de umplere ventriculara
N. endocardita infectioasa repre$inta un factor precipitant al insuficientei cardiace
(A)PU*) C+(CT" C, (pag.15,2)
1,4.*Cel mai frecvent simptom al insuficientei cardiace este"
A. ortopneea
%. fatiga#ilitatea
C. respiratia C&eMne3)to9es
'. dispneea
. anore7ia
(A)PU*) C+(CT" ' (pag.15,/)
1,1. Urmatoarele afirmatii despre e7amenul o#iectiv in insuficienta cardiaca sunt false "
A. in insuficienta cardiaca acuta &ipertensiunea poate fi semnul dominant
%. in insuficienta cardiaca presiunea venoasa sistemica este adesea anormal crescuta
C. $gomotele cardiace / si 5 sunt specifice insuficientei cardiace
'. pulsus alternans este un semn de insuficienta cardiaca severa
. edemele cardiace sunt de o#icei simetrice
(A)PU*) C+(CT" A, C (pag.15,/)
1,8. (epre$inta criterii ma6ore pentru diagnosticul insuficientei cardiace "
A. edemele periferice
%. dispneea paro7istica nocturna
C. &epatomegalia
'. cardiomegalia
. tusea nocturna
(A)PU*) C+(CT" %, ' (pag.15,5)
1,:. 'iuretice economisitoare de potasiu sunt"
A. acidul etacrinic
%. spironolactona
C. metola$ona
'. amiloridul
. indapamida
(A)PU*) C+(CT" %,' (1, pag. 15,1)
1,;. Urmatoarele afirmatii despre diureticele tia$idice sunt adevarate"
A. cresc rea#sor#tia sodiului si clorului in prima 6umatate a tu#ului contort distal si
portiunea
%. corticala ascendenta a ansei Jenle
C. sunt eficiente in tratamentul insuficientei cardiace atat timp cat (NL depaseste valoarea
de
'. apro7imativ 42> fata de normal
. determina &ipoglicemie
N. unul din principalele efecte adverse este &iperpotasemia
L. determina &iperuricemie
(A)PU*) C+(CT" %, (pag.15,1)
1/2. Urmatoarele afirmatii despre diureticele de ansa sunt adevarate, cu e7ceptia "
A. sunt diuretice sla#e
%. stimulea$a rea#sor#tia de *a, - si Cl in portiunea ascendenta, su#tire a ansei Jenle
C. in ca$uri rare pot produce scaderea volumului plasmatic, aparitia a$otemiei prerenale
'. acido$a meta#olica se datorea$a e7cretiei urinare crescute de clor, &idrogen si potasiu
. pot determina &ipopotasemie, &iponatremie
(A)PU*) C+(CT" A, %, ' (pag.15,1)
1/1. 'espre digo7in se poate afirma ca"
A. are efect inotrop negativ
%. in&i#a ATP3a$a *a3- dependenta
C. scade frecventa ventriculara in fi#rilatia atriala si flutterul atrial
'. determina scaderea automatismului si activitatii electrice ectopice
. determina vasodilatatie refle7a la pacientii cu insuficienta cardiaca congestiva
(A)PU*) C+(CT" %, C, (pag.15,:)
1/,.* Cel mai frecvent factor precipitant al into7icatiei digitalice este "
A. varsta avansata
%. cardioversia electrica
C. depletia depo$itelor de potasiu
'. &ipercalcemia
. &ipotiroidismul
(A)PU*) C+(CT" C (pag. 15,;)
1//. Printre primele semne ale into7icatiei digitalice se numara "
A. nevralgiile
%. anore7ia
C. case7ia
'. greata
. varsaturile
(A)PU*) C+(CT" %, ', (pag.15,;)
1/5. 'o#utamina"
A. e7ercita un efect inotrop po$itiv puternic
%. actionea$a doar asupra receptorilor #eta
C. in perfu$ie continua (,,4312@gAmin) este utila in tratamentul insuficientei cardiace acute
cu &ipotensiune
'. are ca efecte adeverse" ta&icardia sinusala, ta&iaritmii, &ipertensiune arteriala
. scade de#itul cardiac
(A)PU*) C+(CT" A, ' (pag.15/2)
1/4. Printre masurile de tratament al edemului pulmonar acut se numara"
A. mentinerea pacientului in po$itie se$and, cu picioarele atarnand la marginea patului
%. administrarea de diuretice de ansa pe cale orala
C. administrarea de nitroprusiat de sodiu (,23/2@gAmin) la pacienti cu TA sistolica su#
122mmJg
'. administrarea de +, 122>
. suport inotropic cu dopamina sau do#utamina
(A)PU*) C+(CT" A, ', (pag.15/1)
1/1.**u este o afirmatie adevarata privind &ipertrofia concentrica "
A. insuficienta aortica este o cau$a ma6ora
%. apare in conditiile unei solicitari cronice de presiune
C. implica un raport crescut intre grosimea peretelui si diametrul cavitatii ventriculare
'. poate fi urmarea unei &ipertensiuni arteriale netratate
. statusul functional sta#il poate precede cu cativa ani insuficienta cardiaca
(A)PU*) C+(CT" A (pag.15,2)
1/8.*Care din urmatoarele tul#urari de ritm este caracteristica into7icatiei digitalice"
A. ta&icardia 6onctionala atrioventriculara
%. ta&icardia ventriculara
C. ta&icardia atriala nonparo7istica cu #loc atrioventricular varia#il
'. #igeminismul
. ta&icardia sinusala
(A)PU*) C+(CT" C (pag.15,;)
1/:.*In formele de severitate e7trema de insuficienta cardiaca tratamentul diuretic include"
A. numai spironolactona in do$e mici
%. asocierea de spironolactona cu amilorid
C. asocierea &idroclorotia$idei cu do$e mici de spironolactona
'. asocierea unui diuretic de ansa cu un diuretic tia$idic si cu spironolactona
. asocierea de spironolactona cu metola$ona
(A)PU*) C+(CT" ' (pag.15,8)
1/;.*Administrarea vasodilatatoarelor arteriale sistemice nu este recomandata in tratamentul
insuficientei cardiace "
A. cu edeme si ascita
%. cu disfunctie sistolica i$olata a ventriculului stang
C. cu disfunctie sistolica si diastolica a ventriculului stang
'. cu disfunctie diastolica i$olata a ventriculului stang
. cu le$iuni de regurgitare mitrala sau aortica
(A)PU*) C+(CT" ' (pag.15,:)
152. )unt cau$e de insuficienta cardiaca fara modificari decela#ile ale functiei miocardului"
A. em#olia pulmonara masiva
%. miocarditele virale
C. cri$a &ipertensiva acuta
'. infarctul miocardic acut
. e7cesul de solutii si electroliti parenteral
(A)PU*) C+(CT" A, C (pag.15,2)
151. Urmatorii factori sunt asociati cu un prognostic nefavora#il in insuficienta cardiaca "
A. natriemiaP154mHAl
%. fractia de e6ectie su# ,4>
C. potasemiaP,,4mHAl
'. a#sor#tia ma7imala de o7igen P15mlA9gAmin
. e7trasistolele ventriculare frecvente
(A)PU*) C+(CT" %, C, ', (pag.15/,)
15,. )unt implicate in insuficienta cardiaca cu de#it sca$ut"
A. #olile pericardului
%. &ipertensiunea
C. #oala cardiaca isc&emica
'. #oala Paget
. anemia
(A)PU*) C+(CT" A, %, C (pag.15,1)
15/. 0a pacientii cu &iperpotasemie, insuficienta renala sau &iponatremie nu tre#uie administrate
singure "
A. amiloridul
%. furosemidul
C. spironolactona
'. #umetanida
. triamterenul
(A)PU*) C+(CT" A, C, (pag.15,1)
155. Care din urmatoarele medicamente duc la cresterea concentratiei plasmatice a digitalei la
pacientii digitali$ati"
A. propafenona
%. verapamilul
C. amiodarona
'. nitratii
. c&inidina
(A)PU*) C+(CT" A, %, C, (pag.15,;)
154. Urmatoarele afirmatii privind icterul din insuficienta cardiaca sunt corecte "
A. icterul este o manifestare precoce a insuficientei cardiace
%. icterul se datorea$a o#structiei mecanice intra&epatice
C. icterul este determinat de sta$a &epatica prelungita
'. #ioc&imic se constata cresterea #iliru#inei directe si indirecte
. concentratiile sanguine ale transamina$elor sunt adesea crescute
(A)PU*) C+(CT" C, ', (pag.15,5)
151. In insuficienta cardiaca dreapta sunt mult mai evidente "
A. dispneea cu ortopnee
%. dispneea paro7istica nocturna
C. &epatomegalia de sta$a
'. semnele de distensie venoasa sistemica
. edemele periferice
(A)PU*) C+(CT" C, ', (pag.15,,)
158. ndocardita infectioasa precipita insuficienta cardiaca prin "
A. poliglo#ulie
%. anemie
C. disectia aortei
'. le$area suplimentara a valvelor
. fe#ra
(A)PU*) C+(CT" %, ', (pag.15,2)
15:. )emnele o#iective care releva cresterea presiunii venoase sistemice la #olnavii cu
insuficienta cardiaca"
A. diminuarea pulsului periferic
%. distensia venelor 6ugulare
C. cresterea tensiunii arteriale diastolice
'. po$itivarea reflu7ului &epato6ugular
. ta&icardia sinusala
(A)PU*) C+(CT" %, ' (pag.15,/)
15;.*Care din urmatoarele afirmatii privind fi#rilatia atriala este adevarata "
A. raspunsul ventricular este relativ redus fata de frecventa atriala din cau$a fenomenului de
%. conducere a#eranta
C. este #ine tolerata de pacientii cu ventriculi &ipertrofici, necomplianti
'. poate precipita edemul pulmonar acut la pacientii cu steno$a mitrala
. $gomotul 1 are intensitate crescuta
N. nu poate trece in flutter atrial
(aspuns corect" C (pag.1/;4)
142.*Cel mai eficient tratament al flutter3ului atrial este repre$entat de"
A. c&inidina
%. amiodarona
C. digo7ina
'. electrocardioversia cu energie mica
. electrostimularea overdrive
(A)PU*) C+(CT" ' (pag.1/;1)
141.*Cel mai eficient medicament in tratamentul de urgenta al ta&icardiei ventriculare este"
A. morici$ina
%. adeno$ina
C. flecainida
'. digitala
. procainamida
(A)PU*) C+(CT" (pag.1525)
14,.*%locul atrioventricular gradul II tip Mo#it$ I se caracteri$ea$a prin "
A. #locarea #rusca, neasteptata a unor unde P, fara modificari ale intervalului P(
%. interval P( constant, peste 2,,2 sec
C. alungirea progresiva a intervalului P(, urmata de #locarea unui raspuns atrial
'. lipsa totala de transmitere a impulsurilor atriale spre ventriculi
. ritm 6onctional de scapare in conditiile unei #radicardii severe
(A)PU*) C+(CT" C (pag.1/:8)
14/.*Amiodarona poate determina "
A. edeme periferice
%. sindrom lupus3li9e
C. glaucom cu ung&i inc&is
'. &ipotensiune arteriala
. ta&icardii atriale
(A)PU*) C+(CT" ' (pag.1/;;)
145.*Aplicarea cardioversiei electrice cu energie 6oasa (,4342Q) in flutter3ul atrial pre$inta
de$avanta6ul"
A. #loc sino3atrial
%. cresterea #loca6ului A.
C. in6urie miocardica
'. inducerea fi#rilatiei atriale
. scaderea #loca6ului A.
(A)PU*) C+(CT" ' (pag.1/;1)
144.*In torsada varfurilor la pacientii cu sindrom RT prelungit congenital, tratamentul principal
este repre$entat de "
A. procainamida
%. #eta3#locant
C. magne$iu
'. c&inidina
. fenotia$ine
(A)PU*) C+(CT" % (1524)
141.*'efi#rilatorul automat implanta#il este indicat "
A. de rutina, in tratamentul ta&icardiilor ventriculare
%. tratamentul #locului atrioventricular
C. conversia flutter3ului atrial la ritm sinusal
'. ta&icardii ventriculare care nu sunt tolerate &emodinamic, fara raspuns la tratamentul
. farmacologic
N. e7trasistole ventriculare
(A)PU*) C+(CT" ' (pag.152;)
148. )caderea frecventei ventriculare in fi#rilatia atriala se reali$ea$a cu"
A. adeno$ina
%. #eta3#locante
C. c&inidina
'. antagonisti ai canalelor de calciu
. 7ilina
(A)PU*) C+(CT" %, ' (pag.1/;4)
14:. Care din urmatoarele afirmatii privin #locul atrioventricular de gradul II tip Mo#it$ II sunt
adevarate "
A. se caracteri$ea$a prin #locarea #rusca, neasteptata a unor unde P cu modificarea
anterioara a
%. intervalului P(
C. se datorea$a unui #loc aproape intotdeauna locali$at la nivelul nodului atrioventricular
'. se asocia$a adesea cu alungirea duratei comple7ului R()
. trece frecvent in #loc total, cu un ritm de scapare insta#il, lent si rar
N. apare in infarctul miocardic antero3septal
(A)PU*) C+(CT" C, ', (pag.1/::)
14;. Torsada varfurilor poate aparea in urmatoarele situatii "
A. &ipomagne$iemie
%. dupa tratamentul cu #locanti ai canalelor de calciu
C. dupa tratamentul cu c&inidina
'. &ipopotasemie
. dupa tratamentul cu antidepresive triciclice
(A)PU*) C+(CT" A, C, (pag.1524)
112. Care din urmatoarele afirmatii privind ta&icardia prin reintrare atrioventriculara sunt
adevarate "
A. circuitul de reintrare include un fascicol atrioventricular ascuns
%. fascicolul accesor poate conduce in sens anterograd in timpul ritmului sinusal sau in
timpul
C. altor ta&iaritmii atriale
'. reintrarea atrioventriculara poate fi initiata si terminata printr3o e7trasistola atriala sau
. ventriculara
N. undele P apar de o#icei dupa comple7ele R()
L. undele P apar de o#icei inaintea comple7ele R()
(A)PU*) C+(CT" A, C, ' (pag. 1522)
111. Caracteristicile CL cu 1, derivatii in timpul ta&icardiei ventriculare sunt "
A. unde P care urmea$a comple7elor R()
%. disociatia atrioventriculara
C. comple7 R()I2,15sec in a#senta tratamentului antiaritmic
'. concordanta aspectului R() in toate derivatiile precordiale
. unde sinusoide cu frecventa de 1423/22Amin, fara morfologie specifica
(A)PU*) C+(CT" %, C, ' (pag.152/)
11,. )indromul de pree7citaDie QPQ cu conducere anterogradC se manifestC pe -L prin "
A. interval P( scurt (mai mic de 2,1, sec.)
%. undC delta
C. R() larg
'. R() Fngust
. interval P( lung
(A)PU*) C+(CT" A, %, C (1, pag. 1521)
11/. Medicamentele de electie in TP). prin reintrare in *A. sunt"
A. #eta#locante
%. flecainida
C. amiodarona
'. adeno$ina
. verapamilul
(A)PU*) C+(CT" ', (1, pag. 1522)
115. 'in clasa I% de antiaritmice fac parte"
A. procainamida
%. lidocaina
C. fenitoina
'. tocainida
. me7iletina
(A)PU*) C+(CT" %, C, ', (pag.1/;1)
114. 0a pacientii cu sindrom QPQ si fi#rilatie atriala, medicamentele care pot creste frecventa
ventriculara si induce fi#rilatia ventriculara sunt "
A. 7ilina i.v.
%. amiodarona i.v.
C. digo7in i.v.
'. sotalol
. verapamil i.v.
(A)PU*) C+(CT" C, (pag. 152,)
111. %A. de grad III are origine nodala pro#a#ila atunci cand"
A. comple7ul R() al ritmului de scapare are durata crescuta
%. comple7ul R() de scapare are durata normala
C. apare la o frecventa mai mica sau egala cu 52#pm
'. apare la o frecventa de 52344 #pm
. frecventa creste la atropina sau la efort
(A)PU*) C+(CT" %, ', (1, pag. 1/::)
118. Ni#rilatia atriala poate trece in flutter atrial"
A. dupa manevre vagale
%. in infarctul miocardic acut
C. dupa administrarea de flecainida
'. la efort
. dupa administrarea de c&inidina
(A)PU*) C+(CT" C, (pag.1/;4)
11:. Care din urmatoarele antiaritmice sunt recomandate in prevenirea recurentei flutter3ului
atrial "
A. 7ilina
%. propafenona
C. flecainida
'. amiodarona
. me7itil
(A)PU*) C+(CT" %, C, ' (pag.1/;8)
11;. In fi#rilatia atriala asociata cu sindromul QPQ sunt recomandate urmatoarele
medicamente"
A. verapamil i.v.
%. digo7in i.v.
C. procainamida i.v.
'. lidocaina i.v.
. adeno$ina i.v.
(A)PU*) C+(CT" C, ' (pag.152,)
182. Ni#rilatia atriala paro7istica poate aparea in "
A. &ipercapnie
%. &ipo7ia acuta
C. dupa administrarea de amlodipina
'. tul#urari meta#olice
. dupa efort
(A)PU*) C+(CT" A, %, ', (pag.1/;4)
181. Ni#rilatia atriala persistenta apare in "
A. &ipo7ia acuta
%. #oli pulmonare cronice
C. defect septal atrial
'. #oala cardiaca reumatismala
. cardiopatia &ipertensiva
(A)PU*) C+(CT" %, C, ', (pag.1/;4)
18,. Torsada varfurilor este caracteri$ata pe traseul CL prin"
A. aspect monomorf al comple7elor R()
%. aspect polimorf al comple7elor R()
C. alungirea intervalului P(
'. alungirea marcata a intervalului RT precede aritmia
. scurtarea marcata a intervalului RT
(A)PU*) C+(CT" %, ' (pag.1524)
18/. %retiliumul face parte din aceeasi clasa de antiaritmice cu "
A. verapamilul
%. propafenona
C. amiodarona
'. c&inidina
. sotalolul
(A)PU*) C+(CT" C, (pag.1/;1)
185. Nactorii de risc care indica un prognostic nefavora#il al &ipertensiunii sunt"
A. )e7ul feminin
%. 'ia#etul $a&arat
C. (asa al#a
'. Numatul
. .arsta inaintata
(A)PU*) C+(CT" %, ' (Jarrison editia 15, pag 14,1)
184. 'iagnosticul de coartatie de aorta este de o#icei evident"
A. 0a e7amenul fi$ic
%. cocardiografic
C. Pe radiografia de rutina
'. Angiografic
. 0a oscilometrie
(A)PU*) C+(CT" A, C (Jarrison editia 15, pag 14,8)
181. ncefalopatia &ipertensiva consta din urmatorul comple7 de simptome cu e7ceptia"
A. Jipertensiune severa
%. Presiune intracraniana sca$uta
C. Apople7ii
'. (etinopatie cu edem papilar
. Cefalee frontala
(A)PU*) C+(CT" %, (Jarrison editia 15, pag 14,:)
188. Jipertensiiunea arteriala sistolica cu presiune a pulsului marita se intalneste in"
A. Tireoto7ico$a
%. Ne#ra
C. Jiperaldosteronism primar
'. Jipercalcemie
. Insuficienta aortica
(A)PU*) C+(CT" A, %, (Jarrison editia 15, pag 14,/)
18:. 0a pacientii cu &ipertensiune arteriala apare frecvent"
A. pista7isul
%. Jematurie macroscopica
C. Jemopti$ie
'. Metroragie
. Jemateme$a
(A)PU*) C+(CT" A, C, ' (Jarrison editia 15, pag 14,:)
18;.*Care din urmatoarele diuretice are efect anti&ipertensiv intrinsec sla#"
A. )pironolactona
%. Nurosemidul
C. %umetanida
'. Triamterenul
. Amiloridul
(A)PU*) C+(CT" ' (Jarrison editia 15, pag 14/2)
1:2. (eactiile adverse caracteristice diureticelor de ansa in tratamentul &ipertensiunii sunt"
A. Jipoglicemie
%. Jipercalcemie
C. Jiperuricemie
'. 'iscra$ii sanguine
. 'epletie de sodiu
(A)PU*) C+(CT" C, ' (Jarrison editia 15, pag 14/1)
1:1. Agenti antiadrenergici cu actiune centrala folositi in tratamentul &i&ertensiunii sunt"
A. Clonidina
%. Luanetidina
C. Luanadrel
'. Nentolamina
. Metildopa
(A)PU*) C+(CT" A, (Jarrison editia 15, pag 14/1)
1:,.*Care dintre urmatoarele medicamente vasodilatoare utili$ate in tratamentul &ipertensiunii
arteriale sunt contraindicate in lupusul eritematos"
A. 'ia$o7id
%. Mino7idil
C. *itroprusiat
'. Jidrala$ina
. Pra$osin
(A)PU*) C+(CT" ' (Jarrison editia 15, pag 14/,)
1:/. Care din urmatoarele #eta#locante sunt cardioselective"
A. *adololul
%. Metoprololul
C. Atenololul
'. Pindololul
. Timololul
(A)PU*) C+(CT" %, C (Jarrison editia 15, pag 14//)
1:5.*Urmatoarele medicamente determina in&i#area secretiei de renina cu e7ceptia"
A. Clonidina
%. (e$erpina
C. Metildopa
'. *ifedipina
. %eta #locantele
(A)PU*) C+(CT" ' (Jarrison editia 15, pag 14/5)
1:4. Agenti terapeutici cu actiune imediata utili$ati in tratamentul &ipertensiunii arteriale sunt"
A. nalaprilat
%. Jidrala$ina
C. 'ia$o7id
'. *ifedipina
. Trimetafan
(A)PU*) C+(CT" C, (Jarrison editia 15, pag 14/5)
1:1. Cele mai frecvente anti&ipertensive utili$ate in sarcina sunt"
A. Metildopa
%. Jidrala$ina
C. Antagonistii canalelor de calciu
'. In&i#itorii en$imei de conversie a angiotensinei
. %eta #locantele
(A)PU*) C+(CT" A, %, C (Jarrison editia 15, pag 14/1)
1:8. Motivele unui raspuns terapeutic sla# la pacientii cu &ipertensiune arteriala sunt"
A. Complianta adecvata a pacientului la tratament
%. )caderea e7cesiva in greutate
C. 'o$e inadecvate
'. )teroi$ii suprarenalieni
. )impatomimetice
(A)PU*) C+(CT" C, ', (Jarrison editia 15, pag 14/1)
1::. Amlodipina are urmatoarele efecte adverse"
A. %radicardie
%. ritem
C. Jipo9aliemie
'. Cefalee
. dem
(A)PU*) C+(CT" %, ', (Jarrison editia 15, pag 14//)
1:;. In apro7imativ 6umatate din ca$uri un factor precipitant pare a fi pre$ent anterior infarctului
miocardic, cum ar fi"
A. )tresul emotional
%. %oli medicale
C. fortul fi$ic sustinut
'. 7punerea la su#stante to7ice
. %olile c&irurgicale
(A)PU*) C+(CT" A, %, C, (Jarrison editia 15, pag 15;/)
1;2.*Cea mai o#isnuita acu$a de pre$entare a pacientilor cu infarct miocardic acut este"
A. 'ispnee
%. .arsaturi
C. 'urere
'. Transpiratie
. Lreata
(A)PU*) C+(CT" C (Jarrison editia 15, pag 15;/)
1;1. )emne fi$ice de disfunctie ventriculara ce pot fi pre$ente in infarctul miocardic acut pot fi"
A. 'edu#larea parado7ala a $gomotului I
%. )uflu sistolic #a$al tran$itor
C. =gomotul III
'. =gomotul I.
. Intensitate crescuta a $gomotelor cardiace
(A)PU*) C+(CT" C, ' (Jarrison editia 15, pag 15;/)
1;,. (eactia nespecifica la in6uria miocardica este asociata cu"
A. 0eucocito$a polimorfonucleara
%. 0imfocito$a
C. Trom#ocitopenie
'. Usoara crestere a vite$ei de sedimentare a &ematiilor
. o$inofilie
(A)PU*) C+(CT" A. ' (Jarrison editia 15, pag 15;4)
1;/.*In afara spitalului cele mai multe decese prin infarct miocardic sunt determinate de"
A. Ni#rilatia atriala
%. Ni#rilatia ventriculara
C. Ta&icardia ventriculara
'. Ta&icardia paro7istica supraventriculara
. Ta&icardia atriala
(A)PU*) C+(CT" % (Jarrison editia 15, pag 15;4)
1;5.*In sistemul de gradare TIMI gradul , indica"
A. +clu$ia completa a arterei asociate cu infarctul
%. Perfu$ia totala a vasului de infarct cu flu7 normal
C. + oarecare penetrare a su#stantei de contrast dincolo de punctul de o#structie dar fara
perfu$ie in patul coronarian distal
'. Perfu$ia intregului vas de infarct inspre patul distal, dar cu flu7 ce este intar$iat in
comparatie cu cel al unei artere normale
. + oarecare penetrare a su#stantei de contrast dincolo de punctul de o#structie cu
perfu$ie in patul coronarian distal
(A)PU*) C+(CT" ' (Jarrison editia 15, pag 15;8)
1;4.*Terapia trom#olitica poate reduce riscul de mortalitate intraspitaliceasca pana la 42> cand
este administrata in"
A. 0a , ore de la de#utul simptomelor de infarct miocardic acut
%. 0a / ore de la de#utul simptomelor de infarct miocardic acut
C. In prima ora de la de#utul simptomelor de infarct miocardic acut
'. 0a 5 ore de la de#utul simptomelor de infarct miocardic acut
. 0a 1 ore de la de#utul simptomelor de infarct miocardic acut
(A)PU*) C+(CT" C (Jarrison editia 15, pag 15;8)
1;1. Clasa -illip II se caracteri$ea$a prin"
A. Ta&ipnee
%. =gomot 5 pre$ent
C. Insuficienta cardiaca moderata
'. )ta$a venoasa
. )ta$a &epatica
(A)PU*) C+(CT" A, C, ', (Jarrison editia 15, pag 1421)
1;8. Cau$e mecanice de insuficienta cardiaca in cadrul infarctului miocardic acut sunt cu
e7ceptia"
A. (uptura de perete li#er
%. Insuficienta aortica
C. 'efectul septal ventricular
'. )teno$a mitrala
. 'efectul septal atrial
(A)PU*) C+(CT" %, ', (Jarrison editia 15, pag 142/)
1;:. Pacing3ul pare a fi #enefic la pacientii cu infarct miocardic inferoposterior care pre$inta
#loc cardiac complet asociat cu"
A. Jipotensiune arteriala
%. Activitate ectopica atriala
C. %radicardie marcata
'. Insuficienta cardiaca
. Ta&icardie
(A)PU*) C+(CT" A, C, ' (Jarrison editia 15, pag 1425)
1;;. m#olismul arterial se pre$inta adeseori ca o complicatie ma6ora a infarctului miocardic
acut, cum ar fi"
A. Jemipare$a
%. Jipertensiune
C. Jipotensiune
'. Cefalee
. 'ispnee
(A)PU*) C+(CT" A, % (Jarrison editia 15, pag 1424)
,22. Nactori clinici asociati cu o crestere a riscului cardiovascular dupa recuperarea initiala in
urma unui infarct miocardic sunt"
A. Nractie de e6ectie a ventricului stang sca$uta su# 52>
%. Aritmii ventriculare asimptomatice
C. )ta$a pe radiografia toracica
'. (aluri la #a$e la e7amenul fi$ic
. )imptome persistente de isc&emie
(A)PU*) C+(CT" A, C, ', (Jarrison editia 15, pag 1424)
,21. In&i#itorii en$imei de conversiei tre#uie prescrisi in primele ,5 de ore tuturor pacientilor cu
infarct miocardic"
A. Asociat cu insuficienta cardiaca dovedita
%. 'e$ec&ili#rati &emodinamic
C. Cu su#denivelare de segment )T
'. Cu #loc de ramura stanga
. Cu #loc de ramura dreapta
(A)PU*) C+(CT" A, ' (Jarrison editia 15, pag 1422)
,2,. 'upa terapia trom#olitica cateterismul cardiac si angigrafia coronariana tre#uie efectuate
daca e7ista"
A. 'urerea toracica persistenta
%. )u#denivelare de segment )T peste ;2 minute
C. Test de efort negativ inainte de e7ternare
'. (esupradenivelare de segment )T
. 'ispnee de repaus
(A)PU*) C+(CT" A, ' (Jarrison editia 15, pag 15;:)
,2/. )u#grupele de pacienti la care PTCA directa poate asigura un #eneficiu special fata de
terapia trom#olitica includ pacientii cu"
A. )oc cardiogen
%. Presiunea arteriala diastolica peste 122 mmJg
C. .arsta mai mare de 82 ani
'. Presiunea arteriala sistolica su# 122 mmJg
. .arsta mai mica de 42 ani
(A)PU*) C+(CT" A, C (Jarrison editia 15, pag 15;:)
,25. *Pacientul cu %P+C foloseEte"
A. MuEc&i accesori respiratori
%. Musc&i scaleni
C. Musc&i intercostali
'. Musc&i paraverte#rali
. MiscCri ample ale diafragmei
(pag. 1604) Raspuns A
,24. *In #oala pulmonara cronica o#structiva cu predominenta emfi$emului sunt caracteristice"
A. dispnee usoara
%. sputa a#undenta
C. frecvent cord pulmonar cronic
'. re$istenta mare
. capacitate de difu$iune sca$uta
(pag. 1604) raspuns E
,21. Care din urmatoarele afirmatii despre pacientii cu o#structie severa si retentie de C+, sunt
adevarate"
A. In cursul unei infecti respiratori apare o alterare pronuntata a simptomatologiei
%. supravietuirea este de lunga durata
C. ,23/2> dintre pacienti au supravietuire peste 4 ani
'. nu au vreo modificare a capacitati de munca
. .M)I42>
(pag. 1604) raspuns A, C
,28. Persoanele S#lue3#loatersS pot face episoade nocturne de crestere a desaturarii in o7igen
prin"
A. Intoarcere venoasa crescuta
%. episoade de apnee in somn
C. tul#urare de ritm
'. accentuarea &ipoventilatiei
. &ipertensiune pulmonara
(pag. 1605) raspuns B, D
,2:. Cele mai frecvente #acterii patogene implicate in infectiile respiratorii la #olnavii cu #oala
pulmonara cronica o#structiva sunt"
A. Jaemop&ilus influen$ae
%. )treptococul #eta3&emolitic
C. )tretococcus pneumoniae
'. Pseudomonas aeruginosa
. Mora7ella catarr&alis
(pag. 1606) raspuns A, C,E
,2;. mfi$emul pulmonar se defineste ca"
A. afectiune asociata cu secretia e7agerata de mucus la nivel tra&eo#ronsic
%. distensia permanenta a spati lor aeriene de la nivelul #ronsiilor principale
C. afectiune in care se distrug septurile alveolare
'. distensia permanenta a spati lor aeriene distal de #ronsiolele terminale
. afectiune in care se pastrea$a septurile alveolare
(pag. 1601) raspuns C,D
,12. Care dintre urmatoarele afirmatii privind rolul en$imelor proteolitice in %P+C le
considerati
corecte"
A. In&i#itorul protea$ei T1AT prote6ea$a integritatea elastinei pulmonare de protea$ele
leucocitare
%. )tarea de &etero$igot M= si M) (pentru T1AT) se asocia$a in mod cert cu alterarea
functiei pulmonare
C. Colc&icina reduce elasta$a endogena leucocitara
'. (olul en$imelor proteolitice in inducerea emfi$emului este limitat la pacientii cu
deficienta de T1AT
. Jomo$igotii == si )) au nivele serice de T1AT su# 2,4 gAl si de$volta emfi$em panacinar
sever
(pag. 1602) raspuns A,C,E
,11. Anti#ioterapia in managementul %P+C tre#uie sa tina cont de o serie de considerente.
%ifati situatiile pe care le considerati corecte
A. Anti#ioterapia scade durata si severitatea episoadelor infectioase
%. Cele mai mari #enefici se o#tin cand pacientii au mai mult de patru e7acer#ari acute pe
an
C. Lermenii incriminati (Jaemop&ilus, pneumococul, mora7ella) sunt evidentia#ili in sputa
e7clusiv in cursul e7acer#arilor acute
'. 7amenul #acteriologic se indica in ca$ de frisoane, fe#ra, 6ung&i toracic sau cand
aspectul purulent nu se modifica la administrarea anti#ioticelor u$uale
. Tratamentul cu anti#iotice se demarea$a prompt in ca$ul cresteri volumului, vasco$itati
sau a caracterului purulent al sputei
(pag. 1606) raspuns A,B,D,E
,1,. Care din urmatoarele afirmatii, privind %P+C cu predominanta emfi$emului, le considerati
corecte<
A. )tarea de nutritie este de regula caracteri$ata prin suprapondere
%. Jipertransparenta retrosternala si atenuarea periferica a desenului peri#ron&ovascular se
corelea$a cu emfi$emul sever si e7tensiv, predominant panacinar
C. pisoadele infectioase cu recurenta mucopurulenta duc frecvent la insuficienta
respiratorie severa si moarte
'. )tarea generala in repaus este de o#icei #una, cu frecventa respiratorie normala si fara
folosirea aparenta a musc&ilor respiratori accesori
. Tomografia computeri$ata efectuata in vederea locali$arii si cuantificarii emfi$emului
constituie investigatia esentiala, a#solut necesara afirmari diagnosticului si sta#iliri
strategiei terapeutice.
(pag. 1604, 1605) raspuns B,C
,1/. Care din urmatoarele afirmatii privind e7plorarea respiratorie in %P+C le considerati
corecte"
A. Presiunea terminal3e7piratorie intrinseca po$itiva depinde de forta reculului elastic si de
volumul terminal3e7pirator
%. Nactorii de care depinde de#itul e7pirator ma7im sunt repre$entati de cali#rul cailor
respiratorii, reculul elastic al plamanilor si capacitatea de cola#are a pulmonului
C. )caderea .M) su# ,4> din valoarea pre$isa (in afara e7acer#arilor) se asocia$a cu
dispnee de repaus,&ipercapnie si cord pulmonar cronic
'. .alori ale PaC+, de 42 mmJg si ale Pa+, de 42 mmJg pot fi intalnite in %P+C cu
predominanta emfi$emului
. )caderea su# 42> a valorii .M) (fata de valoarea pre$isa) se insoteste de regula de
aparitia dispneii de effort
(pag. 1603,1604) raspuns A,B,C,E
,15. Peretii alveolari sunt formati din"
A. endoteliu capilar
%. celule me$angiale
C. mem#rana #a$ala capilara
'. tesut interstitial
. tesut de granulatie
(pag. 1585) raspuns A,C,D
,14. Care din urmCtoarele afirmaDii sunt adevCrate"
A. Lripa creEte frecvenDa pneumoniilor #acteriene secundare cu J influen$ae
%. Lripa creEte frecvenDa pneumoniilor secundare cu stafilococ aureu
C. Pneumonia din gripC nu se produce Fn urma in&alCrii aerosolilor infectaDi
'. ApariDia gripei Fn comunitate este urmatC de multe ca$uri secundare de infecDie
. Perioada de incu#aDie Fn gripC este de cGteva sCptCmGni
(pag. 1586) raspuns A,B,D
,11. Profila7ia pneumoniilor cuprinde"
A. Imuni$area pacienDilor la risc
%. Nolosirea unor camere cu presiune po$itivC pentru i$olarea pacienDilor cu pneumonie ce
se poate transmite prin aerosoli
C. (educerea aciditCDii gastrice
'. Utili$area de mCnuEi de cCtre persoanele care Fngri6esc pacienDi care sunt infectaDi cu
#acili gram negative aero#i
. Administrarea de agenDi #locanDi J, pentru prevenirea ulceraDi lor de stres
(pag. 1594) raspuns A,D
,18. Care din urmCtoarele afirmaDii privind modul de producere a pneumoniei nu este adevCratC"
A. Aspirarea florei patogene din orofaringe este cel mai frecvent mecanism de producere a
pneumoniei
%. )ursele patogenilor pulmonari anaero#i sunt plCcile dentare Ei fisurile gingivale
C. Coloni$area orofaringelui cu #acili aero#i gram3negativi este o#iEnuitC la su#iecDi
sCnCtoEi
'. Jistoplasmo$a Ei fe#ra R apar dupC in&alarea aerosolilor infecDioEi
. Ni#ronectina este receptorul florei gram3negative din orofaringe
(pag. 1585-6) raspuns C,E
,1:. In pneumonii"
A. pacienti cu &ipergamoglo#ulinemie severa I,22mgAdl, au risc de infectie cu #acterii
incapsulate
%. neutropenia severa I422 neutrofile pe milimetru cu#, creste riscul de infectie cu P.
aeruginosa
C. pacientii cu JI. si cu C'5U B422Amilimetru cu# au risc crescut pentru infectii cu M.
tu#erculosis
'. terapia cu glucocorticoi$i creste riscul pentru tu#erculo$a si nocardio$a
. pacientii cu JI. si cu C'5U B,22Amm cu# sunt e7pusi la risc pentru P. carinii si
&istoplasma
(pag. 1587) raspuns B,C,D,E
,1;. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la diagnosticul pneumoniilor de
&ipersensi#ili$are sunt false<
A. apar frecvent neutrofilia si limfopenia dupa e7punerea acuta la antigen
%. apar frecvent neutropenia si limfocito$a dupa e7punerea acuta la antigen
C. eo$inofilia este caracteristica
'. anticorpi antinucleari sunt frecventi
. toate formele #olii pot fi asociate cu cresterea .)J
(pag. 1574) raspuns B,C,D
,,2. PacienDii care au &ipogamaglo#ulinemie severC (B,22 mgAdl) pre$intC risc crescut pentru
apariDia pneumoniilor determinate de"
A. MMco#acterium tu#erculosis
%. )treptococcus pneumoniae
C. Jaemop&ilus influen$ae
'. )tap&Mlococcus aureus
. Aspergillus
(pag. 1587) raspuns B,C
,,1. )indromul pneumonic atipic este produs de regulC de"
A. MMcoplasma pneumoniae
%. )tap&Mlococcus aureus
C. MMco#acterium tu#erculosis
'. 0egionella pneumop&ila
. Pneumocistis carini
(pag. 1587) raspuns A,D,E
,,,. Care dintre urmatoarele afirmatii privitoare la morfopatologia focarului pneumonic este
e7acta"
A. %ron&opneumonia confluenta se distinge evident de pneumonia lo#ara
%. Pneumonia necroti$anta reali$ea$a o cavitate mica cu diametrul mai mic de 4 cm
C. A#cesul pulmonar reali$ea$a cavitati multiple cu diametrul minim de peste 4 cm
'. Procesul pneumonic poate interesa initial interstitiul
. Procesul pneumonic poate interesa alveolele
(pag. 1586) raspuns D,E
,,/. )electati raspunsurile corecte"
A. Pneumonia este o infectie a parenc&imului pulmonar
%. Pneumonia este e7presia unui grup de infectii specifice
C. Terapia antimicro#iana adecvata necesita identificarea germenului etiologic
'. Micoplasmele ri9etiile,c&lamidiile constituie agentii etiologici frecventi intalniti
. Alegerea initiala a terapiei antimicro#iene ramane empirica
(pag. 1585) raspuns A,B,C,E
,,5.* T%C primarC pulmonarC este caracteri$atC prin"
A. )e FntFlneEte frecvent la adulDi
%. (adiologic apare polimorfism le$ional
C. ste locali$atC Fn cGmpurile pulmonare apicale
'. 0e$iunea se asocia$C cu limfadenopatie &ilarC sau paratra&ealC
. Vn ma6oritatea ca$urilor le$iunea nu se vindecC spontan
(pag. 1112) raspuns D
,,4.* IntradermoreacDia la PP' este"
A. (eacDia de &ipersensi#ilitate de tip II
%. ste cel mai larg utili$atC pentru screeningul infecDiei cu M. Tu#erculosis
C. Are o sensi#ilitate Ei o specificitate crescutC
'. ste o reacDie de &ipersensi#ilitate tip III
. (eacDi le fals negative nu sunt frecvente la pacienDii imunodeprimaDi
(pag. 1116) raspuns B
,,1. Care din afirmatiile urmatore, privind tu#erculo$a secundara, sunt adevarate"
A. (pag ste locali$ata de o#icei in segmentele apicale si posterioare ale lo#ilor superiori
%. Lradul afectarii parenc&imului pulmonar varia$a in limite largi, de la mici infiltrate la
#oala cavitara e7tinsa
C. Langlionii limfatici &ipertrofiati pot comprima #ron&i le cau$and atelecta$ie segmentara
sau lo#ara
'. 'iseminarea &ematogena este frecventa si poate induce cele mai severe manifestari
. 'upa formarea cavernelor, continutul necrotic lic&efiat este descarcat in caile respiratorii,
determinand le$iuni satelite
(pag. 1112) raspuns A,B,E
,,8. Care din afirmatiile urmatoare privind monitori$area raspunsului la tratament in tu#erculo$a
sunt adevarate"
A. valuarea #acteriologica este metoda preferata de monitori$are a raspunsului la tratament
%. valuarea radiologica este metoda preferata de monitori$are a raspunsului la tratament
C. 0a sfarsitul celei de3a treia luni, aproape toti pacientii tre#uie sa pre$inte culturi negative
'. 0a unii pacienti conversia (negativarea) frotiului poate urma conversiei culturilorW acest
fenomen se datorea$a pro#a#il e7pectoratiei si vi$uali$arii microscopice a #acililor morti
. Pre$enta frotiurilor po$itive dupa 4 luni tre#uie considerata un indiciu al esecului
terapeutic
(pag. 1118) raspuns A,C,D,E
,,:. Care din afirmatiile urmatoare privind vaccinarea %CL sunt adevarate"
A. .accinarea %CL reali$ea$a profila7ia tu#erculo$ei secundare
%. stimarile eficacitatii in cadrul studi lor randomi$ate a variat intre :2> si 2>
C. )tudi le au descoperit e7istenta unor rate mai inalte ale eficacitati protectiei la nou
nascuti si copii mici fata
'. de meningita tu#erculoasa si tu#erculo$a miliara
. fectele secundare cele mai frecvente sunt ulceratia la locul vaccinarii si limfadenita
regionala
N. .accinarea %CL induce reactivitate la PP'
(pag. 1120) raspuns B,C,D,E
,,;. In tu#erculo$a postprimara"
A. le$iunile pulmonare sunt polimorfe
%. locali$arile predilecte sunt in segmentele apicale si posterioare ale lo#ilor superiori si in
segmentele superioare ale lo#ilor inferiori
C. nu se poate vor#i de remisiune spontana
'. raspunsul la tratament este nefavora#il in ma6oritatea ca$urilor
. apro7imativ 1A/ din pacientii netratati decedea$a prin tu#erculo$a pulmonara severa in
decurs de cateva saptamani sau luni
(pag. 1112) raspuns A,B,E
,/2. I'( la tu#erculina"
A. este utili$ata in screening3ul infectiei cu M. tu#erculosis
%. are valoare limitata in diagnosticul tu#erculo$ei active, datorita sensi#ilitati si
specificitati sale reduse
C. pot apare reacti fals negative la pacientii imunodeprimati sau la cei cu tu#erculo$a
agresiva
'. pot apare reacti po$itive si dupa infectii cu mico#acteri netu#erculoase sau dupa
vaccinarea %CL
. testul po$itiv confirma diagnosticul de #oala activa
(pag. 1116) raspuns A,B,C,D
,/1. (egimul terapeutic de electie in ma6oritatea ca$urilor de tu#erculo$a, atat la adulti cat si la
copii presupune"
A. o fa$a initiala de , luni cu administrarea numai a isonia$idei si rifampicinei
%. o fa$a de consolidare de 5 luni cu administrarea de isonia$ida si rifampicina
C. fa$a initiala de , luni cu administrarea de isonia$ida, rifampicina, pira$inamida UA3
etam#utol sau streptomicina
'. asocierea pirido7inei la pacientii cu risc crescut de deficienta a acestei vitamine
. administrare $ilnica o#ligatorie pe toata durata tratamentului
(pag. 1117) raspuns B,C,D
,/,. (eferitor la monitori$area tratamentului tu#erculo$ei prin evaluare #acteriologica"
A. presupune doua e7amene de sputa (la inceputul si sfarsitul tratamentului)
%. peste :2> dintre pacienti vor avea culturile din sputa negative la sfarsitul lunii a ,3a de
tratament
C. la sfarsitul celei de3a /3a luni de tratament aproape toti pacienti tre#uie sa pre$inte culturi
negative
'. persistenta culturilor po$itive la / luni de tratament sau peste aceasta perioada ridica
suspiciunea de esec terapeutic
. conversia (negativarea) frotiului %AA( se produce inaintea conversiei culturilor
(pag. 1118) raspuns B,C,D
,//. 7amenul radiologic pulmonar in tu#erculo$a pulmonara
A. releva adesea infiltrate situate #a$al
%. releva cavitati solitare postero#a$ale
C. arata le$iuni infiltrative apicale
'. poate arata un aspect radioscopic normal
. este patognomonic mai ales la cei cu )I'A
(pag. 1116) raspuns C,D
,/5. *'iagnosticul de astm #ronsic se sta#ileste prin unul sau mai multe dintre urmatoarele teste"
A. 'emonstrarea o#structiei reversi#ile a cailor aeriene
%. 'emonstrarea e7istentei reactiilor cutanate po$itive la diversi alergeni
C. 'emonstrarea eo$inofiliei in sange
'. 'emonstrarea eo$inofiliei in sputa
. 'emonstrarea cresterii Ig serice
(pag. 1570) raspuns A
,/4. *In astmul #ronsic cu cri$e rare, tratamentul de electie este repre$entat de"
A. administrarea de simpaticomimetice in&alatorii, la nevoie
%. adminitrarea cronica de simpaticomimetice in&alatorii
C. administrarea cronica de glucocorticoi$i pe cale in&alatorie
'. '. administrarea cronica de simpaticomimetice, glucocorticoi$i si agenti
sta#ili$atori ai mastocitelor
. administrarea cronica de glucocorticoi$i pe cale orala
(pag. 1573) raspuns A
,/1. *0imfocitele T sunt implicate in patogene$a astmului #ronsic deoarece"
A. )unt pre$ente in numar mare in caile aeriene
%. Produc cito9ine care stimulea$a raspunsul umoral de tip IgL
C. Produc cito9ine care stimulea$a raspunsul umoral de tip IgM
'. 0imfocitele TJ1 stimulea$a cresterea celulelor % prin I031
(pag. 1567) raspuns A
,/8. *Pentru a susDine diagnosticul diferenDial dintre #ronEita cronicC Ei astmul #ronEic tre#uie sC
se evidenDie$e Fn primul rGnd"
A. 0ipsa perioadelor pur asimptomatice
%. 'ispneea permanentC
C. o$inofilia din sGnge
'. A#senDa e7pectoraDiei mucopurulente
. JiperinflaDia pulmonarC la e7amenul radiologic
(pag. 1570) raspuns A

,/:. Morfopatologic in astmul #ronsic se poate evidentia"
A. &ipertrofia musculaturi netede #ronsice
%. atrofia vaselor mucoasei si su#mucoasei #ronsice
C. edem al mucoasei #ronsice
'. infiltrate limfocitare in peretele #ronsic
. ingrosarea marcata a mem#ranei #a$ale a mucoasei #ronsice
(pag. 1569) raspuns A,C,E
,/;. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu re$orcinolii (ter#utalina,
fenoterol) si saligeninele (al#uterol3sal#utamol) utili$ati in terapia astmului #ronsic"
A. sunt selective pentru tractul respirator
%. sunt lipsite de efecte cardiace nota#ile, cu e7ceptia do$elor mari
C. sunt active pe toate caile de administrare
'. au efect prelungit (531 ore)
. nu se adeministrea$a la copil
(pag. 1571) raspuns A,B,C,D

,52. Astmul alergic se asocia$a cu"
A. istoric personal sau familial de #oli alergice (rinite, urticarie, ec$ema)
%. reactie cutanata de tip papula eritematoasa po$itiva la in6ectarea intradermica de e7tracte
din antigenele aerogene
C. niveluri crescute de Ig in ser
'. teste de provocare po$itiva prin in&alarea unui antigen specific
. niveluri sca$ute de Ig in ser
(pag. 1566) raspuns A,B,C,D
,51. Norma nese$oniera de astm #ronsic poate fi consecinta alergiei la"
A. pene
%. fanerele animalelor
C. praf cu para$iti
'. fungi si alte antigene din mediul incon6urator
. o7igen
(pag. 1568) raspuns A,B,C,D
,5,. Mecanismele o#structiei cailor aeriene din astmul #ronsic profesional sunt"
A. formarea de Ig specifice determinate de agentii agresori
%. eli#erarea directa de su#stante vasoconstrictoare
C. stimulare directa sau refle7a a cailor respiratorii la persoanele cu astm latent sau #oala
franca
'. formarea de IgA specifice la actiunea agentului agresor
. eli#erarea de su#stante vasodilatatoare la contactul cu su#stantele incriminate
(pag. 1568) raspuns A,B,C
,5/. Care dintre urmatoarele afirmatii privind anticolinergicele in tratamentul astmului #ronsic
sunt false"
A. au actiune lenta
%. au potenta foarte mare
C. sunt necesare 12 pana la ;2 de minute pana la atingerea #ron&odilatatiei ma7ime
'. #romura de ipratropiu este contraindicata la pacienti cu afectiuni cardiace
. #romura de ipratropiu este un compus cuaternar de amoniu nea#sor#a#il
(pag. 1571) raspuns B,D
,55. Astmul alergic se asocia$a cu"
A. istoric personal sau familial de #oli alergice (rinite, urticari , ec$eme)
%. reactie cutanata de tip papula eritematoasa po$itiva la in6ectarea intradermica de e7tracte
din antigenele
C. aerogene
'. niveluri crescute de Ig in ser
. teste de provocare po$itive prin in&alarea unui antigen specific
N. niveluri sca$ute de Ig in ser
(pag. 1566) raspuns A,B,C,D

,54.* Pneumotora7ul compresiv este forma in care"
A. in interiorul spatiului pleural presiunea este po$itiva pe durata inspiratiei
%. in interiorul spatiului pleural presiunea este po$itiva pe durata e7piratiei
C. in interiorul spatiului pleural presiunea este po$itiva pe toata durata ciclului respirator
'. diagnosticul e sugerat de presiunea 6oasa in timpul inspirului, pe parcursul ventilatiei
mecanice
. mecanismul de producere este intotdeauna spontan
(pag. 1626-27) raspuns C
,51. *Pneumotora7ul traumatic insotit de &emotora7 (&emopneumotora7ul) se tratea$a prin"
A. toracostomie cu tu# de dren unic
%. aspiratie simpla
C. introducerea intrapleurala a unor agenti sclero$anti
'. o#ligatoriu, prin toracoscopie, a#ra$ie si re$ectie pleurala
. toracostomie cu du#lu drena6 3 superior si, respectiv, decliv
(pag. 1627) raspuns E
,58. *Pneumotora7ul compresiv repre$inta o urgenta care recunoaste ca gest terapeutic salvator"
A. ventilatia mecanica
%. decompresia prin introducerea unui ac gros in spatiul pleural, urmata de insertia unui tu#
de toracostomie
C. o7igenoterapia
'. toracoscopia
. introducerea intrapleurala a unui agent sclero$ant
(pag. 1627) raspuns B
,5:. *Instilarea de 'o7iciclina sau talc este indicata de prima intentie in urmatoarele tipuri de
pneumotora7"
A. pneumotora7ul traumatic
%. pneumotora7ul iatrogen
C. pneumotora7ul spontan secundar
'. pneumotora7ul spontan primitiv
. pneumotora7ul compresiv
(pag. 1626 - 1627) raspuns C
,5;. *Pneumotora7ul spontan primar apare la pacientii care"
A. Pre$inta o #oala de #a$a pulmonara cunoscuta
%. Pre$inta un traumatism toracic in antecedente
C. Au pre$entat un traumatism penetrant sau nepenetrant al toracelui
'. *u pre$inta un traumatism toracic in antecedente sau o #oala de #a$a pulmonara
cunoscuta
. Au avut tu#erculo$a pulmonara in antecedente
(pag. 1626) raspuns D
,42. *Pneumotora7ul, din cau$a lipsei revenirii functiei pulmonare, este mai periculos la"
A. pacienti cu afectiuni pulmonare pree7istente
%. su#iecti normali
C. pacienti cu afectiuni digestive
'. pacienti cu leucocito$a
. pacienti cu leucopenie
(pag. 1626) raspuns A
,41. Pneumotora7ul in tensiune (compresiv)"
A. se insoteste de presiune intrapleurala negativa, cu atragerea mediastinului de partea
afectata
%. se insoteste de presiune intrapleurala po$itiva, cu impingerea mediastinului de partea
opusa celei afectate
C. creste intoarcerea venoasa la inima
'. nu influentea$a de#itul cardiac
. compromite ventilatia din cau$a presiunii intrapleurale po$itive
(pag. 1627) raspuns B,E
,4,. 'iagnosticul pneumotora7ului compresiv se sta#ileste prin constatarea catorva dintre
urmatoarele semne"
A. &emitorace marit de volum
%. murmur ve$icular inasprit
C. murmur ve$icular a#sent
'. impingerea mediastinului catre partea opusa celei afectate
. matitate in &emitoracele afectat
(pag. 1627) raspuns A,C,D
,4/. Presiunea intrapleurala crescuta din pneumotora7ul compresiv conduce la e7it prin"
A. tul#urari de ritm cardiac
%. scaderea de#itului cardiac
C. &ipo7emie avansata
'. deplasarea mediastinului spre partea afectata
. encefalopatie &ipercapnica
(pag. 1627) raspuns B,C
,45. Pneumotora7ul in tensiune apare de o#icei legat de"
A. ventilarea mecanica
%. manevre de resuscitare
C. traumatisme penetrante
'. ruperea #ulelor apicale su#pleurale
. ruperea c&isturilor mici su#pleurale
(pag. 1627) raspuns A,B
,44. Urmatoarele afirmatii despre tu#erculo$a pulmonara prima sunt adevarate"
A. re$ulta din activarea endogena a unei infectii latente
%. re$ulta in urma unei infectii initiale cu #acili tu#erculosi
C. se intalneste frecvent la copii
'. se locali$ea$a in campurile pulmonare mi6locii si inferioare
. se locali$ea$a in segmentele apicale si posterioare ale lo#ilor superiori
(A)PU*) C+(CT" % , C , '
,41. 'espre tu#erculo$a postprimara se pot afirma urmatoarele"
A. continutul necrotic lic&efiat poate determina le$iuni satelite ce pot evolua spre cavitatie
%. unele le$iuni pulmonare devin fi#rotice calcificandu3se
C. persoanele #olnave nu pot elimina #acili in mediul incon6urator
'. persoanele #olnave pot elimina #acili in mediul incon6urator
. ma6oritatea pacientilor au un raspuns evident la tratament
(A)PU*) C+(CT" A , % , ' ,
,48. Ta#loul clinic al tu#erculo$ei pulmonare se caracteri$ea$a prin"
A. simptomele si semnele sunt patognomonice
%. simptomele si semnele sunt nespecifice si insidioase
C. fe#ra
'. transpiratii
. scadere in greutate
(A)PU*) C+(CT" % , C , ' ,
,4:. Jemopti$ia din tu#erculo$a pulmonara"
A. poate fi pre$enta su# forma de striuri de sange in sputa
%. apare numai su# forma de striuri de sange
C. nu apare &emopti$ie masiva in nici un fel de circumstante
'. &emopti$ia masiva se poate datora erodarii unui vas de sange locali$at in peretele unei
caverne
. se poate datora ruperii unui vas dilatat dilatat intr3o caverna (anevrism (asmussen)
(A)PU*) C+(CT" A , ' ,
,4;. 7amenul microscopic al %AA( din tu#erculo$a pulmonara"
A. se efectuea$a un frotiu din sputa e7pectorata sau dintr3un fragment tisular
%. metoda traditionala foloseste coloratia =ie&l3*ielsen
C. fragmentul tisular poate fi un ganglion limfatic
'. o singura pro#a este suficienta pentru e7aminare
. sunt necesare / pro#e de sputa recoltate de preferat dimineata
(A)PU*) C+(CT" A , % , C ,
,12. Intradermoreactia la PP'"
A. este cel mai des utili$ata in screening3ul infectiei cu M. Tu#erculosis
%. testul are o mare valoare in diagnosticul tu#erculo$ei active
C. testul are o valoare limitata in diagnosticul tu#erculo$ei active
'. pot apare reactii fals3negative la pacientii imunodeprimati
. reactiile po$itive pot aparea la persoanele vaccinate %CL
(A)PU*) C+(CT" A , C , ' ,
,11. *Cea mai frecventa reactie adversa a tratamentului antitu#erculos este"
A. pruritul
%. tul#urari gastrointestinale
C. &epatita
'. alopecia
. scaderea ponderala
(A)PU*) C+(CT" C
,1,. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre reactiile adverse ale tratamentului
tu#erculostatic"
A. cea mai frecventa reactie este &epatita
%. &iperuricemia si artralgiile sunt produse de pira$inamida
C. artrita gutoasa determinata de pira$inamida necesita intreruperea acesteia
'. trom#ocitopenia autoimuna este determinata de rifampicina
. etam#utolul poate determina aparitia nevritei optice
(A)PU*) C+(CT" A , % , C , ' ,
,1/. Tu#erculo$a c&imiore$istenta"
A. forma primara apare la o persoana ce nu a mai fost tratata anterior
%. forma do#andita se de$volta in timpul unei cure inadecvate
C. re$istenta la i$onia$ida este cea mai frecventa
'. re$istenta la rifampicina este cea mai frecventa
. poate fi prevenita prin includerea de 5 medicamente in fa$a initiala a #olii
(A)PU*) C+(CT" A , % , C ,
,15. .accinarea %CL"
A. vaccinul %CL s3a o#tinut dintr3o tulpina atenuata de M.#ovis
%. este sigura si rareori cau$ea$a complicatii
C. cele mai frecvente efecte secundare sunt ulceratia la locul vaccinarii si limfadenita
regionala
'. vaccinarea %CL determina re$ultate po$itive la intradermoreactia PP'
. dimensiunea reactiei la locul in6ectarii pre$ice gradul de protectie
(A)PU*) C+(CT" A , % , C , '
,14. 'espre astmul #ronsic se poate spune"
A. este o afectiune caracteri$ata printr3o reactivitate crescuta a ar#orelui tra&eo3#ronsic
%. se manifesta printr3o dilatare generali$ata a conductelor aeriene
C. se manifesta printr3o ingustare generali$ata a conductelor aeriene
'. este o #oala episodica, e7acer#arile intercalandu3se cu perioade asimptomatice
. poate ceda spontan sau la terapie
(A)PU*) C+(CT" A , C , ' ,
,11. Astmul alergic"
A. se asocia$a cu un istoric personal sau familial de #oli alergice
%. nivele sca$ute de Ig in ser
C. nivele crescute de Ig in ser
'. teste de provocare negative prin in&alare de antigen specific
. teste de provocare po$itive prin in&alare de antigen specific
(A)PU*) C+(CT" A , C ,
,18. Astmul idiosincra$ic"
A. pre$inta antecedente personale de afectiuni alergice
%. nu pre$inta antecedente personale de afectiuni alergice
C. nivelul de Ig serice sunt normale
'. nivelul de Ig serice sunt crescute
. apare dispneea si Xee$ingul
(A)PU*) C+(CT" % , C ,
,1:. Alergenii din astmul #ronsic"
A. ma6oritatea provin din aer
%. ma6oritatea provin din alimentatie
C. pentru a induce un grad de sensi#ili$are tre#uie sa fie suficient de a#undenti
'. dupa producerea sensi#ili$arii este necesara o cantitate importanta pentru a produce
e7acer#ari ale #olii
. dupa producerea sensi#ili$arii este necesara o cantitate minima pentru a produce
e7acer#ari ale #olii
(A)PU*) C+(CT" A , C ,
,1;. Aspirina in astmul #ronsic "
A. afectea$a in primul rand adultii
%. determina la inceput o rinita vasomotorie cronica
C. o data cu de$voltarea astmului #ronsic, cantitati mici de aspirina pot de$volta congestii
na$ale si oculare
'. nu se pot intalni reactii incrucisate cu alte AI*)
. e7ista un grad de reactivitate incrucisata intre aspirina si alte AI*)
(A)PU*) C+(CT" A, %, C ,
,82. )timulii care interactionea$a cu reactivitatea cailor aeriene sunt"
A. alergenici
%. farmacologici
C. infectiosi
'. ocupationali
. de mediu
(A)PU*) C+(CT" A , % , C , ' ,
,81. Infectiile ca factori declansatori ai astmului #ronsic"
A. fac parte din categoria celor mai frecventi stimuli
%. cel mai frecvent sunt implicati virusurile
C. cel mai frecvent sunt implicati #acteriile
'. la copiii mici predomina virusul sincitial respirator si virusul paragripal
. la adulti predomina r&inovirusurile si virusurile gripale
(A)PU*) C+(CT" A , % , ' ,
,8,. Ni$iopatologia astmului #ronsic"
A. trasatura de #a$a o repre$inta reducerea diametrului cailor respiratorii
%. trasatura de #a$a o repre$inta cresterea diametrului cailor respiratorii
C. se caracteri$ea$a prin scaderea re$istentei cailor respiratorii
'. se caracteri$ea$a prin cresterea re$istentei cailor respiratorii
. scaderea volumelor respiratorii
(A)PU*) C+(CT" A , ' ,
,8/. Ni$iopatologia astmului #ronsic"
A. &ipo7ia este o trasatura universala a e7acer#arilor
%. cei mai multi asmatici au &ipocapnie si alcalo$a respiratorie
C. acido$a meta#olica denota o#structia severa
'. la pacientii in cri$a , nivelul normal al C+, arterial se asocia$a cu nivele foarte
severe de o#structie
. ventilatia si perfu$ia sanguina pulmonare sunt normal distri#uite
(A)PU*) C+(CT" A , % , C , '
,85. Triada astmului #ronsic cuprinde"
A. dispnee
%. fe#ra
C. tuse
'. traspiratii
. Xee$ing
(A)PU*) C+(CT" A , C ,
,84. )imptomele astmului #ronsic"
A. la inceput apar constrictia toracica si tusea neproductiva
%. Xee$ing3ul apare in am#ele fa$e respiratorii
C. e7pirul se scurtea$a
'. e7pirul se alungeste
. apar ta&ipnee, ta&icardie
(A)PU*) C+(CT" A , % , ' ,
,81. 'iagnosticul diferential al astmului #ronsic se face cu"
A. tumori sau edem laringian
%. corp strain #ronsic
C. neoplasm #ronsic
'. insuficienta ventriculara stanga acuta
. em#olii pulmonare recurente
(A)PU*) C+(CT" A , % , C , ' ,
,88. 'iagnosticul paraclinic al astmului #ronsic"
A. se sta#ileste prin demonstrarea o#structiei reversi#ile a cailor respiratorii
%. reversi#ilitatea este definita prin cresterea cu cel putin 14> a .M)
C. testele de provocare se efectuea$a cu agonisti #eta3adrenergici
'. testele de provocare se efectuea$a cu &istamina, metacolina
. eo$inofilia din sputa si sange nu sunt specifice
(A)PU*) C+(CT" A , % , ' ,
,8:. 'espre tratamentul astmului #ronsic se poate spune ca"
A. eliminarea agentilor cau$ali este mi6locul cel mai eficient de tratament
%. medicamentele care in&i#a contractia musculaturii sunt repre$entate de glucocorticoi$i
C. medicamentele care in&i#a contractia musculaturii sunt repre$entate de agonistii #eta3
adrenergici, metil7antinele si anticolinergicele
'. agentii sta#ili$atori ai mastocitelor sunt repre$entati de cromolMnul si nedocromilul de
sodiu
. agentii mucolitici pot produce #ron&ospasm
(A)PU*) C+(CT" A , C , ' ,
,8;. Agonistii #eta3adrenergici (stimulantele adrenergice) in astmul #ronsic"
A. epinefrina si i$oproterenolul au efecte cronotrope si inotrope cardiace importante
%. cea mai cunoscuta saligenina este sal#utamolul
C. calea principala de administrare este orala
'. calea principala de administrare este in&alatorie
. in6ectarea de i$oproterenol induce afectarea miocardului
(A)PU*) C+(CT" A , % , ' ,
,:2. In cri$a severa de astm #ronsic"
A. $gomotele respiratorii pot disparea
%. $gomotele respiratorii se amplifica
C. X&ee$ingul are o tonolitate foarte 6oasa
'. X&ee$ingul are o tonalitate foarte inalta
. apare pulsul parado7al
(A)PU*) C+(CT" A , ' ,
,:1. Medicamentele care in&i#a contractia musculaturii netede #ronsice sunt"
A. agenti sta#ili$atori
%. metil7antine
C. in&i#itorii sinte$ei mediatorilor
'. anticolinergice
. antagonsitii receptorilor mediatorilor
(A)PU*) C+(CT" % , '
,:,. Astmul #ronsic este o #oala"
A. episodica
%. cu perioade lipsite de simptome
C. fara e7acer#ari
'. cu afectare minima a cailor respiratorii
. cu afectare laringiana
(A)PU*) C+(CT" A , %
,:/. Poluantii atmosferici care influentea$a reactivitatea #ronsica sunt"
A. su#stante o7idante
%. o$on
C. dio7id de a$ot
'. dio7idul de sulf
. dio7idul de car#on
(A)PU*) C+(CT" % , C , '
,:5. *Nle#otomia este indicata cand &enatocritul are valori peste"
A. /4>
%. 52>
C. 54>
'. 42>
. 44>
(A)PU*) C+(CT"
,:4. Care din urmatoarele afirmatii, privind %P+C cu predominanta emfi$emului, le considerati
corecte"
A. )tarea de nutritie este de regula caracteri$ata prin suprapondere
%. Jipertransparenta retrosternala si atenuarea periferica a desenului peri#ron&ovascular
se corelea$a cu emfi$emul sever si e7tensiv, predominant panacinar
C. pisoadele infectioase cu recurenta mucopurulenta duc frecvent la insuficienta
respiratorie severa si moarte
'. )tarea generala in repaus este de o#icei #una, cu frecventa respiratorie normala si fara
folosirea aparenta a musc&ilor respiratori accesori
. Tomografia computeri$ata efectuata in vederea locali$arii si cuantificarii emfi$emului
constituie investigatia esentiala, a#solut necesara afirmarii diagnosticului si sta#ilirii
strategiei terapeutice.

(A)PU*) C+(CT" % , C
,:1. Care din urmatoare sunt specifice %P+C3ului de tip emfi$ematos"
A. tusea apare dupa de#utul dispneei
%. tuse apare inainte de de#utul dispneei
C. dispnee usoara
'. dispnee severa
. infectii #ronsice frecvente
(A)PU*) C+(CT" A , '
,:8. Care din urmatoarele sunt caracteristice %P+C tip #ronsitic< (1125)
A. tuse dupa de#utul dispneei
%. dispnee severa
C. dispnee usoara
'. tuse inainte de de#utul dispneei
. infectii #ronsice frecvente
(A)PU*) C+(CT" C , ' ,
,::. Care dintre urmatoarele afirmatii privind implicatiile fumatului in patogene$a
#ron&opneumopatiei cronice o#structive sunt false"
A. poate produce o crestere acuta a re$istentei cailor respiratorii
%. in&i#a antiprotea$ele
C. renuntarea la fumat asigura reversi#ilitatea completa a o#structiei severe
'. nu in&i#a functia macrofagelor alveolare
. conduce la &ipertrofia glandelor secretoare de mucus
(A)PU*) C+(CT" C , '
,:;. Care dintre urmatoarele afirmatii privind #ron&opneumopatia cronica o#structiva cu
predominanta emfi$emului sunt adevarate"
A. capacitatea vitala este crescuta
%. volumul re$idual este sca$ut
C. capacitatea pulmonara totala este crescuta
'. de#itele e7piratorii ma7imale sunt diminuate
. capacitatea plamanului de a transfera C+ este crescuta
(A)PU*) C+(CT" C , '
,;2. In #ronsita cronica la e7amenul sputei se i$olea$a cel mai frecvent urmatoarele #acterii
A. )treptococcus pneumoniae
%. Jaemop&ilus influen$ae
C. )tap&ilococcus aureus
'. Mora7ella catarr&alis
. Pseudomonas aeruginosa
(A)PU*) C+(CT" A , %, '
,;1. 0a e7aminarea radiologica a plamanilor in %P+C cu predominenta emfi$emului se constata"
A. 'iafragme co#orate, aplati$ate
%. )ilueta cardiaca larga marita
C. Atenuare periferica a desenului #ron&o3vascular
'. Jipotransparenta retrosternala
. 0argirea mediastinului superior
(A)PU*) C+(CT" A , C
,;,. Ni$iopatologic, in %PC+"
A. creste capacitatea de cola#are a cailor resp
%. ingustare cai resp
C. pierderea reculului elastic
'. scad de#itele ma7
. creste capacitatea vitala
(A)PU*) C+(CT" A , % , C , '
,;/. +#structia cailor aeriene respiratorii mici in cadrul #ronsitei cronice
A. este o manifestare tardiva la fumatori
%. este o manifestare precoce
C. este permanenta
'. poate fi reversi#ila la tineri
. se notea$a mai ales la varstnici
(A)PU*) C+(CT" % , '
,;5. )indromul clinic din #ron&opneumopatie cronica o#structiva cu predominanta emfi$emului
pulmonar cuprinde
A. predominanta neta a #ar#atilor o#e$i
%. istoric indelungat de tuse redusa
C. dispnee de efort cu evolutie lunga
'. episoade recurente de dureri toracice
. e7pectoratie intermitent mucoasa in cantitate redusa
(A)PU*) C+(CT" % , C ,
,;4. 7amenul o#iectiv in #ron&opneumopatia cronica o#structiva cu predominantna
emfi$emului evidentia$a
A. #olnav ta&ipneic
%. e7pir prelungit
C. tuse seaca frecventa c&inuitoare
'. in po$itie se$anda #olnavii se rea$ema spre spate
. au frecvent #u$ele protru$ionate
(A)PU*) C+(CT" A , % ,
,;1. In #ron&opneumopatia cronica o#structiva cu predominanta emfi$emului e7amenul
radiologic poate releva
A. desen #ron&oalveolar accentuat #ilateral
%. diafragme co#orate
C. aplati$area cupolelor diafragmatice
'. &ipertransparenta pulmonara
. #ule de emfi$em #a$ale
(A)PU*) C+(CT" % , C , '
,;8. In #ron&opneumopatia cronica o#structiva cu predominanta emfi$emului
A. acu$ele cardiace sunt precoce
%. apare frecvent angina pectorala
C. insuficienta cardiaca dreapta este precoce
'. insuficienta cardiaca dreapta este de o#icei un eveniment terminal
. insuficienta respiratorie &ipercapnica este deseori un eveniment terminal
(A)PU*) C+(CT" ' ,
,;:. In cadrul fi$iopatologiei din #ronsita cronica o#structiva"
A. forta reculului static al plamanului e diferenta dintre presiunea alveolara si intrapleurala
%. pierderea reculului elastic pulmonar duce la cresterea capacitatii functionale re$iduale
C. capacitatea functionala re$iduala e volumul la care reculul spre interior al plamanului e
contra#alansat de reculul spre in afara al peretelui toracic
'. flu7ul aerian creste odata cu cresterea presiunii pleurale dupa ce se sta#ili$ea$a
presiunea intre presiunea #ronsica si intrapleurala
. o#structia semnificativa a cailor respiratorii e pre$enta uneori la o capacitate vitala
normala
(A)PU*) C+(CT" A , % , C ,
,;;. In patogene$a %P+C se recunosc"
A. poluarea aerului
%. fumatul
C. e7punerea prelungita la frig
'. e7punerea prelungita la frig si dio7id de a$ot
. consumul e7cesiv de alcool
(A)PU*) C+(CT" A , %
/22. 'espre fumat la pacientul cu %P+C s3ar putea afirma in mod corect ca "
A. nu este considerat un factor etiologic al %P+C
%. alterea$a miscarea cililor
C. renuntarea la fumat asigura reversi#ilitatea completa a o#structiei severe
'. renuntarea la fumat nu asigura incetinirea #olii si de aceea oprirea fumatului nu este
esentiala
. in&alarea fumului de tigara duce la o crestere acuta a re$istentei cailor respiratorii
(A)PU*) C+(CT" % ,
/21. 0a pacientul cu %P+C, despre fumat s3ar putea spune in mod corect ca "
A. oprirea fumatului reduce rata de declin a .M)
%. fumatul nu asigura niciun #eneficiu si de aceea indicatia de a opri fumatul nu este
esentiala
C. terapia de inlocuire cu nicotina este un mi6loc eficient de a a6uta pacientii sa opreasca
fumatul
'. re$ultate #une s3au o#tinut la pacienti foarte motivati
. re$ultatele sunt mai #une atunci cand pacientul foloseste plasturi cu nicotina decat guma
de mestecat
(A)PU*) C+(CT" A , C , ' ,
/2,. Numatul indelungat"
A. Alterea$a miscarea cililor
%. Conduce la &ipertrofia si &iperpla$ia glandelor producatoare de mucus
C. 'etermina rela7area musculaturii netede
'. stimulea$a functia macrofagelor alveolare
. 'etermina contractia musculaturii ntede
(A)PU*) C+(CT" A , % ,
/2/. In #oala cronica o#structiva cu predominenta #ronsitica sunt false urmatoarele afirmatii"
A. starea generala in repaus este alterata, cu frecventa respiratorie crescuta si folosirea
musc&ilor accesori
%. a percutia toracelui apare o &ipersonoritate la varfuri
C. la auscultatie se aud raluri umede si X&ee$ing
'. in pre$enta I.' apare un galop diastolic si un suflu &olosistolic accentuate in inspir
. pacientul este de o#icei supraponderal si eritematos
(A)PU*) C+(CT" A , % ,
/25. In legatura cu %PC+ cu predominanta #ronsitei se pot afirma urmatoarele"
A. 'e#itele respiratorii ma7imale sunt invaria#il crescute
%. CPT este de o#icei normala
C. C. este crescuta
'. C. este moderat diminuata
. 7ista o crestere moderata a .(
(A)PU*) C+(CT" % , ' ,
ANEMIA FERIPRIV I ANEMIILE MEGALOBLASTICE
/24. Anemia feriprivC este o anemie"
A. MicrocitarC.
%. *ormocromC.
C. )ecundarC unui deficit de folaDi.
'. PotenDatC de carenDele alimentare Fn &idraDi de car#on.
. JipocromC.
(A)PU*) C+(CT" A, Pg. 1;;
/21. Cantitatea de fier e7trasC din alimente depinde de"
A. Capacitatea de a#sor#Die a intestinului su#Dire.
%. Tipul de alimente consumate.
C. Aportul de fosfaDi Ei fitaDi.
'. Aportul caloric cotidian.
. Consumul de grCsimi animale.
(A)PU*) C+(CT" A, %,, ' Pg. 1;;
/28. * Nierul &eminic se gCseEte Fn concentraDii mai mari Fn"
A. 'ietele vegetariene.
%. Alimentele #ogate Fn mioglo#inC.
C. Cereale.
'. 0actate.
. Alimentele #ogate Fn calciu
(A)PU*) C+(CT" % Pg. 1;;
/2:. A#sor#Dia fierului este facilitatC de"
A. NosfaDi.
%. NitaDi.
C. Acid ascor#ic.
'. NolaDi.
. Integritatea mucoasei gastro3intestinale.

(A)PU*) C+(CT" C, Pg. 1;;
/2;. *Vn ultimele , trimestre de sarcinC nevoile cotidiene de fier cresc la"
A. 1 3 , mgA$i.
%. 4 3 1 mgA$i.
C. 12 3 14 mgA$i.
'. 14 3 ,2 mgA$i.
. Peste ,2 mgA$i.

(A)PU*) C+(CT" % Pg. 1;;
/12. **ecesarul de fier la #Cr#aDi este de"
A. 4 3 1 mgA$i.
%. 1 3 , mgA$i.
C. 12 3 14 mgA$o.
'. 4 3 12 mgA$i.
. 14 3 ,2 mgA$i.
(A)PU*) C+(CT" % Pg. 1;;

/11. A#sor#Dia fierului devine mai eficientC atunci cGnd"
A. (e$ervele de fier sunt crescute.
%. (e$ervele de fier se epui$ea$C.
C. PacienDii suferC de anemii FnsoDite de eritropoie$C foarte ineficientC.
'. )urvine o deficienDC a mecanismului de reglare a a#sor#Diei fierului.
. (e$ervele de fier sunt intacte.
(A)PU*) C+(CT" %, C, ' Pg. 1;; 3 822
/1,. *ConcentraDia normalC a fierului seric varia$C de la"
A. 45 3 15 micromoliAlitru.
%. ; 3 ,8 micromoliAlitru.
C. 15 3 /4 micromoliAlitru.
'. /4 3 45 micromoliAlitru.
. ,8 3 /4 micromoliAlitru.
(A)PU*) C+(CT" % Pg. 822
/1/. + sideremie normalC. respectiv TI%C (capacitatea totalC de legare a fierului) de asemenea
normalC le FntGlnim Fn"
A. Anemiile favori$ate de inflamaDie.
%. Anemiile &emolitice e7traeritrocitare.
C. )u#iecDii sCnCtoEi.
'. Anemiile feriprive.
. Anemiile &emolitice autoimune.
(A)PU*) C+(CT" %, C Pg. 822
/15. *'in punct de vedere clinic o supraFncCrcare periculoasC cu fier apare atunci cGnd saturaDia
depCEeEte"
A. ,2>.
%. 42 3 12>.
C. /2 3 42>.
'. /2>.
. /2 3 52>.
(A)PU*) C+(CT" % Pg. 822
/14. *CGnd re$ervele de fier ale organismului sunt epui$ate, concentraDia feritinei scade la mai
puDin de"
A. 142 microgrameAlitru.
%. 42 microgrameAlitru.
C. 14 microgrameAlitru.
'. 122 microgrameAlitru.
. /2 3 52>.
(A)PU*) C+(CT" C Pg. 822
/11. ritropoie$a feriprivC se datorea$C"
A. )arcinii.
%. Unei dieta deficitare.
C. CreEterii rapide.
'. Pierderii de sGnge.
. Jemodiali$ei.
(A)PU*) C+(CT" A, ', Pg. 822
/18. Cantitatea de fier livratC Ei acceptatC de cCtre mCduva osoasC este determinatC de urmCtorii
factori"
A. *ivelul depo$itelor de fier.
%. Cantitatea de fier legatC de transferinC.
C. Jemoli$a intravascularC.
'. Nlu7ul sanguin cCtre mCduva osoasC.
. Jemoli$a fi$iologicC.
(A)PU*) C+(CT" A, %, ' Pg. 1;;
/1:. ConsecinDele disponi#ilitCDilor de fier su# nivelul optim sunt"
A. (Cspunsul proliferativ al mCduvei la eritropoetinC este in&i#at.
%. ApariDia unei &emoli$e intramedulare.
C. )inte$a normalC a &emoglo#inei este alteratC.
'. Incapacitatea mCduvei &ematoformatoare de a reacDiona la feroterapie.
. IniDierea unei &emoli$e intravasculare.
(A)PU*) C+(CT" A, C Pg. 1;;
/1;. UrmCtoarele simptome Ei semne clinice sunt e7presia unui deficit de fier grav Ei prelungit"
A. 'isfagia.
%. InapetenDa.
C. Coiloni9ia.
'. ConstipaDia.
. Polifagia.
(A)PU*) C+(CT" A, C Pg. 822
/,2. Printre cau$ele principale ale anemiei feriprive se regCsesc"
A. Mala#sor#Dia severC.
%. Pierderile de sGnge.
C. Infestarea cu Liardia.
'. Lastrectomia.
. %olile intestinale neinflamatorii.
(A)PU*) C+(CT" A, %, ' Pg. 822
/,1. )ideremia Ei nivelul protoporfirinei din glo#ulele roEii se menDin Fn limite normale atunci
cGnd"
A. (e$ervele de fier sunt intacte.
%. (e$ervele de fier sunt scC$ute mult dar FncC disponi#ile.
C. 'epo$itele de fier sunt complet epui$ate.
'. (e$ervele de fier au scC$ut cu 42> faDC de normal.
. (e$ervele de fier au scC$ut cu ,2>.
(A)PU*) C+(CT" A, %, ' Pg. 821
/,,. ritropoie$a deficitarC este diagnosticatC prin"
A. Anomaliile morfologice ale trom#ocitelor.
%. Procentul saturaDiei transferinei.
C. Tipul de sidero#laEti medulari.
'. *ivelul protoporfirinei din glo#ulele roEii.
. ApariDia de eritrocite cu volum mare, dar reduse numeric.
(A)PU*) C+(CT" %, C, ' Pg. 821
/,/. pui$area re$ervelor de fier poate fi identificatC prin"
A. 'eterminarea valorii &emoglo#inei.
%. 'eterminarea nivelului feritinei serice.
C. 'eterminarea valorii &ematocritului.
'. Metoda de colorare cu al#astru de Prusia.
. 'eterminarea &ematocritului.
(A)PU*) C+(CT" %, ' Pg. 821
/,5. *Intrarea Fn circulaDie a eritrocitelor sla# FncCrcate cu &emoglo#inC Fncepe de la urmCtoarele
valori ale &emoglo#inei"
A. )u# 1, 3 1/ gAd0.
%. )u# 12 3 11 gAd0.
C. )u# 1/ 3 15 gAd0.
'. )u# 15 3 14 gAd0.
. Peste 14 gAdl.
(A)PU*) C+(CT" % Pag. 82,
/,4. *Llo#ulele roEii Fn formC de tra#uc sau de creion se pot o#serva Fn anemiile feriprive"
A. Moderate.
%. UEoare.
C. 'eose#it de grave.
'. Lrave.
. )u# tratament cu fier.
(A)PU*) C+(CT" C Pg. 82,
/,1. 'iagnosticul diferenDial al unei anemii feriprive se face Fn principal cu"
A. Anemiile aplastice.
%. Anemia sidero#lasticC ereditarC.
C. %eta3talasemia.
'. Anemiile inflamatorii.
. Anemiile &emolitice.
(A)PU*) C+(CT" %, C, ' Pg. 82,
/,8 *0a copii poate apare o anemie cu deficit de formare a &emoglo#inei Ei cu sidero#laEti
inelari produsC de"
A. Into7icaDia cu nitriDi.
%. Into7icaDia cu plum#.
C. U$ul cronic de acetaminofen .
'. Nolosirea repetatC de preparate anti&elmintice.
. Administrarea de anti#iotice cu spectru larg.
(A)PU*) C+(CT" % Pg. 82,
/,:. *Celulele Fn DintC Ei microcito$a uniformC sugerea$C diagnosticul de"
A. Talasemie.
%. Anemie feriprivC.
C. Anemie sidero#lasticC.
'. Anemie inflamatorie.
. Anemie %iermer.
(A)PU*) C+(CT" A Pag. 82,
/,;. Neroterapia oralC are re$ultate sla#e sau deloc Fn"
A. Anemiile din afecDiunile renale aflate Fn stadiul terminal.
%. Pierderea acutC de sGnge.
C. Mala#sor#Dia intestinalC.
'. Pierderea cronicC de sGnge Fn cantitCDi reduse.
. Lastrectomia totalC
(A)PU*) C+(CT" A, %, C, Pag. 82,
//2. (Cspunsul FntGr$iat sau inadecvat la feroterapie sugerea$C una din urmCtoarele situaDii"
A. Capacitatea &ematormatoare a mCduvei este conservatC.
%. 7istC o sGngerare continuC.
C. 7istC un deficit de a#sor#Die a fierului.
'. 'ieta este de tip vegetarian.
. 'ieta este &iperproteicC.
(A)PU*) C+(CT" %, C Pg. 82,
//1. Neroterapia parenteralC are urmCtoarele indicaDii"
A. IntoleranDa la feroterapia oralC.
%. Pierderea acutC de sGnge.
C. Mala#sor#Dia gastrointestinalC.
'. Vn asociere cu eritropoie$a recom#inatC.
. PacienDii gastrectomi$aDi.
(A)PU*) C+(CT" A, C, ', Pg. 82/
//,. 'eficitul de co#alaminC apare Fn"
A. )arcinC.
%. Jemodiali$a.
C. Lastrectomie.
'. (e$ecDii intestinale.
. Anemii &emolitice cronice.
(A)PU*) C+(CT" C, ' Pg. 814
///. 'eficitul de acid folic apare Fn"
A. Infestarea cu 'ip&Mlo#otrium latum.
%. )prue tropical Ei nontropical.
C. nterita regionalC.
'. 'ermato$e e7foliative cronice.
. Liardio$a intestinalC.
(A)PU*) C+(CT" %, ' Pg. 814
//5. Vn anemiile megalo#lastice se produc urmCtoarele procese fundamentale"
A. 'ivi$iunea celularC este rapidC.
%. Citoplasma se de$voltC lent.
C. Celulele eritroide megalo#lastice sunt distruse e7cesiv Fn mCduvC.
'. Celularitatea medularC este adesea scC$utC.
. (Aportul A(*AA'* este crescut.
(A)PU*) C+(CT" CW Pg. 815
//4. ManifestCrile &ematologice din deficitul de co#alaminC includ pe lGngC anemie"
A. Trom#ocito$C.
%. Trom#ocitopenie responsa#ilC de apariDia purpurei (rar).
C. Un turnover crescut al seriei eritrocitare din mCduva osoasC clinic apCrGnd su#icter
sclerotegumentar.
'. *umCrul de reticulocite creEte Fn a#senDa terapiei specifice.
. Jemoli$C e7tramedularC.
(A)PU*) C+(CT" %, C Pg. 818
//1. ManifestCrile gastrointestinale specifice deficitului de co#alaminC includ"
A. Polifagie.
%. Arsuri ale lim#ii.
C. CreEtere ponderalC.
'. 'iaree.
. 0im#a este palidC Ei asprC.
(A)PU*) C+(CT" %, ' Pg. 818
//8. *Afectarea neurologicC din deficitul de co#alaminC Fncepe cu"
A. 'egenerare a7onalC.
%. 'emielini$are.
C. Moartea neuronului.
'. Cointeresarea meningelui.
. ManifestCri e7trapiramidale.
(A)PU*) C+(CT" % Pg. 818
//:. )imptomele Ei semnele neurologice din deficitul de co#alaminC sunt urmCtoarele"
A. Insta#ilitate la miEcCri.
%. Acropareste$ii.
C. Ata7ie.
'. Afa$ia mi7tC.
. (om#erg Ei %a#ins9i po$itive.
(A)PU*) C+(CT" A, %, C, Pg. 818
//;. IncidenDa anemiei pernicioase este su#stanDial crescutC la pacienDii cu urmCtoarele afecDiuni
imunologice, e7ceptGnd"
A. %oala Lraves.
%. TiroiditC.
C. Jipoparatiroidism.
'. Arterita temporalC.
. Jiperparatiroidismul primar.
(A)PU*) C+(CT" ', Pg. 818
/52. PacienDii cu anemie pernicioasC au anticorpi circulanDi anormali dupC cum urmea$C"
A. ;2> au anticorpi anticelule parietale.
%. 82> au anticorpi antimitocondriali.
C. 12> au anticorpi antifactor intrinsec.
'. 42> au anticorpi antieritrocitari.
. /2> au anticorpi anti3A'* nativ.
(A)PU*) C+(CT" A, C Pg. 818
/51. *Atrofia gastricC din anemia pernicioasC interesea$C urmCtoarele porDiuni ale stomacului, cu
e7cepDia"
A. Corpului gastric.
%. Nundus3ului gastric.
C. Norni73ului gastric.
'. Antrului.
. NeDei anterioare.
(A)PU*) C+(CT" ' Pg. 81:
/5,. PacienDii cu anemie pernicioasC sunt predispuEi mai frecvent la"
A. Ulcer duodenal.
%. *eoplasm gastric.
C. Polipo$C gastricC.
'. %oalC de reflu7 gastroesofagian.
. Jernie &iatalC.
(A)PU*) C+(CT" %, C Pg. 81:
/5/. Vn anemia pernicioasC e7amenele de la#orator vor arCta"
A. Jipergastrinemie.
%. Jipogastrinemie.
C. Aclor&idrie pentagastrin refractarC.
'. *ormoclor&idrie.
. Jiperclor&idrie.
(A)PU*) C+(CT" A, C Pg. 81:
/55. Anemia pernicioasC are urmCtoarele caracteristici clinice"
A. 'e#ut insidios.
%. 'e#ut acut.
C. voluDie rapid progresivC.
'. voluDie lent progresivC.
. ComplicaDii neurologice acute la de#ut.
(A)PU*) C+(CT" A, ' Pg. 81:
/54. *Anemia pernicioasC este neo#iEnuit de frecventC la pacienDii cu"
A. Jipergamaglo#ulinemie.
%. Jipogamaglo#ulinemie.
C. Agamaglo#ulinemie.
'. Lamaglo#ulinemie normalC.
. Proteinemie Fntre 1 3 :g>.
(A)PU*) C+(CT" C Pg. 81:
/51. Anemia megalo#lasticC se poate de$volta dupC"
A. Lastrectomie totalC.
%. Ingestia de agenDi corosivi.
C. Ingestia pe termen scurt a unor cantitCDi mari de in&i#itori ai pompei de protoni.
'. Lastrectomia parDialC.
. Colecistectomie.
(A)PU*) C+(CT" A, %, ' Pg. 81:
/58. Coloni$area intestinului su#Dire de cCtre un numCr mare de #acterii care consumC
co#alamina nu poate duce la"
A. ConstipaDie.
%. Creatoree.
C. )teatoree.
'. )indrom de intestin irita#il.
. PeritonitC acutC.
(A)PU*) C+(CT" A, %, ', Pg. 81:
/5:. UrmCtoarele afecDiuni compromit capacitatea de a#sor#Die a ileonului distal producGnd un
deficit de co#alaminC, cu e7cepDia"
A. nterita regionalC.
%. )indromul =ollinger3llison.
C. %oala Q&ipple.
'. Tu#erculo$a.
. Pancreatita cronicC.
(A)PU*) C+(CT" %,
/5;. *Mala#sor#Dia co#alaminei prin Fmpiedicarea transferului vitaminei de pe factorul ( pe
factorul intrinsec este caracteristicC"
A. )prue tropical.
%. )prue non3tropical.
C. Pancreatita cronicC.
'. Tu#erculo$a intestinalC.
. Ileita terminalC.
(A)PU*) C+(CT" C Pg. 81:
/42. Vn deficitul de acid folic apar urmCtoarele manifestCri"
A. C&eilita.
%. Llosita.
C. 'iareea.
'. Anomaliile neurologice.
. MalnutriDia.
(A)PU*) C+(CT" A, %, C, Pg. 81:
/41. 'eficitul de acid folic Fn timpul sarcinii nu induce la un nou3nCscut anomalii ale"
A. Aparatului cardiovascular.
%. )istemului osteoarticular.
C. Tu#ului neural.
'. Aparatului respirator.
. Aparatului renal.
(A)PU*) C+(CT" A, %, ', Pg. 81:
/4,. Anemia megalo#lasticC refractarC nu se asocia$C cu o incidenDC crescutC a"
A. Purpurei trom#ocitopenice.
%. 0eucemiei acute.
C. Jemoli$ei autoimune.
'. Trom#ocito$ei.
. o$inofiliei.
(A)PU*) C+(CT" A, C, ', Pg. 81;
/4/. Anemia megalo#lasticC acutC poate surveni dupC"
A. (a&ianeste$ie.
%. Aneste$ia cu proto7id de a$ot.
C. Transfu$ii multiple.
'. *utriDia parenteralC totalC.
. Administrare de Trimetoprim.
(A)PU*) C+(CT" %, C, ', Pg. 8,2
/45 *(eticulocito$a este ma7imC dupC terapia de su#stituDie a deficitului de co#alaminC la"
A. 5 3 4 $ile dupC Fnceperea tratamentului.
%. 0a 12 $ile dupC Fnceperea terapiei.
C. 15 $ile de la iniDierea tratamentului.
'. 0a 8 $ile de la iniDierea terapiei.
. 0a / $ile de la iniDierea tratamentului.
(A)PU*) C+(CT" ' Pg. 8,2
LEUCEMIA MIELOID ACUT I CRONIC
/44.*UrmCtoarele afirmaDii referitoare la leucemia mieloidC acutC sunt adevCrate cu e7cepDia"
A. IncidenDa leucemiei mieloide acute creEte cu vGrsta
%. *u e7istC date directe cu privire la etiologia viralC
C. Vn ultimii ,2 de ani incidenDa a suferit modificCri semnificative
'. Iradierea terapeuticC singurC pare sC creascC puDin riscul
. )indroamele cu aneuploidie cromo$omialC a celulelor somatice sunt asociate cu
incidenDC crescutC leucemiei mieloide acute
(A)PU*) C+(CT" C Pg. 842
/41.*Care din sindroamele enumerate mai 6os nu sunt asociate cu creEterea incidenDei leucemiei
acute"
A. )indromul -linefelter
%. )indromul Patau
C. )indromul Turner
'. )indromul 'oXn
. )indromul %loom
(A)PU*) C+(CT" C Pg . 842
/48.*UrmCtorul tip de leucemie mieloidC acutC are rCspuns clinic e7celent la tretinoin"
A. M/ cu t(14W 18)
%. M, cu t(:W ,1)
C. M4 cu t(;W 11)
'. M, cu t(H,,W H,/)
. M4 cu translocaDii care implicC 11H,/
(A)PU*) C+(CT" A Pg 84,
/4:.*Vn leucemia mieloidC acutC reacDia pero7ida$ei este limitatC sau nu apare deloc la tipurile"
A. M1 Ei M,
%. M4 Ei M8
C. M5 Ei M4
'. M1 Ei M5o
. M/ Ei M1
(A)PU*) C+(CT" % Pg. 841
/4;. *)GngerCrile tractului gastrointestinal, intrapulmonare sau intracraniene se o#servC mai
frecvent Fn leucemia mieloidC acutC tip"
A. M1
%. M1 Ei M8
C. M/
'. M5 Ei M4
. M5o
(A)PU*) C+(CT" C Pg. 84,
/12. *UrmCtoarele afirmaDii referitoare la modificCrile &ematologice din leucemia acutC
mielo#lasticC sunt adevCrate cu e7cepDia"
A. Anemia este de o#icei normocromC Ei normocitarC
%. *umCrul mediu de leucocite la pre$entare este de apro7imativ 14222A@l
C. 'in punct de vedere morfologic neutrofilele pre$intC lo#ulaDie anormalC Ei deficit
de granulaDie
'. Mai mult de 4> din pacienDi nu au celule leucemice detecta#ile Fn sGngele
periferic
. )e o#servC plac&ete cu de dimensiuni mari Ei de forme #i$are cu granulaDii
anormale
(A)PU*) C+(CT" ' Pg. 84,
/11. *(iscul crescut de deces precoce Fn cursul tratamentului de inducDie la pacienDii cu
leucemie mieloidC acutC apare Fn urmCtoarele situaDii cu e7cepDia"
A. Jepatomegalie
%. Jiper#iliru#inemie
C. Jiperleucocito$C I122222A@l
'. Jipofi#rinogenemie
. Tineri
(A)PU*) C+(CT" Pg. 84/
/1,. *Anomalia cromo$omialC ce FmpiedicC remisiunea completC cu c&imioterapie standard la
pacienDii cu leucemie mieloidC acutC este"
A. t(:W ,1)
%. inv(11)
C. t(14W18)
'. inv(/)
. del(4H)
(A)PU*) C+(CT" ' Pg. 84/
/1/. Un pacient cu leucemie mieloidC acutC este Fn remisie cGnd sunt Fndeplinite urmCtorele
condiDii"
A. Jematocritul este mai mare de /:>
%. Jemoglo#ina este mai mare de 11g>
C. *umCrul de neutrofile Fn sGngele periferic este mai mare sau egal cu 1422 A@l
'. Corpi Auer pre$enDi
. *umCrul plac&etelor mai mare sau egal cu 122222A@l
(A)PU*) C+(CT" C Pg. 84/
/15. (iscul de deces precoce Fn cursul tratamentului de inducDie la pacienDii cu leucemie
mieloidC acutC apare Fn urmCtoarele situaDii"
A. 0eucosta$C pulmonarC
%. .GrstC tGnCrC
C. Jepatomegalie
'. Jiperfi#rinogenemie
. Jiper#iliru#inemie
(A)PU*) C+(CT" AC Pg. 84/
/14. UrmCtoarele afirmaDii referitoare la prognosticul leucemiei mieloide acute sunt adevCrate"
A. PacienDii cu t(:W ,1) Ei cu inv(11) au un prognostic foarte #un
%. PacienDii fCrC anomalii citogenetoce sau cu t(14W 18) au prognostic moderat
favora#il su# tratament cu do$e mari de citara#inC
C. PacienDii cu inv(/) a6ung la remisiune completC cu c&imioterapie standard de
inducDie
'. PacienDii cu del(4H) au un prognostic foarte prost
. PacienDii cu anomalii care implicC 1,p au un prognostic foarte #un
(A)PU*) C+(CT" A%' Pg. 84/
/11. Pre$enDa genei 1 la pacienDii cu leucemie mieloidC acutC are urmCtoarele efecte"
A. ConferC sensi#ilitate crescutC la medicamente
%. CodificC o proteinC ce pompea$C activ Fn afara celulei compuEi lipofilici
C. 'eterminC o ratC mai micC a remisiunii complete
'. ConferC re$istenDC multiplC la medicamente
. 'eterminC alungirea duratei perioadelor de remisiune.
(A)PU*) C+(CT" %C' Pg. 845
/18. valuarea diagnosticC a pacienDilor cu leucemie mieloidC acutC implicC
A. PuncDie &epaticC g&idatC ecografic
%. -L Ei evaluarea fracDiei de e6ecDie a ventriculului stGng
C. Computer tomografie cu emisie de po$itroni
'. Timp de protrom#inC
. (adiografie toracicC
(A)PU*) C+(CT" %' Pg. 84/
/1:. UrmCtoarele afirmaDii referitoare la semnele fi$ice ale pacienDilor cu leucemie mieloidC
acutC sunt adevCrate"
A. Infiltrarea cu celule #lastice leucemice a gingiilor, pielii, Desuturilor moi sau
meningelui sunt caracteristice pentru su#tipurile M5 Ei M4
%. Ne#ra, &epatomegalia, splenomegalia sunt mai frecvente la su#tipul M,
C. Jemoragiile retiniene sunt o#servate la 14> din pacienDi
'. )GngerCrile gastrointestinale, &emoragiile intrapulmonare sau intracraniene se
o#servC mai frecvent Fn leucemia M/
. )GngerCrile asociate cu coagulopatii pot sC aparC Ei Fn leucemia de tip M4
(A)PU*) C+(CT" AC' Pg. 84,
/1;. UrmCtoarele afirmaDii referitoare la modificCrile &ematologice din leucemia acutC
mielo#lasticC sunt false"
A. Anemia este de o#icei macrocitarC
%. *umCrul mediu de leucocite la pre$entare este de apro7imativ 14222A@l
C. 'in punct de vedere morfologic neutrofilele pre$intC lo#ulaDie anormalC Ei deficit
de granulaDie
'. Mai mult de 4> din pacienDi nu au celule leucemice detecta#ile Fn sGngele
periferic
. )e o#servC plac&ete cu de dimensiuni mari Ei de forme #i$are cu granulaDii
anormale
(A)PU*) C+(CT" A' Pg. 84,
/82. Uneori simptomele de de#ut ale leucemiei mieloide acute pot fi urmCtoarele cu e7cepDia"
A. Nracturi osoase spontane
%. 'ureri osoase
C. 'iafore$C
'. Jipertensiune arterialC
. Ta&icardie ventricularC
(A)PU*) C+(CT" A' Pg" 84,
/81. Tumorile cu celule leucemice la pacienDii cu leucemie mieloidC acutC au urmCtoarele
caracteristici"
A. )unt numite 9eratoame
%. Apar Fn situaDii rare
C. )unt numite sarcoame granulocitare sau cloroame
'. )unt foarte frecvente
. )unt mai frecvente la pacienDii cu translocaDii t(:W ,1)
(A)PU*) C+(CT" %C Pg" 84,
/8,. UrmCtoarele afirmaDii referitoare la genele ce 6oacC un rol cau$al Fn gene$a leucemiei
mieloide acute sunt adevCrate"
A. TranslocaDia 14W 18 caracteristicC pentru M/ codificC o proteinC3&imerC PmlA(ar3
alfa
%. Anomalia inv(11) este caracteristicC pentru su#tipul M4
C. TranslocaDia :W ,1 implicC gena pentru factorul C%NA de pe cromo$omul ,1
'. Anomaliile genei A001 sunt relativ frecvente la pacienDii cu rearan6amente
citogenetice al H,/W H,1
. Ma6oritatea translocaDiilor care implicC 11H,/ rearan6a$C gena A001
N.
(A)PU*) C+(CT" AC Pg. 84,
/8/. Anomaliile citogenetice asociate Fn mod invaria#il cu un grup specific NA% al leucemiei
mieloide acute sunt"
A. t(:W,1)(H,,WH,,) cu M,
%. t(14W18)(H,,WH1131,) cu M/
C. t(;W11)(H,,WH,/) cu M4
'. inv(11)(p1/WH,,) cu M5o
. translocaDii care implicC 11H,/ cu M4
(A)PU*) C+(CT" %' Pg. 841
/85. Anomaliile cromo$omiale recurente din leucemia mieloidC acutC au fost asociate cu
caractere clinice specifice astfel"
A. 0imfadenopatia cu inv(11)
%. Implicarea sistemului nervos central cu t(;W11)
C. Cloromul cu t(:W,1)
'. Coagularea intravascularC diseminatC cu del(4H) Ei del(8H)
. 'ia#etul insipid, fe#ra Ei infecDia cu monosomia 8
(A)PU*) C+(CT" AC Pg. 841
/84. UrmCtoarele afirmaDii referitoare la asocierea anomaliilor cromo$omiale cu caracterele
clinice din leucemia acutC sunt adevCrate cu e7cepDia"
A. 0imfadenopatia este asociatC cu inv(11)
%. Implicarea sistemului nervos central cu t(;W11)
C. Cloromul este asociat cu t(:W,1)
'. Coagularea intravascularC diseminatC cu t(14W18)
. 'ia#etul insipid, fe#ra Ei infecDia cu del(4H) Ei del(8H)
(A)PU*) C+(CT % Pg. 841
/81. Vn leucemia mieloidC urmCtoarele aspecte privind activitate pero7ida$icC sunt adevCrate"
A. M1 nu are activitate pero7ida$icC
%. M4 Ei M8 au reacDia pero7ida$ei redusC sau a#sentC
C. M5 pre$intC o activitate redusC
'. M4 Ei M8 au reacDia pero7ida$ei intens po$itivC
. M, Ei M/ sunt cele mai intens pero7ida$o3po$itive
(A)PU*) C+(CT" %C Pg. 841
/88. Care din sindroamele enumerate mai 6os sunt asociate cu creEterea incidenDei leucemiei
acute"
A. )indromul -linefelter
%. )indromul Patau
C. )indromul Turner
'. )indromul 'oXn
. )indromul %loom
(A)PU*) C+(CT" A%' Pg. 842
/8:. Citometria de flu7 este utilC pentru diagnosticul urmCtoarelor su#tipuri NA% ale leucemiei
mieloide acute"
A. M1
%. M2
C. M5
'. M1
. M8
(A)PU*) C+(CT" A Pg 841
/8;. %olile moEtenite cu fragilitate cromatinianC e7cesivC asociate cu incidenDC crescutC a
leucemiei mieloide acute sunt"
A. )indromul %loom
%. Anemia Nanconi
C. Ata7ia3telangiecta$ia
'. )indromul Patau
. )indromul -ostmann
(A)PU*) C+(CT" A%C Pg. 842
/:2. *UrmCtoarele afirmaDii referitoare incidenDa leucemiei mieloide cronice sunt adevCrate cu
e7cepDia"
A. IncidenDa leucemiei mieloide cronice creEte lent cu vGrsta pGnC la mi6locul celei
de3a patra decade
%. IncidenDa leucemiei mieloide cronice creEte rapid dupC mi6locul celei de3a patra
decade
C. IncidenDa corectatC pentru vGrstC este mai mare la #Cr#aDi decGt la femei
'. IncidenDa corectatC pentru vGrstC este mai micC la #Cr#aDi decGt la femei
. IncidenDa leucemiei mieloide cronice este de apro7imativ 1,/A122.222 de locuitori
pe an
(A)PU*) C+(CT" ' Pg. 848
/:1*Vn leucemia mieloidC cronicC se identificC prin metode citogenetice sau moleculare
e7pansiunea clonalC a unei celule3suEC ce posedC translocaDie reciprocC Fntre cromo$omii"
A. 14 Ei 18
%. : Ei ,1
C. ; Ei ,,
'. ; Ei 11
. 11 Ei 18
(A)PU*) C+(CT" C Pg. 848
/:,*TranslocaDia reciprocC Fntre cromo$omii ; Ei ,, Fn leucemie mieloidC cronicC are ca
re$ultat"
A. (Cspuns e7celent la tratamentul cu tretinoin
%. Nu$iune cap3la3coadC a genei %C( cu gena A%0
C. (earan6area genei A001
'. Codificarea proteinei3&imerC PmlA(ar3alfa
. Implicarea genei 0MA1
(A)PU*) C+(CT" % Pg. 848
/:/*Caracteristica citogeneticC a leucemiei mieloide cronice o#servatC Fn ;23;4> din ca$uri
este"
A. t(:W,1)(H,,WH,,)
%. t(14W18)(H,,WH1131,)
C. t(;W,,)(H/5WH11)
'. t(;W11)(H,,WH,/) cu M4
. inv(11)(p1/WH,,) cu M5o
(A)PU*) C+(CT" C Pg. 84;
/:5. *UrmCtoarele afirmaDii referitoare la etiologia leucemiei mieloide cronice sunt adevCrate
cu e7cepDia"
A. *u e7istC o corelaDie clarC cu e7punerea la medicamente citoto7ice
%. *u e7istC date directe care sC sugere$e o etiologie viralC
C. Numatul accelerea$C evoluDia spre cri$a #lasticC
'. )tudiile asupra supravieDuitorilor e7plo$iilor atomice au demonstrat efectul
radiaDiilor
. AgenDii al9ilanDi sunt factori declanEatori ai cri$ei #lastice
(A)PU*) C+(CT" Pg. 84:
/:4. *UrmCtoarele afirmaDii referitoare la etiologia leucemiei mieloide cronice sunt false cu
e7cepDia"
A. 7istC o corelaDie clarC cu e7punerea la medicamente citoto7ice
%. 7istC date directe care sugerea$C o etiologie viralC
C. Numatul accelerea$C evoluDia spre cri$a #lasticC
'. )tudiile asupra supravieDuitorilor e7plo$iilor atomice au demonstrat a#senDa
efectului radiaDiilor
. AgenDii al9ilanDi sunt factori declanEatori ai cri$ei #lastice
(A)PU*) C+(CT" C Pg. 84:
/:1. *Produsul genei de fu$iune care re$ultC din translocaDia t(;W ,,) este"
A. Proteina PmlA(ar3alfa
%. Nactorul C%NA
C. Proteina p1;2
%C(3A%0

'. Proteina p,12
%C(3A%0

. Proteinele Am 11 Ei Pe#p ,
(A)PU*) C+(CT" ' Pg 84:
/:8. *Indicele )o9al considerC ca indicatori de prognstic importanDi urmCtorii parametrii cu
e7cepDia"
A. Procentul de celule #lastice circulante
%. 'imensiunile splinei
C. *umCrul de plac&ete
'. .Grsta
. *umCrul de leucocite
(A)PU*) C+(CT" Pg. 84;
/::. Indicele )o9al considerC ca indicatori de prognstic importanDi pentru leucemia mieloidC
cronicC urmCtorii parametrii"
A. Procentul de celule #lastice circulante
%. 'imensiunile splinei
C. Timpul de protrom#inC
'. .Grsta
. *umCrul de leucocite
(A)PU*) C+(CT" A%' Pg. 84;
/:;. Indicatorii de prognstic foarte prost pe termen scurt pentru leucemia mieloidC cronicC sunt
"
A. .Grsta egalC sau mai mare de 12 de ani
%. Palc&ete 822.222Am0 sau mai mult
C. %a$ofile su# /> Fn sGnge
'. Celule #lastice /> sau peste Fn sGnge
. Celule #lastice su# /> Fn mCduvC
(A)PU*) C+(CT" A%' Pg. 84;.
/;2. Indicatorii de prognstic foarte prost pe termen scurt pentru leucemia mieloidC cronicC sunt
urmCtorii cu e7cepDia "
A. .Grsta egalC sau mai mare de 12 de ani
%. Palc&ete 822.222Am0 sau mai mult
C. %a$ofile su# /> Fn sGnge
'. Celule #lastice /> sau peste Fn sGnge
. Celule #lastice su# /> Fn mCduvC
(A)PU*) C+(CT" C Pg. 84;.
/;1. Cri$a #lasticC din leucemia mieloidC cronicC determinC apariDia urmCtoarelor tipuri de
leucemii"
A. MieloidC acutC Fn 6umCtate din ca$uri
%. 0imfoidC autC la o treime din ca$uri
C. 0imfom Jodg9in la un sfert din ca$uri
'. ritroleucemie Fn 12> din ca$uri
. Mielom multiplu Fn ,2> din ca$uri
(A)PU*) C+(CT" A%' Pg. 84;
/;,. Accelerarea leucemiei mieloide cronice este definitC prin"
A. Progresia anemiei
%. %a$ofile peste ,2>
C. Celule #lastice Ei promielocite Fn sGnge Ei mCduvC su# /2>
'. Plac&ete su# 122.222A@l
. Anomalie Pelger3JuYt
(A)PU*) C+(CT" A%' Pg. 84:
/;/. Trecera Fn fa$a acceleratC sau Fn stadiul #lastic al #olii la un pacient cu leucemie mieloidC
cronicC este sugeratC de"
A. Ne#rC ine7plica#ilC
%. 'ureri articulare Ei osoase
C. Administarea unor do$e tot mai mici de medicamente
'. )Gngerare
. Trom#o$e Ei infecDii
(A)PU*) C+(CT" A%' Pg. 84:
/;5. Vn mometul diagnosticului al pacientul cu leucemie mieloidC cronicC se constatC"
A. Anemie macrocitarC
%. )cCderea fosfata$ei alacaline din celule 0MC
C. CreEterea nivelului seric al vitaminei % 1,
'. Anemie normocromC, normocitarC
. *umCr scC$ut de plac&ete
(A)PU*) C+(CT" %C' Pg. 84:
/;4. Ni7area secvenDelor %C( la A%0 are ca re$ultat trei modificCri funcDionale"
A. Proteina A#l devine activC constitutiv ca o en$imC tiro$in39ina$C
%. ImplicC gena pentru factorul C%NA de pe cromo$omul ,1
C. Activitatea A'* de legare a proteinei la A#l este atenuatC
'. CodificC o proteinC3&imerC PmlA(ar3alfa
. 0egarea A#l de filamentele citosc&eletice de actinC este amplificatC
(A)PU*) C+(CT" AC Pg 84:
/;1. Ni7area secvenDelor %C( la A%0 determinC urmCtoarele modificCri funcDionale cu
e7cepDia"
A. Proteina A#l devine activC constitutiv ca o en$imC tiro$in39ina$C
%. ImplicC gena pentru factorul C%NA de pe cromo$omul ,1
C. Activitatea A'* de legare a proteinei la A#l este atenuatC
'. CodificC o proteinC3&imerC PmlA(ar3alfa
. 0egarea A#l de filamentele citosc&eletice de actinC este amplificatC
(A)PU*) C+(CT" %' Pg. 84:
/;8. AlterCrile structurale ale urmCtoarelor gene sunt asociate cu evoluDia progresivC a
leucemiei mieloide cronice"
A. Lena p4/
%. Lena A001
C. Lena PM0
'. Lena retino#lastomului
. Lena (A)
(A)PU*) C+(CT" A' Pg. 84:
/;:. AlterCrile structurale ale urmCtoarelor gene sunt asociate cu evoluDia progresivC a
leucemiei mieloide cronice cu e7cepDia"
A. Lena p4/
%. Lena A001
C. Lena PM0
'. Lena retino#lastomului
. Lena (A)
(A)PU*) C+(CT" %C Pg 84:
/;;. Transformarea #lasticC a leucemiei mieloide cronice este anunDatC de"
A.
Pre$enDa genei A001
%.
Metilarea progresivC de novo la locus %C(3A%0
C.
ApariDia proteineiPe#p,
'.
ApariDia proteinei p1;2
%C(3A%0
.
Pre$enDa unei gene MZC alterate
(A)PU*) C+(CT" %' Pg. 84:
522. 7amenul fi$ic al pacienDilor cu leucemie mieloide cronicC poate evidenDia urmCtoarele
aspecte cu e7cepDia"
A. Nracturi osoase spontane
%. )plenomegalie minimC sau moderatC
C. Infiltrarea cu celule leucemice #lastice a gingiilor
'. Uneori asocierea &epatomegaliei uEoare
. Vn rare ca$uri, limfadenopatie Ei cloroame
(A)PU*) C+(CT" AC Pg. 84:
521. 7amenul fi$ic al pacienDilor cu leucemie mieloide cronicC poate evidenDia urmCtoarele
aspecte"
A. Nracturi osoase spontane
%. )plenomegalie minimC sau moderatC
C. Infiltrarea cu celule leucemice #lastice a gingiilor
'. Uneori asocierea &epatomegaliei uEoare
. Vn rare ca$uri, limfadenopatie Ei cloroame
(A)PU*) C+(CT" %' Pg. 84:
52,. Indicele )o9al considerC ca fiind indicatorii de prognstic cei mai importanDi urmCtorii
parametrii"
A. Procentul de celule #lastice circulante
%. 'imensiunile splinei
C. *umCrul de plac&ete
'. .Grsta
. *umCrul de leucocite
(A)PU*) C+(CT" A%C' Pg. 84;
52/. Indicatorii de prognstic foarte prost pe termen scurt pentru leucemia mieloidC cronicC
sunt urmCtorii"
A. .Grsta egalC sau mai mare de 12 de ani
%. Palc&ete 822.222Am0 sau peste
C. %a$ofile su# /> Fn sGnge
'. Celule #lastice /> sau peste Fn sGnge Ei 4> sau peste Fn mCduvC
. )plina nepalpa#ilC
(A)PU*) C+(CT" A%' Pg. 84;
525. UrmCtoarele afirmaDii referitoare incidenDa leucemiei mieloide cronice sunt adevCrate"
A. IncidenDa leucemiei mieloide cronice creEte lent cu vGrsta pGnC la mi6locul celei
de3a patra decade
%. IncidenDa leucemiei mieloide cronice creEte rapid dupC mi6locul celei de3a patra
decade
C. IncidenDa corectatC pentru vGrstC este mai mare la #Cr#aDi decGt la femei
'. IncidenDa corectatC pentru vGrstC este mai micC la #Cr#aDi decGt la femei
. IncidenDa leucemiei mieloide cronice este de apro7imativ 1,/A122.222 de locuitori
pe an
(A)PU*) C+(CT" A%C pg. 848

0ITIA=A .=ICU0A([ \I A C%P
525. lementele ce contri#uie la litogene$a #iliarC sunt urmCtoarele"
A. InflamaDia
%. 'isecta$ia cervico3c&isticC
C. Metapla$ia #iliarC
'. 'ispla$ia ve$icularC
. Tul#urarea meta#olismului colesterolului
(A)PU*) C+(CT ? A% (p.1;14)
524. (eferitor la etiopatogenia litia$ei ve$iculare
A. 7cesul de colesterol Fn #ilC determinC apariDia nucleilor de precipitare
%. 7cesul de lecitinC Fn #ilC determinC apariDia nucleilor de precipitare
C. 7cesul de aci$i #iliari Fn #ilC determinC apariDia nucleilor de precipitare
'. )ta$a favori$ea$C alterarea raportului colesterolAaci$i #iliari
. InfecDia favori$ea$C alterarea raportului colesterolAaci$i #iliari
(A)PU*) C+(CT ? A' (p.1;14)
521. *UrmCtoarele tipuri de o#stacole Fn evacuarea #ilei nu sunt factori favori$anDi ai litia$ei
#iliare"
A. ModificCrile distrofice cervico3cistice
%. )teno$ele sclero3inflamatorii pericistice
C. Jiperpla$ia valvelor Jeister
'. JiperfuncDia sfincterului -apand6i
. 'iafragma endocervicalC
(A)PU*) C+(CT ? ' (p.1;11)
528. Na$a tul#urCrilor dispeptice din litia$a ve$icularC se e7primC prin"
A. ColicC #iliarC
%. 'isconfort digestiv postprandial
C. )indrom migrenos
'. Icter
. Tul#urCri de transit
(A)PU*) C+(CT ? %C (p.1;11)
52:. Na$a durerilor paro7istice din litia$a ve$icularC se e7primC prin"
A. LreDuri Ei vCrsCturi
%. *imic nu este caracteristic
C. )emnele colecistitei acute
'. ColicC #iliarC
. Tul#urCri de transit
(A)PU*) C+(CT ? A' (p.1;11)
52;. Normele pseudoneopla$ice din litia$a ve$icularC se e7primC prin"
A. Icter dupC colicC
%. Icter afe#ril
C. Icter ce FnsoDeEte colica
'. Icter recurent
. *u se e7primC prin icter
(A)PU*) C+(CT ? % (p.1;18)
512. UrmCtoarele afirmaDii referitoare la formele anatomo3clinice ale litia$ei ve$iculare sunt
false"
A. Coe7istenDa ulcer3colecistopatie este rarC
%. Coe7istenDa colecistopatie ? #oalC de reflu7 gastro3esofagian este FntamplCtoare
C. %olnavul cu suferinDC de tip digestiv necesitC o#ligatoriu ecografie &epato3#ilio3
pancreaticC
'. Norma latentC repre$intC o descoperire incidentalC cu oca$ia unei ecografii
. Cele mai recvente sunt formele dureroase Ei cele acute (colecistita acutC)
(A)PU*) C+(CT ? A% (p.1;1131;18)
511. cografia Fn diagnosticul litia$ei ve$iculare"
A. ste o metodC aproape infaili#ilC
%. Are eficienDC limitatC Fn ca$ul calculilor radiotransparenDi
C. Are eficienDC limitatC Fn ca$ul calculilor radioopaci
'. )e poate efectua la valori ale #iliru#inei peste / mgAdl
. Aprecia$C forma, volumul, pereDii Ei conDinutul colecistului

(A)PU*) C+(CT ? A' (p.1;18)
51,.*Vn cadrul diagnosticului imagistic al litia$ei ve$iculare"
A. Colecisto3colangiografia este utilC pentru calculi radiotransparenDi
%. )cintigrama &epato3#iliarC se foloseEte Fn formele anicterice
C. CT nu apare Fn algoritmul e7plorCrilor litia$ei ve$iculare
'. cografia are valoare remarca#ilC Fn formele asociate cu litia$C de cale #iliarC
principalC
. cografia nu se foloseEte atunci cGnd #iliru#ina este mai mare de / mgAdl
(A)PU*) C+(CT ? C (p.1;1:)
51/.*Colica #iliarC din litia$a ve$icularC se pretea$C la diagnostic diferenDial cu urmCtoarele
afecDiuni cu e7cepDia"
A. )indromul Tiet$e
%. =ona $oster
C. Periartrita scapulo3&umeralC
'. Colica salpingianC dreaptC
. Colica renalC dreaptC
(A)PU*) C+(CT ? ' (p.1;1;)
515. Norme clinice particulare implicC coe7istenDa litia$ei ve$iculare cu urmCtoarele #oli"
A. Cancerul colonic
%. Cancerul ovarian
C. %oala de reflu7 gastro3esoagian
'. Pneumonia de aspiraDie
. Iridociclita
(A)PU*) C+(CT ? AC (p.1;1;)
514. %acteriile implicate Fn producerea colecistitei acute sunt"
A. -le#siella
%. )treptococul #eta3&emolitic
C. )tafilococul
'. Pneumococul
. . Coli
(A)PU*) C+(CT ? AC (p.1;,2)
511.*UrmCtoarele organe nu sunt implicate Fn formarea plastronului ve$icular"
A. Colonul transvers
%. Colonul drept
C. 'uodenul
'. Marele epiploon
(A)PU*) C+(CT ? % (p.1;,2)
518.*Incidentele Ei accidentele din cursul colecistectomiei apar mai recvent Fn ca$ul"
A. Colecistitei acute
%. Colecistitei sclero3atrofice
C. Jidropsului ve$icular
'. Colecistopatiilor nelitia$ice
. Colecistitei cronice &iperpla$ice
(A)PU*) C+(CT ? % (p.1;,2)
51:.*Cei mai agresivi calculi #ilari sunt"
A. Microcalculi cu diametrul de 13/ mm care pasea$C uEor $ona cervico3cisticC
%. Calculi cu diametrul de 1312 mm pentru cC se impactea$C Fn $ona cervico3cisticC
producGnd un &idrops ve$icular
C. Calculi cu diametrul peste , cm ce pot provoca le$iuni de decu#it la nivelul
peretelui colecistic
'. Toate rCspunsurile sunt corecte
. *ici un rCspuns nu este corect
(A)PU*) C+(CT ? A (p.1;,1)
51;.*Norme anatomo3patologice de fistule #iliare sunt urmCtoarele, cu e7cepDia"
A. Nistula #ilio3#iliarC
%. Nistula #ilio3#ronEicC
C. Nistula #ilio3duodenalC
'. Nistula #ilio3colicC
. Nistula #ilio3cutanatC
(A)PU*) C+(CT ? % (p.1;,1)
5,2. Criteriile pe care un pacient cu litia$C ve$icularC tre#uie sC le FndeplineascC pentru a
intra Fn protocolul de litotriDie e7tracorporealC sunt"
A. Calculi multipli
%. %ilC neinfectatC
C. Cistic larg
'. Perete ve$icular gros
. Metoda nu se foloseEte Fn litia$a ve$icularC
(A)PU*) C+(CT ? % (p.1;,,)
5,1. Colangiografia peroperatorie efectuatC Fn cursul colecistectomiei are urmCtoarele
indicaDii"
A. pisod icteric recent
%. pisod icteric actual
C. Calculi ve$iculari mari
'. Cistic larg, cu diametrul peste , mm
. 'iametrul cCii #iliare principale peste 12 mm
(A)PU*) C+(CT ? A%' (p.1;,5)
5,,. )ursa ve$icularC a litia$ei coledociene este confirmatC de"
A. Norma faDetatC
%. Norma muriformC
C. Aspectul pigmentar al calculilor
'. Compo$iDia #ogatC Fn colesterinC
. .olumul relativ mare al calculului
(A)PU*) C+(CT ? A%' (p.1;,4)
5,/. 'atele clinice care susDin originea ve$icularC a calculilor coledocieni sunt"
A. .ec&imea mare a #olii litia$ice
%. .Grsta tGnCrC a pacientului
C. A#senDa simptomatologiei
'. Toate rCspunsurile sunt corecte
. *ici un rCspuns nu este corect
(A)PU*) C+(CT ? A (p.1;,4)
5,5. Calculii coledocieni primari"
A. Constituie o eventualitate relativ frecventC
%. Au formC ovoidalC
C. )unt faDetaDi
'. Au formC cilindricC
. )unt duri
(A)PU*) C+(CT ? %' (p.1;,431;,1)
5,4. Calculii coledocieni cu origine Fn cCile #iliare intra&epatice"
A. Pot fi auto&toni, de naturC pigmentarC
%. Pot apare prin migrare
C. Adeseori sunt dispuEi ]Fn cometC^
'. Toate afirmaDiile sunt corecte
. *ici o afirmaDie nu este corectC
(A)PU*) C+(CT ? A%C' (p.1;,1)
5,1. *UrmCtoarele afirmaDi referitoare la calculii unici coledocieni sunt false"
A. ste rar
%. Are origine coledocianC primitivC
C. ste fria#il
'. Are formC cilindricC
. ste faDetat
(A)PU*) C+(CT ? (p.1;,1)
5,8. UrmCtoarele afirmaDii referitoare la calculi multipli coledocieni sunt adevCrate"
A. )unt rari
%. Au formC ovalarC
C. Au formC poliedricC
'. Au formC de o#u$
. 'acC sunt secundari au, de o#icei, consistenDC fermC
(A)PU*) C+(CT ? %C (p.1;,1)
5,:. Calculii C%P se pot locali$a
A. +riunde la nivelul C%P
%. Cel mai adesea se opresc Fn porDiunea duodeno3pancreaticC Ei la nivelul
coledocului terminal
C. )e de$voltC mai frecvent Fn cCile #iliare intra&epatice
'. Calculii nu stagnea$C niciodatC Fn calea #iliarC datoritC flu7ului #iliar
. )e pot de$volta Fn diverticuli
(A)PU*) C+(CT ? A% (p.1;,8)
5,;. Norma anatomo3clinicC simplC a litia$ei &epatocoledocului
A. )e caracteri$ea$C prin pre$enDa calculilor migraDi
%. 'e o#icei calculi sunt #ine formaDi, faDetaDi, nesfCramicioEi
C. Poate cuprinde calculi coledocieni auto&toni sau migraDi din colecist
'. +peraDia de elecDie este coledocolitotomia
. 'e multe ori sunt necesare derivaDii #iliare interne pentru tratamentul acestor
forme
(A)PU*) C+(CT ? A%' (p.1;,8)
5/2. Triada C&arcot3.illard cuprinde"
A. 'urere
%. )indrom dispeptic #iliar
C. Icter
'. \oc
. Ne#rC
(A)PU*) C+(CT ? AC (p.1;,;)
5/1. 'urerea din forma clasicC de litia$C coledocianC
A. Apare rar
%. )e instalea$C, de o#icei, #rusc
C. )e instalea$C la /34 ore dupC cinC
'. )e instalea$C foarte frecvent cCtre mie$ul nopDii
. (areori se locali$ea$C Fn epigastru
(A)PU*) C+(CT ? %C' (p.1;,;)
5/,. Ne#ra din forma clasicC de litia$C coledocianC
A. ste pre$entC la circa //> din ca$uri
%. ste cel mai c&aracteristic simptom din triada C&arcot
C. Apare Fn pusee de /:3/; C
'. )e FnsoDeEte de frison
. Ascensiunea Ei defervescenDa fe#rei se fac lent
(A)PU*) C+(CT ? AC' (p.1;,;)
5//. Icterul din forma clasicC de litia$C coledocianC
A. ste semnul ma6or
%. Apare la 1,3,5 ore dupC colicC
C. Apare Fn procent varia#il de //382>
'. ste progresiv, fCrC remisiuni
. Apare rareori acesta fiind, de o#icei, apana6ul neoplasmelor
(A)PU*) C+(CT ? A%C (p.1;,;
5/5. Norma anatomo3clinicC malignC a litia$ei coledociene
A. )e mai numeEte Fmpietruire coledocianC
%. ste o formC rarC
C. Calea #iliarC este spasticC, mulatC pe calculi
'. *ecesitC, de preferinDC, coledocolitotomie
. Calculii pCtrund adanc Ei Fn cCile #iliare intra&epatice
(A)PU*) C+(CT ? A% (p.1;,:)
5/4. *UrmCtoarele elemente nu aparDin pentadei (eMnolds3'argan
A. Ne#rC
%. Jipotensiune arterialC
C. )tare confu$ivC
'. LreDuri, vCrsCturi
. 'ureri Fn &ipocondrul drept
(A)PU*) C+(CT ? ' (p.1;/1)
5/1. ComplicaDiile angiocolitei sunt urmCtoarele"
A. Peritonita
%. %ron&opneumonia
C. A#cesele &epatice
'. m#olii vasculare periferice
. ndocardita vegetantC
(A)PU*) C+(CT ? A%C (p.1;/1)
5/8. Anti#iotice utili$ate Fn tratamentul angiocolitei sunt"
A. Ampicilina avand Fn vedere eliminarea sa #iliarC
%. Lentamicina va tre#ui evitatC datoritC spectrului #acterian Fngust
C. Cefalosporinele au o eficienDC crescutC
'. Penicilina este anti#ioticul de elecDie
. Metronida$olul
(A)PU*) C+(CT ? AC (p.1;/1)
5/:. *%iliru#ina sericC do$atC Fn litia$a cCii #iliare principale"
A. (epre$intC un test esenDial
%. Adeseori depCEeEte valoarea de ,4 mgAdl
C. Poate depCEi c&iar 52 mgAdl cu predominenDa formei directe
'. %iliru#ina indirectC are valori de 232,, mgAdl
. *ici un rCspuns nu este corect
(A)PU*) C+(CT ? A (1;/,31;//)
5/;. Nosfata$a alcalinC do$atC Fn litia$a cCii #iliare principale
A. ste secretatC de osteo#laEti
%. ste secretatC, pro#a#il, de celulele -upfer
C. )e eliminC pe cale #iliarC Ei renalC
'. 'epCEeEte frecvent ,22 U.I.
. Vn general e7istC concordanDC Fntre creEterea valorilor sale Ei ale #iliru#inei
(A)PU*) C+(CT ? A% (p.1;//)
552. Colangiografia intravenoasC Fn litia$a cCii #iliare principale
A. ste o metodC de opacifiere rapidC a C%P
%. *u permite vi$uali$area colecistului
C. 0ipsa de opacifiere a &epato3coledocului se poate datora pasa6ului rapid al #ilei Fn
duoden
'. ste o te&nicC larg utili$atC practic neavGnd contraindicaDii
. (ata complicaDiilor este mai micC faDC de (CP
(A)PU*) C+(CT ? AC (p.1;//)
551. cografia cCilor #iliare Fn litia$a cCii #iliare principale
A. Permite sta#ilirea diametrului C%P cu o preci$ie de pGnC la ;2>
%. Permite depistarea calculilor coledocieni cu preci$ie de pGnC la ;2>
C. ste o metodC de screening pentru adoptarea unei strategii diagnostice ulterioare
'. ste foarte utilC Fn ca$ul pacienDilor o#e$i
. Permite vi$uali$area C%P c&iar cGnd aceasta este acoperitC de intestinele pline cu
ga$e
(A)PU*) C+(CT ? AC (p.1;//)
55,. Tomografia computeri$atC a#dominalC Fn litia$a cCii #iliare principale
A. +ferC imagini mai concludente decGt ecografia la pacienDii o#e$i
%. +ferC imagini mai concludente decGt ecografia la pacienDii cu meteorism
a#dominal pronunDat
C. +ferC imagini mai concludente decGt ecografia Fn e7plorarea coledocului
retroduodenal
'. Calculii de colesterinC pot fi vi$uali$aDi panC la un diametru de 1 mm
. ste o metodC de primC intenDie graDie valorii sale informaDionale
(A)PU*) C+(CT ? A%C (p.1;/5)
55/. *UrmCtoarele nu sunt indicaDii pentru practicarea (CP"
A. Puseuri icterice recente
%. PacienDi cu teste de colesta$C po$itive
C. Puseuri recente de colecistitC acutC
'. )uspiciune de litia$C ve$icularC
. Puseuri recente de colangitC acutC
(A)PU*) C+(CT ? ' (p.1;/4)
555. ContraindicaDiile (CP Din de"
A. AfecDiuni cardiace Ei pulmonare
%. 'iscra$ii sangvine
C. Pre$enDa ascitei
'. Pre$enDa icterului
. Pre$enDa colangitei
(A)PU*) C+(CT ? A%C (p.1;/4)
554. 'intre constatCrile macroscopice referitoare la C%P, coledocul dilatat, cu pereDi supli, ca
o venC, corespunde"
A. Microlitia$ei ve$iculare cu cistic permea#il
%. )teno$ei oddiene
C. Pancreatitei cefalice
'. 0itia$ei coledociene recente
. Unor multiple pusee de angiocolitC
(A)PU*) C+(CT ? AC' (p.1;/131;/8)
551. 'intre manifestCrile macroscopice referitoare la C%P, coledocul moderat dilatat, cu
pereDii FngroEaDi, de culoare al#C sidefie corespunde"
A. Microlitia$ei ve$iculare cu cistic permea#il
%. )teno$ei oddiene
C. Pancreatitei cefalice
'. Pancreatitei cronice cefalice
. Unor multiple pusee de angiocolitC
(A)PU*) C+(CT ? C' (p.1;/131;/8)
558. *'intre manifestCrile macroscopice referitoare la C%P, coledocul dilatat cu aspect
similar unei artere corespunde"
A. Microlitia$ei ve$iculare cu cistic permea#il
%. )teno$ei oddiene
C. Pancreatitei cefalice
'. Pancreatitei cronice cefalice
. Unor multiple pusee de angiocolitC
(A)PU*) C+(CT ? (p.1;/131;/8)
55:. Colangiografia intraoperatorie _de depistare] a litia$ei C%P se impune Fn urmCtoarele
condiDii"
A. pisoade de icter
%. pisoade de pancreatitC acutC
C. Constatarea unui singur calcul sferic Fn ve$icula #iliarC
'. C%P panC la 1231, mm diametru
. Cand capul pancreasului este indurat
(A)PU*) C+(CT ? A% (p.1;/831;/:)
55;. *IndicaDii a#solute pentru e7plorarea inva$ivC a C%P Fn litia$C sunt"
A. Calculi palpa#ili
%. C%P dilatatC
C. pisoade icterice
'. 'etectarea calculilor mici
. Asocierea puseelor de pancreatitC acutC
(A)PU*) C+(CT ? A (p.1;/:)
542. *IndicaDii relative pentru e7plorarea inva$ivC a C%P Fn litia$C sunt"
A. Calculi palpa#ili
%. C%P dilatatC
C. pisoade icterice
'. Colangiografie intraoperatorie sugestivC pentru calculi
. Asocierea puseelor de pancreatitC acutC
(A)PU*) C+(CT ? %' (p.1;/:)
541. )copul tratamentului c&irurgical Fn litia$a C%P este"
A. VnlCturarea colecistului ca sediu principal al litogene$ei
%. Asigurarea unei derivaDii #ilio3digestive
C. 'e$o#strucDia C%P
'. Asigurarea unui drena6 #iliar optim
. Toate acestea
(A)PU*) C+(CT ? AC' (p.1;52)
54,. Avanta6ele coledocoscopiei Fn litia$a C%P sunt"
A. Te&nica este accesi#ilC oricCrui c&irurg
%. Aparatura este simplC Ei ieftinC
C. Anatomia ar#orelui #iliar este simplC
'. ModificCrile sunt uEor de recunoscut
. Toate afirmaDiile sunt adevCrate
(A)PU*) C+(CT ? AC' (p.1;/;)
54/. Vn ca$ul litia$ei C%P, la o dilatare a coledocului de 113,4 mm se impune"
A. + intervenDie pe papilC
%. Jepatico36e6unostomia
C. Coledocoduodenostomia
'. Toate acestea
. *ici una dintre ele
(A)PU*) C+(CT ? C (p.1;5231;51)
Ulcerul gastric Ei duodenal 3 Jarrison3ed. Teora ,221, vol.,
545. *Ulcerele duodenale, Fn special cele locali$ate posterior, pot penetra cel mai frecvent Fn"
A. Pediculul &epatic
%. Colon
C. Pancreas
'. Tractul #iliar
. Nicat
(Cspuns corect" C Pagina 181:
544. *Preci$aDi care dintre urmCtorii anticorpi au titruri mai mari Ei sunt mai frecvenDi la pacienDii
cu ulcer duodenal faDC de su#iecDii normali<
A. Anticorpii anti3&erpes simple7
%. Anticorpii anti3citomegalus virus
C. Anticorpii antiru6eolici
'. Anticorpii antiru#eolici
. Anticorpii anti3)&igella
(Cspuns corect" A Pagina 1811
541. *Cel mai frecvent simptom al ulcerului duodenal este"
A. )en$aDia de greaDC
%. 'urerea epigastricC
C. Natiga#ilitatea
'. InapatenDa
. %ulimia
N. (Cspuns corect" % Pagina 1811
548. *Cel mai precis mi6loc de a diagnostica ulcerul duodenal este"
A. 7amenul #aritat al tractului gastrointestinal superior
%. cografia a#dominalC
C. 7amenul endoscopic al tractului gastrointestinal superior
'. 'etectarea nivelului seric al gastrinei
. 'eterminarea anticorpilor anti3Jelico#acter pMlori
(Cspuns corect" C Pagina 181,3181/
54:. *Care dintre medicamentele utili$ate Fn tratamentul ulcerului gastric pre$intC efecte de tip
aldosteronic, determinGnd retenDie &idrosalinC<
A. 0ansopra$olul
%. Amo7icilina
C. Car#eno7olona
'. Metronida$olul
. (anitidina
(Cspuns corect" C Pagina 181:
54;. *Cel mai important stimulant al secreDiei de acid gastric este"
A. Lastrina
%. )omatostatina
C. Colecisto9inina
'. %radi9inina
. Jistamina
(Cspuns corect" Pagina 1848
512. *)indromul dumping tardiv, complicaDie postoperatorie a ulcerului peptic, pare a fi
determinatC de"
A. vacuarea rapidC a conDinutului gastric &iperosmolar Fn intestinul su#Dire pro7imal
%. Jipoglicemia determinatC de eli#erarea e7cesivC de insulinC
C. (eflu7ul conDinutului duodenal Fn stomac
'. Vntreruperea fi#relor vagale care inervea$C viscerele a#dominale
. )upracoloni$area #acterianC a intestinului su#Dire
(Cspuns corect" % Pagina 1882
511. *'urerea asociatC ulcerului duodenal care este mai mult amplificatC decGt amelioratC de
ingestia de alimente EiAsau care este acompaniatC de vCrsCturi sugerea$C"
A. Maligni$area
%. PerforaDia
C. PenetraDia Fn pancreas
'. +#strucDia piloricC
. PenetraDia Fn tractul #iliar
(Cspuns corect" ' Pagina 1811
51,. *'urerea ulceroasC care devine constantC, nu mai este amelioratC de antiacide sau ingestia
de alimente sau care iradia$C Fn spate sau Fn cadranele superioare poate indica "
A. PenetraDia ulcerului
%. PerforaDia li#erC a ulcerului Fn cavitatea peritonealC
C. )teno$a piloricC
'. Asocierea reflu7ului gastroesofagian
. Maligni$area
(Cspuns corect" A Pagina 1811
51/. *Preci$aDi care dintre urmCtoarele medicamente folosite Fn tratarea ulcerului peptic
Jelico#acter pMlori po$itiv poate cau$a colitC pseudomem#ranoasC<
A. )u#salicilatul de #ismut
%. Tetraciclina
C. Metronida$olul
'. Amo7icilina
. Namotidina
(Cspuns corect" ' Pagina 181/31815
515. *)imptomul cel mai frecvent Fn ulcerul gastric este"
A. Astenia fi$icC
%. LreaDa
C. Anore7ia
'. Piro$isul
. 'urerea epigastricC
(Cspuns corect" Pagina 1818
514.*Prin e7amen radiologic #aritat Fn du#lu contrast al tractului digestiv superior, rata detecDiei
ulcerului duodenal este de"
A. 42>
%. 84>
C. ;2>
'. 54>
. 12382>
(Cspuns corect" C Pagina 181,
511. *Ulcerul recurent a fost raportat la pacienDii operaDi pentru ulcer peptic Fntr3un procent de"
A. 1 >
%. / >
C. 14 >
'. 4 >
. ,2 >
(Cspuns corect" ' Pagina 181;
518. *(ata de recurenDC a ulcerului dupC vagotomie cu antrectomie este de"
A. 4 >
%. 14 >
C. ,2 >
'. 1 >
. 12 >
(Cspuns corect" ' Pagina 181,
51:. *(ecurenDa ulcerului Fn primii 4 ani dupC piloroplastie cu vagotomie troncularC este de"
A. / >
%. 43: >
C. 12 >
'. 1 >
. 14 >
(Cspuns corect" % Pagina 181;
51;. *PacienDii cu re$ecDie parDialC gastricC pentru ulcer peptic au niveluri scC$ute ale vitaminei
%1, Fntr3un procent de"
A. 4 >
%. ,2 >
C. 15 >
'. 12 >
. ,4 >
(Cspuns corect" C Pagina 1882
582.*Care dintre urmCtoarele medicamente folosite Fn tratamentul ulcerului duodenal este
contraindicat la femei la vGrsta fertilC<
A. Metronida$ol
%. Misoprostol
C. +mepra$ol
'. )ucralfat
. 0ansopra$ol
(Cspuns corect" % Pagina 1815
58,. IncidenDa ulcerului duodenal este mai mare la pacienDii cu"
A. InsuficienDC renalC cronicC
%. 0itia$C #iliarC
C. Jiperparatiroidism
'. LutC
. %oalC pulmonarC cronicC o#structivC
(Cspuns corect" A, C, Pagina 1:11
58/. Jelico#acter pMlori poate fi identificat prin"
A. 7aminare &istologicC a fragmentelor de mucoasC gastricC o#Dinute prin
endoscopie
%. JemoculturC
C. CoproculturC
'. CulturC din fragmente de #iopsie o#Dinute prin endoscopie
. 'etectarea activitCDii urea$ei
(Cspuns corect" A, ', Pagina 1812
585. Tripla terapie folositC Fn eradicarea infecDiei cu Jelico#acter pMlori la pacienDii cu ulcer
peptic constC din urmCtoarea asociere"
A. Un compus pe #a$C de #ismut, metronida$ol, amo7icilinC
%. Car#eno7olonC, amo7icilinC, tetraciclinC
C. Un compus pe #a$C de #ismut, metronida$ol, tetraciclinC
'. Car#eno7olonC, metronida$ol, tetraciclinC
. )ucralfat, piren$erpinC, metronida$ol
(Cspuns corect" A, C Pagina 181/
584. ]*oua triplC terapie^ folositC pentru eradicarea infecDiei cu Jelico#acter pMlori cuprinde
urmCtoarele medicamente"
A. Car#eno7olonC
%. +mepra$ol
C. ClaritromicinC
'. Misoprostol
. Amo7icilinC
(Cspuns corect" %, C, Pagina 1815
581. IncidenDa crescutC a ulcerului duodenal la fumCtori poate fi determinatC de"
A. In&i#area secreDiei pancreatice de #icar#onat de cCtre nicotinC sau fumul de DigarC
%. Lolirea acceleratC a acidului gastric Fn duoden
C. CreEterea secreDiei acide gastrice
'. Asocierea sau predispo$iDia la infecDia cu Jelico#acter pMlori
. )cCderea secreDiei de prostaglandine din clasa
(Cspuns corect" A, %, ' Pagina 1811
588. )ecreDia acidC gastricC este stimulatC de"
A. Cafea
%. Jiperglicemie
C. %ere
'. .in
. Pre$enDa de grCsimi Fn duoden
(Cspuns corect" A, C, ' Pagina 18483184:
58:. )ecreDia acidC gastricC poate fi in&i#atC de"
A. Cafea
%. Jiperglicemie
C. Pre$enDa acidului Fn stomac sau duoden
'. .in
. Pre$enDa de grCsimi Fn duoden
(Cspuns corect" %, C, Pagina 184:
58;. 'urerea din ulcerul duodenal are urmCtoarele caracteristici"
A. Are caracter de arsurC
%. Apare la ;2 de minute pGnC la / ore dupC masC
C. *u se ameliorea$C dupC administrarea de antiacide
'. )e ameliorea$C la cGteva minute dupC masC
. ste accentuatC de ingestia de alimente
(Cspuns corect" A, %, ' Pagina 1811
5:2. 'urerea din ulcerul gastric are urmCtoarele caracteristici"
A. Poate fi precipitatC de ingestia de alimente
%. Apare la ;2 de minute pGnC la / ore dupC masC
C. )e ameliorea$C la cGteva minute dupC administrarea de antiacide
'. )e ameliorea$C la cGteva minute dupC masC
. ste accentuatC de ingestia de alimente
(Cspuns corect" A, Pagina 1818
5:1. )indromul de ansC aferentC are urmCtoarele caracteristici"
A. Apare la pacienDii cu re$ecDie gastricC cu gastro6e6unostomie
%. 'istensia Ei durerea a#dominalC sunt ameliorate prin vCrsCturi
C. )e produce prin evacuarea rapidC a conDinutului gastric &iperosmolar Fn intestinul
su#Dire pro7imal
'. *ivelurile amila$ei serice pot fi uEor sau moderat crescute
. PacienDii pot pre$enta mala#sorDie, determinatC de sta$a Ei supracoloni$area
#acterianC a ansei aferente
(Cspuns corect" A, %, ', Pagina 1882
5:,. PacienDii cu gastropatie de reflu7 #iliar au urmCtoarele manifestCri clinice"
A. )aDietate precoce
%. 'iafore$C
C. 'isconfort a#dominal
'. Jipotensiune arterialC posturalC
. .CrsCturi
(Cspuns corect" A, C, Pagina 1882
5:/. PacienDii cu sindrom dumping precoce pot pre$enta urmCtoarele manifestCri clinice"
A. )aDietate precoce
%. 'iafore$C
C. PalpitaDii
'. Jipotensiune arterialC posturalC
. AmeDeli
(Cspuns corect" %, C, ', Pagina 1882
5:5. )indromul dumping tardiv se caracteri$ea$C prin"
A. AmeDealC
%. 'iafore$C
C. PalpitaDii
'. 'urere epigastricC persistentC
. Confu$ie
(Cspuns corect" A, %, C, Pagina 1882
5:4. Ulcerul recurent este mai frecvent dupC urmCtoarele tipuri de intervenDie c&irurgicalC
pentru ulcer peptic"
A. .agotomie cu piloroplastie
%. .agotomie cu antrectomie
C. Antrectomie cu anastomo$C gastroduodenalC
'. .agotomie pro7imalC gastricC
. Lastro6e6unostomie
(Cspuns corect" A, ' Pagina 1882
5:1. Mecanismele de apCrare ale mucoasei gastrice includ"
A. Jistamina
%. Mucusul gastric
C. Pepsina
'. Ionii de #icar#onat
. MicrocirculaDia gastricC
(Cspuns corect" %, ', Pagina 184:3184;
5:8. fectele agresive ale Jelico#acter pMlori asupra mucoasei gastrice se datorea$C"
A. Urea$ei
%. Protea$elor
C. A#senDei genei cag A
'. Nosfolipa$elor
. Ade$inei
(Cspuns corect" A, %, ', Pagina 184;31812
5::. Mecanismul mala#sorDiei vitaminei %1, dupC re$ecDie parDialC gastricC pentru ulcer peptic
implicC"
A. Vntreruperea fi#relor vagale care inervea$C viscerele a#dominale
%. Jipoclor&idria
C. 'eficitul de somatostatinC
'. IncidenDa crescutC a antigenului J0A3%4
. )upracoloni$area #acterianC
(Cspuns corect" %, Pagina 1882
5:;. ComplicaDiile ulcerului peptic sunt"
A. Jemoragia
%. )indromul de mala#sorDie
C. +#strucDia cCii de evacuare gastricC
'. PerforaDia
. )indromul =ollinger3llison
(Cspuns corect" A, C, ' Pagina 181:
5;2. ComplicaDiile postoperatorii ale ulcerului peptic sunt"
A. Lastropatia de refu7 #iliar
%. )indromul =ollinger3llison
C. )indromul dumping
'. 'iareea postvagotomie
. +steomalacia Ei osteoporo$a
(Cspuns corect" A, C, ', Pagina 181;3188231881
5;1. %ismutul, utili$at Fn tratamentul ulcerului duodenal, poate determina urmCtoarele reacDii
adverse"
A. ColitC pseudomem#ranoasC
%. (as& cutanat
C. Vnnegrirea lim#ii Ei a scaunului
'. Pareste$ii
. ConstipaDie
(Cspuns corect" C, Pagina 181/
5;,. Amo7icilina, utili$atC Fn terapia de eradicare a Jelico#acter pMlori din ulcerul duodenal,
poate determina urmCtoarele reacDii adverse"
A. ColitC pseudomem#ranoasC
%. (as& cutanat
C. Pareste$ii
'. (eacDii alergice
. ConstipaDie
(Cspuns corect" A, %, ' Pagina 181/
5;/. Tetraciclina, utili$atC Fn terapia de eradicare a Jelico#acter pMlori din ulcerul duodenal,
poate determina urmCtoarele reacDii adverse"
A. (as& cutanat
%. ColitC pseudomem#ranoasC
C. Anafila7ie
'. Jepatoto7icitate
. ConstipaDie
(Cspuns corect" A, C, ' Pagina 181/31815
5;5. Metronida$olul, folosit Fn terapia de eradicare a Jelico#acter pMlori din ulcerul duodenal,
poate determina urmCtoarele reacDii adverse"
A. Alterarea gustului
%. Pareste$ii
C. Anafila7ie
'. Convulsii
. ConstipaDie
(Cspuns corect" A, %, ' Pagina 1815
5;4. 7amenul endoscopic al tractului gastrointestinal superior are valoare Fn diagnosticul
ulcerelor duodenale Fn urmCtoarele situaDii"
A. Vn detectarea ulcerelor suspectate Fn a#senDa imaginii radiologice diagnostice
%. 0a pacienDii cu ulcer duodenal diagnosticat anterior pe #a$a e7amenului
radiologic #aritat
C. 0a pacienDii cu modificCri radiologice nesigure Fn ceea ce priveEte activitatea
ulcerului
'. Identificarea ulcerelor prea mici sau prea superficiale pentru a putea fi detectate
radiologic
. Identificarea sau e7cluderea ulcerului ca fiind sursa unei &emoragii
gastrointestinale active
(Cspuns corect" A, C, ', Pagina 181,
5;1. UrmCtoarele afirmaDii cu privire la diagnosticul radiologic al ulcerului duodenal sunt
adevCrate"
A. InvestigaDia radiologicC este cel mai precis mi6loc de a diagnostica ulcerul
duodenal
%. 7amenul radiologic #aritat constituie metoda iniDialC cea mai utili$atC pentru
sta#ilirea diagnosticului de ulcer duodenal
C. 0a e7amenul radiologic, ulcerul duodenal tipic se pre$intC ca un crater discret al
porDiunii iniDiale a #ul#ului duodenal
'. 7amenul radiologic #aritat permite identificarea ulcerului ca fiind sursa unei
&emoragii gastrointestinale severe
. Prin e7amen radiologic #aritat Fn du#lu contrast rata detecDiei ulcerului este de
apro7imativ ;2>
(Cspuns corect" %, C, Pagina 181,
5;8. .i$uali$area endoscopicC a ulcerului gastric permite"
A. )ta#ilirea dimensiunilor ulcerului
%. Aprecierea profun$imii ulcerului
C. 0ocali$area ulcerului
'. Identificarea Jelico#acter pMlori prin e7amen &istologic pe fragmente #iopsiate
din mucoasa antralC
. Prelevarea de #iopsii Ei definirea caracteristicilor &istologice ale ulcerului
(Cspuns corect" A, C, ', Pagina 18183181:
5;:. (eacDiile adverse ale sucralfatului, utili$at Fn tratamentul ulcerului duodenal, sunt"
A. 'iareea
%. ConstipaDia
C. ContracDia uterinC
'. 0egarea medicamentelor administrate concomitent
. Pertur#area gustului
(Cspuns corect" %, ' Pagina 1815
5;;. ComplicaDiile tratamentului cu &idro7id de aluminiu includ"
A. 'iareea
%. ConstipaDia
C. 'epleDia sistemicC de fosfaDi
'. 0egarea medicamentelor administrate concomitent
. Colita pseudomem#ranoasC
(Cspuns corect" %, C Pagina 1814
422. Administrarea cronicC e7cesivC de car#onat de calciu Fn tratamentul ulcerului duodenal
poate determina"
A. )indromul lapte3alcaline
%. (as& cutanat
C. Calcino$C renalC
'. CreEterea nivelurilor serice ale #icar#onatului Ei fosfaDilor
. InsuficienDC renalC progresivC
(Cspuns corect" A, C, ', Pagina 1814
421. Mecanismele de acDiune ale sucralfatului Fn tratamentul ulcerului duodenal sunt"
A. )e leagC de patul ulceros aproape 1, ore
%. 0eagC aci$ii #iliari Ei pepsina
C. )timulea$C secreDia de gastrinC
'. CreEte prostaglandinele tisulare endogene
. 0eagC factorii de creEtera epidermalC
(Cspuns corect" A, %, ', Pagina 1811
42,. Mecanismele de acDiune ale sucralfatului Fn tratamentul ulcerului duodenal sunt"
A. )e leagC de patul ulceros aproape 1, ore
%. 0eagC aci$ii #iliari Ei pepsina
C. )timulea$C secreDia de gastrinC
'. CreEte prostaglandinele tisulare endogene
. 0eagC factorii de creEtera epidermalC
(Cspuns corect" A, %, ', Pagina 1811
42/. Prostaglandinele e7ogene, Fn do$e reduse, e7ercitC urmCtoarele acDiuni care au ca re$ultat
creEterea apCrCrii mucoasei"
A.
)timulea$C secreDia de mucus gastric
%.
)timulea$C secreDia gastricC Ei duodenalC de #icar#onat
C.
)cad flu7ul sanguin gastric
'.
MenDin #ariera gastricC Fmpotriva retrodifu$iunii ionilor de J
U
.
Inactivea$C ireversi#il ATP3a$a J
U
A-
U
(Cspuns corect" A, %, Pagina 1811
425. Principalele tipuri de intervenDii c&irurgicale pentru ulcer sunt"
a. .agotomia cu antrectomie
#. Lastrectomia totalC
c. .agotomia cu piloroplastie
d. .agotomia pro7imalC gastricC
e. .agotomia supraselectivC cu piloroplastie
(Cspuns corect" A, C, ' Pagina 181:
424. Jelico#acter pMlori este un factor de risc important pentru apariDia"
A. Ulcerului duodenal Ei gastric
%. Cancerului gastric
C. Polipilor gastrici
'. 0imfomului gastric
. )arcomului gastric
(Cspuns corect" A, %, ' Pagina 1841
421. )ecreDia gastricC de #icar#onat este stimulatC de"
A. AspirinC
%. Calciu
C. Prostaglandine din clasele Ei N
'. Aceta$olamidC
. 'i#utiril3guano$inmonofosfat ciclic
(Cspuns corect" %, C, Pagina 184;
14. PA*C(ATITA ACUTA
428. *Pancreatita acutC indusC de litia$a #iliarC se datorea$C"
A. pasa6ului calculilor prin tractul #iliar
%. litia$ei #iliare
C. &ipervGsco$itatea secreDiei pancreatice
'. toate rCspunsurile sunt corecte
. nici un rCspuns nu este corect
(A)PU*) C+(CT " A3pg.1;;2
428. *+#strucDia ductului #iliar determinC"
A. stimularea secreDiei pancreatice endocrine
%. stimularea secreDiei pancreatice e7ocrine
C. stimularea secreDiei &epatice
'. toate rCspunsurile sunt corecte
. nici un rCspuns nu este corect
(A)PU*) C+(CT" %3pg.1;;2
42:. *Vn pancreatitele acute lic&idul #ogat Fn en$ime poate difu$a Fn"
A. spaDiul (et$ius
%. spaDiul retroperitoneal
C. Fn arriere3cavite
'. spaDiul su#frenic stGng
. Fn fundul de sac 'ouglas
(A)PU*) C+(CT"%3pg.1;;1
42;. *Vn pancreatita acutC edematoasC FntGlnim"
A. $one &emoragice
%. $one necrotice
C. a#cese pancreatice
'. a#cese peripancreatice
. edem gelatinos
(A)PU*) C+(CT"3pg.1;;/
412. *Procedeul imagistic standard pentru definirea pancreatitei acute necro$ante este"
A. ecografia
%. radiografia a#dominalC simplC
C. computer tomograf cu su#stanDa de contrast
'. (.M.*
. tran$itul #aritat
(A)PU*) C+(CT" C3pg1;;8
411. *Cel ce a spus cC pancreatita acutC se aseamCnC cu o e7plo$ie Fntr3o u$inC de armament a
fost"
A. 0insdaM +pie
%. 0ucien 0eger
C. (anson
'. Nunariu
. Q&ipple
(A)PU*) C+(CT"%3pg.1;;1
41,. *Primul care a propus modalitatea de declanEare a pancreatitei acute de cCtre calculii
#iliari a fost"
A. (anson
%. 0indsaM +pie
C. Juguier
'. 0aunois
. Jollander
(A)PU*) C+(CT" % 3pg.1;;2
41/. *)ec&estrul pancreatic"
A. )e de$voltC, de o#icei, Fn primele $ile de #oalC
%. 'iagnosticul se sta#ileEte pe #a$a datelor #iologice
C. )e reali$ea$C prin delimitarea $onelor de necro$C pancreaticC Ei peripancreaticC
'. )e manifestC la circa 1 sCptCmGni de la de#utul pancreatitei
. *ici un rCspuns nu este corect
(A)PU*) C+(CT "C 3pg.1;;;
415. *Pseudoc&istul pancreatic are urmCtoarele caracteristici cu e7cepDia"
A. ColecDie lic&idianC intrapancreaticC
%. ColecDie lic&idianC peripancreaticC
C. IniDial nu pre$intC perete propriu
'. Pseudoc&isturile postnecrotice sunt, adesea, voluminoase
. Pseudoc&isturile postnecrotice se locali$ea$C predominant la nivelul capului
pancreasului
(A)PU*) C+(CT "3pg.1;;;
414. *C&eia succesului resuscitCrii Fn pancreatita acutC este repre$entatC de"
A. (esta#ilirea rapidC Ei menDinerea volumului intravascular
%. Asigurarea unei diure$e adecvate
C. Tratamentul tonicardiac
'. 0imitarea aportului lic&idian
. Toate rCspunsurile sunt corecte
(A)PU*) C+(CT "A3 pg.,222
411. *)oluDia de gelatinC administratC Fn pancreatita acutC"
A. Are avanta6ul efectului &emostatic
%. Are efect de ` plasma e7panders a cu viaDC lungC
C. *u are risc anafilactic
'. ImplicC riscul &ipovolemiei la ,3/ ore de la administrare
. *ici un rCspuns nu este corect
(A)PU*) C+(CT "3pg.,221
418.*'e7tranul utili$at Fn ec&ili#rarea pacientului cu pancreatitC acutC "
A. 'eterminC reacDii alergice importante
%. Are acDiune plasma e7pander de scurtC duratC
C. (educe necro$a parenc&imului &epatic
'. Toate rCspunsurile sunt corecte
. *ici un rCspuns nu este corect
(A)PU*) C+(CT "3 pg.,221
41:. *(eec&ili#rarea &idro3electroliticC a pacientului cu pancreatitC acutC presupune"
A. Nolosirea cristaloidelor doar pentru Fnlocuirea pierderilor insensi#ile de lic&ide
%. Nolosirea cristaloidelor pentru compensarea tuturor pierderilor lic&idiene
C. Coloi$ii sintetici nu au eficienDa al#uminei
'. Coloi$ii sintetici presupun risc de transmitere a #olilor infecDioase
. Al#umina se administrea$C atunci cGnd nivelul glicemiei este su# 1,2 mgAdl
(A)PU*) C+(CT"A 3pg.,222
41;*Mi6loacele imagistice moderne"
A. Au eliminate laparotomia de recunoaEtere a unei pancreatite acute
%. Au eliminat laparotomia pentru necro$a infectatC
C. Au eliminat laparotomia pentru complicaDii &emoragice
'. Au eliminat laparotomia pentru complicaDii perforative
. *ici un rCspuns nu este corect
(A)PU*) C+(CT "A3pg.,224
4,2. *IntervenDiile c&irurgicale Fn pancreatita acutC FEi propun"
A. +prirea evoluDiei #olii prin decapsulare pancreaticC
%. +prirea evoluDiei #olii prin fora6 pancreatic
C. 'rena6 pancreatic preventive
'. 'rena6ul necro$elor pancreatice infectate
. Toate rCspunsurile sunt corecte
(A)PU*) C+(CT"'3pg.,225
4,1. *IndicaDia c&irurgicalC de referinDC Fn pancreatita acutC este"
A. Pancreatectomia
%. 'rena6ul peripancreatic
C. *ecro$ectomia
'. Colecistectomia
. )fincterotomia endoscopicC
(A)PU*) C+(CT "C3pg.,224
4,,. A#cesele pancreatice post3pancreatita acutC"
A. (epre$intC indicaDie operatorie a#solutC Fn momentul sta#ilirii diagnosticului
%. )e drenea$C su# anti#ioterapie cu spectru larg
C. Tratamentul are ca o#iectiv evacuarea colecDiilor purulente
'. 'rena6ul c&irurgical se face dupC ce colecDia Ei3a de$voltat o capsulC proprie
pentru a evita diseminarea intraoperatorie a puroiului
. )e evitC drena6ul datoritC riscului de contaminare din e7terior
(A)PU*) C+(CT" A%C3pg.,221
4,/. Pseudoc&isturile pancreatice post3pancreatitC acutC"
A. ImplicC a#stinenDC c&irurgicalC deoarece, de o#icei regresea$C spontan
%. 'acC sunt mai mari de 1 cm Ei simptomatice necesitC o puncDie g&idatC
C. 'acC sunt mai mari de 1 cm Ei complicate necesitC o puncDie g&idatC
'. 'acC sunt &emoragice la puncDia g&idatC se lasC un drena6 percutan sau
endoscopic
. In ca$ de eEec al puncDiei g&idate se intervine c&irurgical practicGndu3se o
derivaDie c&isto3digestivC
(A)PU*) C+(CT " %C3pg.,221
4,5. Tratamentul suportiv Fn pancreatita acutC implicC"
A. *utriDie e7cesivC cu car#o&idraDi (peste 4gA9gcA$i)
%. Aminoaci$i Fn do$e de 1,4 gA9gc
C. Aport de ,43/2 calA9gcA$i
'. *utriDia se face pe cale parenteralC
. )omatostatina nu a dovedit o in&i#iDie eficientC a funcDiei pancreatice
(A)PU*) C+(CT " %C'3pg.,221
4,4. *Analge$ia Fn tratamentu pancreatitei acute"
A. *u este a#solut necesarC
%. Aneste$ia periduralC este indicatC la pacienDi cu coagulopatie severC
C. Analge$ia periduralC creEte de#itul sangvin
'. Analge$ia periduralC creEte motilitatea intestinalC
. 'o$ele mari de narcotice stimulea$C peristaltica intestinalC
(A)PU*) C+(CT" '3pg.,221
4,1. Anti#ioterapia Fn pancreatita acutC este indicatC pentru"
A. Tratarea infecDiei instalate pe Desuturile pancreatice necro$ate
%. Prevenirea infecDiei
C. (educerea coloni$Crii #acteriene intestinale
'. Toate rCspunsurile sunt corecte
. *ici un rCspuns nu este corect
(A)PU*) C+(CT" A%3pg.,22,
4,8. Tratamentul pancreatitei acute presupune Ei folosirea"
A. In&i#itorilor de en$Mme pancreatice
%. Antio7idanDilor
C. Nosfodiestera$ei
'. 'erivaDilor complementului seric
. 'rogurilor ce influenDea$C cascada acidului ara&idonic
(A)PU*) C+(CT" A%3pg.,22,
4,:. )copul terapiei Fn pancreatita acutC este"
A. (eec&ili#rarea volemicC Ei electroliticC
%. )toparea progresiunii locale a #olii
C. Tratamentul insuficienDei &epato3renale
'. Profila7ia instalCrii insuficienDei organelor DintC
. MenDinerea funcDiei cardiace Fn limite normale
(A)PU*) C+(CT" %'3pg.,22/
4,;. Vn pancreatita acutC de origine #iliarC"
A. )e poate practica un tratament c&irurgical etiologic
%. ste #ine ca intervenDia c&irurgicalC sC se facC Fn cursul spitali$Crii pentru
pancreatitC acutC
C. In pre$ent sfincterotomia endoscopicC intrC Fn competiDie cu procedeele
c&irurgicale clasice
'. Toate rCspunsurile sunt corecte
. *ici un rCspuns nu este corect
(A)PU*) C+(CT" A%C'3pg.,22/
4/2. )fincterotomia endoscopicC Fn pancreatita acutC #iliarC"
A. )e poate efectua Fn urgenDC pentru facilitarea unui calcul ce a rCmas inclavat Fn
papilC
%. Poate facilita drena6ul C%P Fntr3o colangitC asociatC pancreatitei acute
C. fectuatC Fn urgenDC ameliorea$C prognosticul colangitelor grave
'. *u se efectuea$C Fn urgenDC pentru cC alterea$C prognosticul #olii prin
mor#iditatea suplimentarC implicatC
. CreEte coeficientul complicaDiilor #iliare Ei mortalitatea
(A)PU*) C+(CT " A%C3pg.,225
4/1. Vn cadrul mCsurilor terapeutice din cadrul pancreatitei acute se indicC urmCtoarele"
A. Tratamentul c&irurgical pentru formele necro$ante
%. ste prefera#il sC nu se opere$e nici o formC de pancreatitC acutC cu e7cepDia
infecDiei Desuturilor necro$ate
C. InfecDiile pancreatice Ei peripancreatice necesitC drena6 c&irurgical
'. A#cesele pancreatice necesitC drena6 c&irurgical
. Tratamentul medical are eficienDC doar asociat tratamentului c&irurgical
(A)PU*) C+(CT " %C'3pg.,222
4/,. %olnavii cu diagnostic cert ori pre$umptiv de pancreatitC acutC necesitC"
A. Internare Fntr3un serviciu de gastroenterologie
%. Internare Fntr3un serviciu de terapie intensivC
C. Monitori$area funcDiei organelor vitale
'. (epaus fi$ic a#solut
. Terapie intensivC adecvatC
(A)PU*) C+(CT " %C3pg.,222
4//. Nactorii precipitanDi ai apariDiei insuficienDei organice multiple (M+N) pe parcursul
primei sCptCmGni de evoluDie a pancreatitei acute sunt"
A. Jipo7ia
%. InfecDia
C. \ocul circulator
'. InsuficienDa renalC
. )uprimarea tran$itului intestinal
(A)PU*) C+(CT" AC3pg.,222
4/5. Cau$ele principale de disfuncDie organicC Ei deces Fn pancreatita acutC sunt"
A. InfecDia pancreaticC
%. 0itia$a #iliarC asociatC
C. A#cesul pancreatic
'. InsuficienDa &epaticC
. InsuficienDa renalC
(A)PU*) C+(CT" AC pg.,222
4/4. Clasificarea Atlanta a pancreatitei acute recunoaEte urmCtoarele forme clinice"
A. Pancreatita acutC uEoarC
%. Pancreatita acutC edematoasC
C. Pancreatita acutC &emoragicC
'. Pancreatita acutC severC
. A#cesul pancreatic
(A)PU*) C+(CT " A' 3pg.1;:;
4/1. Clasificarea &istopatologicC a pancreatitei acute recunoaEte urmCtoarele forme"
A. Pancreatita acutC edematoasC
%. Pancreatita acutC flegmonoasC
C. Pancreatita acutC necrotico3&emoragicC
'. Pseudoc&istul de pancreas
. Pancreatita acutC supuratC
(A)PU*) C+(CT" AC 3pg.1;:;
4/8. Cele mai frecvente cause de pancreatitC acutC sunt "
A. Consumul de alcool
%. Consumul de alimente grase
C. 0itia$a #iliarC
'. )arcinile multiple
. Consumul e7cesiv de vegetale
(A)PU*) C+(CT" AC 3pg.1;:;
4/:. Vn etiologia pancreatitei acute sunt incriminaDi urmCtorii factori"
A. (CP
%. Traumatismul
C. %olile meta#olice
'. InfecDiile virale
. InfecDia cu Jelico#acter pMlori
(A)PU*) C+(CT" A%C' 3pg.1;;2
4/;. Activarea intraglandularC Fn pancreatita acutC se produce la nivelul en$imelor"
A. glicolitice
%. proteolitice
C. lipolitice
'. proteina C reactivC
. vasopresina
(A)PU*) C+(CT" %C pg.1;;1
452. li#erarea en$imelor proteolitice si lipolitice au drept efect"
A. perforaDii
%. edem
C. &emoragii
'. necro$C
. pete de citosteatonecro$C
(A)PU*) C+(CT" %C'3pg.1;;1
451. Pierderile masive de lic&ide Fn fa$a de septicemie en$imatico3to7icC duc la"
A. instalarea &ipovolemiei
%. encefalopatia pancreaticC
C. C.I.'.
'. insuficienDa circulatorie perifericC
. agravarea &epatitei cornice
(A)PU*) C+(CT" A%C'3pg.1;;1
45,. Pancreatita acutC la alcoolici este e7plicatC prin"
A. gastroduodenita cronicC
%. disc&ine$iile duodenale
C. spasmul oddian
'. eli#erare de secretinC
. eli#erare de &istaminC
(A)PU*) C+(CT" A%C'3pg.1;;2
45/.Nactorul vascular intervine Fn pancreatitele acute"
A. postoperatorii
%. posttraumatice
C. dupC transplant de organe
'. dupC circulaDie e7tracorporealC
. dupa transfu$ie de sGnge
(A)PU*) C+(CT" A%C'3pg.1;;2
455. Componentele intracelulare care au rol Fn e7ocito$a $imogenelor sunt"
A. reDeaua terminalC de microfilamente
%. reDeaua de microtu#ule
C. granule $imogene
'. aparatul Lolgi
. autofagia
(A)PU*) C+(CT" A% 3pg.1;;131;;,
454. Ipote$ele pentru interpretarea proteoli$ei intracelulare Fn pancreatitele acute sunt"
A. e7trava$area secreDiei pancreatice
%. autoactivarea tripsinogenului
C. vasodilataDia capilarC
'. activarea 9ininelor plasmatice
. transformarea tripsinogenului Fn tripsinC activC
(A)PU*) C+(CT" % 3pg.1;;,
451. ModificCrile morfopatologice Fn pancreatita acutC sunt determinate de "
A. inflamaDia interstitialC
%. &emoragie
C. necro$C
'. infectarea necro$ei
. vasodilataDie capilarC
(A)PU*) C+(CT" A%C' 3pg.1;;,
458. Vn pancreatita acutC necrotico3&emoragicC FntGlnim"
A. pancreas mCrit de volum
%. $one &emoragice
C. $one necrotice
'. consistenDa moale Ei fria#ilC a pancreasului
. pete de citostea$onecro$C
(A)PU*) C+(CT" A%C'3pg.1;;/
45:. 'iagnosticul clinic de pancreatita acutC se pune pe"
A. durere a#dominalC superioarC
%. greaDC
C. vCrsCturi
'. fe#ra 6oasC
. disurie
(A)PU*) C+(CT" A%C' 3pg.1;;/
45;. 'urerea Fn pancreatita acutC se caracteri$ea$C"
A. de#ut lent
%. de#ut #rusc
C. intensitate ma7imC Fn cGteva ore
'. persistC 13, $ile
. durea$C /2 minute
(A)PU*) C+(CT %C' 3pg.1;;/
442. ManifestCrile unei pancreatite acute severe sunt"
A. insuficienDC cardio3circulatorie
%. insuficienDC respiratorie
C. insuficienDC renalC
'. insuficienDC meta#olicC
. insuficienDC gonadicC
(A)PU*) C+(CT " A%C' 3pg.1;;5
441. 'iagnosticul #iologic Fn pancreatita acutC pune Fn evidenDC"
A. &ipercalcemie
%. &ipoglicemie
C. &iperamila$emie
'. &iperamila$urie
. &iperlipa$emie
(A)PU*) C+(CT" C' 3pg.1;;5
44,. (adiografia a#dominalC simplC Fn pancreatita acutC evidenDia$C"
A. pneumoperitoneu
%. nivele &idroaerice mari
C. ansC santinelC
'. a#senDa aerocoliei mai 6os
. ileus paralitic difu$
(A)PU*) C+(CT" C' 3pg.1;;4
44/. Criterile (anson, la internare, Fn pancreatita acutC alcoolicC sunt"
A. vGrsta mai mare de 44 ani
%. leucocitele mai mari de 14.222
C. glicemie mai mare de ,22mgAdl
'. A)AT mai mare de 1 ori normalul
. vGrsta mai mare de 82 de
(A)PU*) C+(CT" AC' 3pg.1;;8
445. Cei mai valoroEi mar9eri Fn monitori$are pancreatitei acute grave sunt"
A. proteina C reactivC
%. PM*3elasta$C
C. amila$emia
'. amila$uria
. leucocito$C
(A)PU*) C+(CT" A% 3pg.1;;:
444. Urmatoarele afirmaDii Fn scorul %alta$ar din pancreatitele acute sunt adevCrate"
A. stadiul A" pancreas normal
%. stadiul %" scCderea Fn volum a pancreasului
C. stadiul C" inflamarea pancreasului Ei a grCsimii
peripancreatice
'. stadiul '" pre$enDa unei colecDii peripancreatice
. stadiul " pre$enDa mai multor colecDii lic&idiene
peripancreatica
(A)PU*) C+(CT" AC' 3pg.1;;8
556. Care dintre urmatorii mar9eri poate sa pre$ica evolutia la pacientii cu pancreatita acuta"
A. Complementul seric



B. Proteina C reactiva
C. lasta$a granulocitara serica
D. Ni#rinogenul
.Peptidul activator al tripsinogenului urinar
(A)PU*) C+(CT %,C, (pag. 1;,,)
557. )ocul din pancreatita acuta se produce prin"
A. Jipovolemie
B. Normarea si eli#erarea crescuta de
peptide 9ininice
C. )caderea secretiei de #icar#onat din
sucul pancreatic
D. fectele sistemice ale en$imelor
proteolitice si lipolitice
E. Mecanism imun cu activarea
complementului
(A)PU*) C+(CT A,%,' (pag. 1;,2)
558. Care dintre urmatoarele semen indica o pancreatita necrotica severa"
A. semnul Courvoisier
B. semnul Turner
C. semnul Cullen
D. semnul Jomans
(A)PU*) C+(CT %,C (pag. 1;,1)
559. Complicatiile cardiovasculare in pancreatita acuta sunt"
A. &ipotensiune
B. moarte su#ita
C. revarsat pericardic
D. trom#o$a de vase sanguine (vena splenica, vena porta)
E. modificari -L nespecifice )T3T care mimea$a infarctul

(A)PU*) C+(CT" A,%,C, (pag. 1;,,)
Ciro$a &epaticC Ei complicaDiile ciro$ei
Jarrison3ed. Teora ,221, vol.,
412.*Preci$aDi care dintre urmCtoarele su#stanDe este incriminatC cel mai des Fn patogene$a
encefalopatiei &epatice<
A. +ctapamina
%. Acidul gama3amino #utiric
C. Amoniacul
'. Nenolii
. Aci$ii graEi cu lanD scurt
(Cspuns corect" C Pagina 1:;1.
411.*Principala caracteristicC a sindromul &epatorenal din ciro$a &epaticC este"
A. Jipertensiunea arterialC
%. A$otemia care se agravea$C progresiv
C. Poliuria
'. )ediment urinar FncCrcat cu cilindri granuloEi
. Jipernatremia
(Cspuns corect" % Pagina 1:;2.
41,. *Unii pacienDi cu encefalopatie &epaticC pot de$volta"
A. Parapare$C spasticC
%. 'egenerescenDC &epatolenticularC
C. )indrom de lo# frontal
'. Tetraplegie
. +pistotonus
(Cspuns corect" A Pagina 1:;1.
41/. *Vn scopul scCderii pruritului din ciro$a #iliarC primitivC se pot administra"
A. ssentiale forte3*
%. )ilimarinC
C. Medrol
'. ColestiraminC
. .itamina A
(Cspuns corect" ' Pagina 1::/.
415. *Tratamentul medical al &emoragiilor acute de la nivelul varicelor esogastrice se face
cu"
A. Ursofal9
%. )ilimarinC
C. .asopresinC
'. ColestiraminC
. 0actulo$C
(Cspuns corect" C Pagina 1::1.
414. *Preci$aDi care dintre urmCtoarele medicamente determinC o ameliorare a
simptomatologiei Fn ciro$a #iliarC primitivC<
A. Llucocorticoi$ii
%. )ilimarina
C. Metotre7atul
'. ColestiraminC
. Ursodiolul
(Cspuns corect" Pagina 1::/.
411. *Ascita poate fi evidenDiatC la e7amenul clinic cGnd acumularea de lic&id peritoneal
depCEeEte"
A. 122 ml
%. 42 ml
C. 422 ml
'. ,42 ml
. 1222 ml
(Cspuns corect" C Pagina 1:::.
418. *ncefalopatia &epaticC cronicC poate fi eficient controlatC prin"
A. Administrare de lactulo$C
%. 'ietC desodatC
C. Tratament diuretic
'. Administrare de propranolol
. Corticoterapie
(Cspuns corect" A Pagina 1:;,.
41:. *0a adulDi, ciro$a #iliarC secundarC este determinatC cel mai frecvent de"
A. ColangitC sclero$antC primarC
%. Calculi #iliari cu colangitC infecDioasC suprapusC
C. Tumori maligne ale ductului #iliar comun
'. C&isturi de coledoc
. Atre$ie #iliarC congenitalC
(Cspuns corect" % Pagina 1::/.
41;. *Corpii MallorM sunt Fnalt sugestivi pentru"
A. %oala Qilson
%. Ciro$a indianC a copilCriei
C. Jepatita alcoolicC
'. +#e$itatea mor#idC
. %Mpass3ul 6e6unoileal
(Cspuns corect" C Pagina 1:8:
482. *Jipertensiunea portalC se caracteri$ea$C prin valori ale presiunii sanguine Fn vena portC
de"
A. ,4 cm soluDie salinC
%. peste /2 cm soluDie salinC
C. 12 cm soluDie salinC
'. ,2 cm soluDie salinC
. 14 cm soluDie salinC
(Cspuns corect" % Pagina 1::4
481. *)indromul %udd3C&iari se caracteri$ea$C prin"
A. +#strucDia venelor &epatice
%. +clu$ia venei cave inferioare
C. +clu$ia venei porte
'. +clu$ia arterei &epatice
. +clu$ia venei splenice
(Cspuns corect" A Pagina 1::4
48,. *Unii pacienDi cu sindrom &epato3renal pot rCspunde la"
A. Perfu$ii cu al#uminC sCracC Fn sare
%. Administrare de vasodilatatoare
C. Perfu$ie intravenoasC cu dopaminC
'. Administrare de spironolactonC
. Perfu$ie intravenoasC cu vasopresinC
(Cspuns corect" A Pagina 1:;2
48/. *)indromul sicca poate fi evidenDiat la 84> dintre pacienDii cu"
A. Ciro$C alcoolicC
%. Ciro$C postnecroticC
C. Ciro$C cardiacC
'. Ciro$C #iliarC primitivC
. Ciro$C #iliarC secundarC
(Cspuns corect" ' Pagina 1::,.
485. *'intre pacienDii cu ciro$C #iliarC primitivC simptomaticC, ;2> sunt"
A. %Cr#aDi
%. Nemei Fntre /4 Ei 12 de ani
C. Nemei peste 12 de ani
'. Copii
. AdolescenDi
(Cspuns corect" % Pagina 1::,.
484. *Cau$a cea mai frecventC a sindromului %udd3C&iari este"
A. Inva$ia tumoralC a venei cave inferioare
%. +strucDia mem#ranoasC idiopaticC a venei cave inferioare
C. %oala venooclu$ivC &epaticC
'. Tratament Fndelungat cu metotre7at
. Trom#o$a venelor &epatice
(Cspuns corect" Pagina 1::5
481. *Cau$a cea mai frecventC a fi#ro$ei &epatice noncirotice este"
A. Jipertensiunea portalC idiopaticC
%. )c&istosomia$a
C. )clero$a de venC portC Ei splenicC
'. Nle#osclero$a
. Trom#o$a de venC portC Ei splenicC
(Cspuns corect" % Pagina 1::5
488. (educerea do$ei de spironolactonC Fn tratamentul ascitei din ciro$a &epaticC este
impusC de"
A. Jipocalcemie
%. 'e$voltarea a$otemiei
C. Jipomagne$iemie
'. Jiperpotasemie
. Jipercolesterolemie
(Cspuns corect" %, ' Pagina 1::;.
48:. CGnd starea clinicC, pGnC atunci sta#ilC, a unui #olnav cirotic se deteriorea$C fCrC o
e7plicaDie evidentC tre#uie cCutate urmCtoarele condiDii care determinC complicaDii"
A. InfecDia
%. Trom#o$a de venC portC
C. +clu$ia trunc&iului celiac
'. Carcinomul &epatocelular
. Jiperlipemia
(Cspuns corect" A, %, ' Pagina 1::2
48;. Ciro$a &epaticC postnecroticC se caracteri$ea$C morfologic prin"
A. Pierdere e7tensivC, confluentC de celule &epatice
%. Colaps al stromei Ei fi#ro$C, producGnd #en$i e7tinse de Desut con6unctiv
C. ColangitC cronicC distructivC nesupurativC
'. Proliferarea Ei dilatarea canaliculelor Ei ductelor #iliare portale
. *oduli neregulaDi de &epatocite regenerative
(Cspuns corect" A, %, Pagina 1::2
4:2. Vn ciro$a #iliarC secundarC sunt pre$ente aproape Fntotdeauna"
A. CreEterea fosfata$ei alcaline
%. Jiper#iliru#inemia con6ugatC
C. Anemia
'. CreEterea 4b3nucleotida$ei serice
. 0eucopenia
(Cspuns corect" A, %, ' Pagina 1::/
4:1. Ciro$a #iliarC secundarC se caracteri$ea$C din punct de vedere morfologic prin"
A. *oduli neregulaDi de &epatocite regenerative
%. Proliferarea Ei dilatarea canaliculelor Ei ductelor #iliare portale
C. ColangitC sterilC sau infectatC
'. 7pansiune progresivC a tracturilor portale prin edem Ei fi#ro$C
. )inusoide &epatice dilatate Ei pline cu sGnge
(Cspuns corect" %, C, ' Pagina 1::/
4:,. Ciro$a #iliarC secundarC se poate de$volta la pacienDii cu"
A. Atre$ie #iliarC congenitalC
%. 0itia$C ve$icularC
C. ColangitC sclero$antC primitivC
'. Tumori maligne ale ductului #iliar comun
. %M3pass 6e6uno3ileal
(Cspuns corect" A, C, ' Pagina 1::/
4:/. PacienDii cu ciro$C #iliarC primitivC pot pre$enta urmCtoarele semne Ei simptome"
A. 'ispnee
%. Prurit
C. Natiga#ilitate
'. Jematurie
. )teatoree
(Cspuns corect" %, C, Pagina 1::,
4:5. Ciro$a #iliarC primitivC se poate asocia frecvent cu"
A. Artrita reumatoidC
%. )indromul C()T
C. Llomerulonefrita cronicC
'. Anemia pernicioasC
. Lranulomato$a Qegener
(Cspuns corect" A, %, ' Pagina 1::,.
4:4. )emnele asociate sGngerCrii varicelor esofagiene sunt"
A. %radicardia
%. Pruritul
C. Ta&icardia posturalC uEoarC
'. \ocul &emoragic
. 'ispneea
(Cspuns corect" C, ' Pagina 1::1
4:1. ncefalopatia &epaticC este un sindrom neuropsi&iatric comple7 caracteri$at prin"
A. ModificCri ale stCrii de conEtienDC Ei ale comportamentului
%. ModificCri ale personalitCDii
C. Asteri7is
'. ModificCri electrocardiografice similare celor din epilepsie
. Ani$ocorie
(Cspuns corect" A, %, C Pagina 1:;2
4:8. Nactorii precipitanDi ai encefalopatiei &epatice sunt"
A. Jiperpotasemia
%. )GngerCrile gastrointestinale
C. Acido$a meta#olicC
'. Jipo7ia
. )edativele
(Cspuns corect" %, ', Pagina 1:;1
4::. Vn tratamentul encefalopatiei &epatice acute se pot utili$a urmCtoarele medicamente"
A. 0actulo$a
%. Claritromicina
C. Nurosemidul
'. *eomicina
. Nluma$enilul
(Cspuns corect" A, ', Pagina 1:;,
4:;. ncefalopatia &epaticC cronicC poate fi eficient controlatC prin"
A. Administrare de lactulo$C
%. 'ietC &iperproteicC
C. 'o$e scC$ute de neomicinC
'. 'ia$epam Fn do$e mici
. Metronida$ol , gA$i
(Cspuns corect" A, C Pagina 1:;,
4;2. Pentru reducerea &ipertensiunii portale din ciro$a &epaticC se pot utili$a"
A. +mepra$olul
%. nalaprilul
C. Propranolol Fn do$e care reduc valoarea pulsului de repaus cu ,4>
'. \untul portosistemic trans6ugular intra&epatic
. (eali$area c&irurgicalC a unui Eunt portosistemic
(Cspuns corect" C, ', Pagina 1::1
4;1. Preci$aDi care dintre urmCtoarele medicamente ar putea fi implicate Fn etiopatogene$a
ciro$ei &epatice postnecrotice<
A. Acidul ursode$o7icolic
%. )ilimarina
C. I$onia$ida
'. Metildopa
. Metotre7atul
(Cspuns corect" C, ', Pagina 1::1
4;,. Vn patogene$a ciro$ei #iliare primitive sunt implicaDi urmCtorii factori"
A. Anticorpi antimitocondriali
%. Anticorpi anti3A'* du#lu catenar
C. Pre$enDa unui defect Fntr3o populaDie de celule supresoare
'. Anticorpi anti 0-M1
. Anticorpi anti3)0A
(Cspuns corect" A, C Pagina 1::,
4;/. Ciro$a cardiacC poate sC aparC la un pacient cu"
A. .alvulopatie cardiacC
%. Jipertensiune arterialC sistemicC
C. PericarditC constrictivC
'. Cord pulmonar cronic cu duratC mai lungC de 12 ani
. PericarditC acutC
(Cspuns corect" A, C, ' Pagina 1::5
4;5. ApariDia leucopeniei Ei trom#ocitopeniei la unii pacienDi cu ciro$C &epaticC alcoolicC se
datorea$C"
A. Jipersplenismului
%. 'eficitului de acid folic
C. Jipomagne$iemiei
'. Jipofosfatemiei
. fectului in&i#itor al alcoolului asupra mCduvei osoase
(Cspuns corect" A, Pagina 1:8;
4;4. Vn patogene$a ascitei din ciro$a &epaticC intervin urmCtorii factori"
A. Jipoal#uminemia
%. Jiperaldosteronismul secundar
C. Alcalo$a &ipopotasemicC
'. (educerea presiunii oncotice plasmatice
. Jipo7ia
(Cspuns corect" A, %, ' Pagina 1:::
4;1. Preci$aDi care dintre urmCtoarele diuretice utili$ate Fn tratamentul ascitei din ciro$a
&epaticC au proprietCDi specifice de economisire a potasiului<
N. Amiloridul
L. Nurosemidul
J. )pironolactona
I. Triamterenul
c. *efri7ul
(Cspuns corect" A, C, ' Pagina 1::;
4;8. 'iagnosticul peritonitei #acteriene spontane se #a$ea$C pe"
A. Pre$enDa unui fluid ascitic tul#ure cu un numCr crescut de glo#ule al#e
%. Culturi #acteriene din lic&idul de ascitC po$itive
C. *umCrul neutrofilelor este mai mic de ,42 celule pe microlitru
'. 'e#ut a#rupt cu fe#rC, frisoane, dureri a#dominale generali$ate
. Pre$enDa a mai mult de 12222 leucocite pe microlitru
(Cspuns corect" A, %, ' Pagina 1:;2
4;:. Pentru profila7ia recurenDelor peritonitei #acteriene spontane se pot administra"
A. Metronida$ol
%. Ciproflo7acin
C. *orflo7acin
'. Trimetoprim3sulfameto7a$ol
. Augmentin
(Cspuns corect" %, C, ' Pagina 1:;2
4;;. 'iagnosticul peritonitei #acteriene spontane se #a$ea$C pe"
A. Pre$enDa unui fluid ascitic tul#ure cu un numCr crescut de glo#ule al#e
%. Culturi #acteriene din lic&idul de ascitC po$itive
C. *umCrul neutrofilelor este mai mic de ,42 celule pe microlitru
'. 'e#ut a#rupt cu fe#rC, frisoane, dureri a#dominale generali$ate
. Pre$enDa a mai mult de 12222 leucocite pe microlitru
(Cspuns corect" A, %, ' Pagina 1:;2
122. Vn ciro$a &epaticC alcoolicC se pot FntGlni urmCtoarele manifestCri clinice"
A. MCrirea de volum a glandelor parotide
%. Jipertrofia falangelor distale
C. Melano$a
'. 'ureri severe Fn &ipocondrul drept
. Ni#ro$a fasciei palmare
(Cspuns corect" A, %, Pagina 1:8;
121. Acumularea de grCsime Fn ficatul gras alcoolic se datorea$C"
A. AlterCrii o7idCrii aci$ilor graEi
%. Jiperamoniemiei
C. Jipo7iei
'. PreluCrii Ei esterificCrii crescute a aci$ilor graEi Fn scopul formCrii de trigliceride
. 'iminuCrii #iosinte$ei Ei secreDiei lipoproteinelor
(Cspuns corect" A, ', Pagina 1:8:
12,. Trom#ocitopenia din ciro$a &epaticC alcoolicC se datorea$C"
A. 'eficitului de acid folic
%. Anticorpilor antitrom#ocitari
C. Jipersplenismului
'. fectului &ipercolesterolemiei asupra mem#ranei trom#ocitare
. fectului in&i#itor al alcoolului asupra mCduvei osoase
(Cspuns corect" C, Pagina 1:8;
12/. Nactorii de prognostic nefavora#il pe termen scurt Fn &epatita alcoolicC sunt"
A. Pre$enDa &iper#iliru#inemiei marcate
%. CreEterea creatininei serice
C. Jipersplenismul
'. ncefalopatia
. Ascita
(Cspuns corect" A, %, ', Pagina 1::2
125. 7plorCrile de la#orator evidenDia$C Fn ciro$a #iliarC primitivC urmCtoarele
modificCri"
A. CreEteri de , pGnC la 4 ori a nivelurilor fosfata$ei alcaline serice
%. Jiperlipemie
C. Pre$enDa lipoproteinei !
'. )cCderea activitCDii serice a 4b3 nucleotida$ei
. Jipoprotrom#inemie
(Cspuns corect" A, %, C, Pagina 1::,
124. Corpii MallorM se pot FntGlni Fn"
A. Jepatita alcoolicC
%. +#e$itatea mor#idC
C. Jemocromato$C
'. %oala Qilson
. %M3pass3ul 6e6unoileal
(Cspuns corect" A, %, ', Pagina 1:8:
121. Anemia din ciro$a &epaticC alcoolicC se poate datora"
A. Pierderilor gastrointestinale acute Ei cronice de sGnge
%. 'eficienDei nutriDionale de acid folic
C. Jipersplenismului
'. Anticorpilor antieritrocitari
. fectului supresor direct al alcoolului asupra mCduvei osoase
(Cspuns corect" A, %, C, Pagina 1:8;
128. Cau$ele sindromului %udd3C&iari sunt"
A. Trom#o$a venelor &epatice
%. Pericardita constrictivC
C. Inva$ia tumoralC a venei cave inferioare
'. +#strucDia mem#ranoasC idiopaticC a venei cave inferioare
. )teno$a mitralC
(Cspuns corect" A, C, ' Pagina 1::5
12:. Trom#o$a venelor &epatice este favori$atC de"
A. Policitemia ru#ra vera
%. )indroamele mieloproliferative
C. Anemia pernicioasC
'. Jemoglo#inuria paro7isticC nocturnC
. Nolosirea contraceptivelor orale
(Cspuns corect" A, %, ', Pagina 1::5
12;. PacienDii cu &epatitC alcoolicC pot pre$enta"
A. Anore7ie
%. )indrom &epato3renal
C. LreaDC
'. .CrsCturi
. Ne#rC
(Cspuns corect" A, C, ', Pagina 1:8;
(*A0
112. * )indromul &epatorenal este o"
A" forma de insuficienta renala cronica consecutiva ciro$ei &epatice
%" forma de insuficienta renala acuta prin necro$a tu#ulara acuta
C" forma de insuficienta renala acuta prerenala
'" into7icatie cu o su#stanta nefro3si &epatoto7ica
" glomerulonefrita la pacienti cu &epatita acuta
(A)PU*) C+(CT" C (Jarrison, vol.,, pag. 114:)
111. *Care dintre urmatoarele medicamente poate produce nefropatie acuta to7ica (necro$a
tu#ulara acuta)"
A" digo7inul
%" aminoglico$idele
C" anticalcicele
'" diureticele
" preparatele de vitamina '
(A)PU*) C+(CT" % (Jarrison, vol.,, pag. 1112)
11,.* )u# raport anatomopatologic, le$iunea principala din insuficienta renala acuta
isc&emicaAto7ica este"
A" proliferarea e7tracapilara glomerulara
%" proliferarea tu#ulara
C" vasculita
'" necro$a tu#ulara acuta
" infiltratul leucocitar in ansele glomerulare
(A)PU*) C+(CT" ' (Jarrison, vol.,, pag. 1112)
11/. *0a pacientii cu insuficienta renala cronica pot aparea"
A" &emocromato$a3anomalie dermatologica o#isnuita,mai ales la pacientii cu diali$a
%" tul#urari endocrino3meta#olice precum &iperpla$ia celulelor germinale
C" tul#urari dermatologice precum &ipotermia uremica
'" tul#urari meta#olice3endocrine precum scaderea nivelului 0p(a)
" tul#urari dermatologice datorate &iperparatiroidismului secundar(scaderea turgorului
tegumentar)
(A)PU*) C+(CT" C (Jarrison, vol.,, pag.111;3ta#el)
115. *0a pacientii cu insuficienta renala cronica, in cadrul anomaliilor dermatologice nu este
inclusa"
A" &emocromato$a
%" cresterea turgorului tegumentelor
C" &ipotermia uremica
'" mucoasa uscata din cau$a tendintei la fe#ra inalta din uremie
" &emosidero$a
(A)PU*) C+(CT" (Jarrison, vol.,, pag.111;3ta#el 118/)
114. *Terapia specifica a I(A instrinseci sta#ili$ate, datorate isc&emiei sau nefroto7icitatii,
consta in"
A" corticoterapie
%" diuretice
C" solutii saline
'" solutii alcaline
" nu e7ista terapie specifica
(A)PU*) C+(CT" (Jarrison, vol.,, pag. 1115)
111. *Cel mai sensi#il indice de diagnostic diferential intre a$otemia prerenala si a$otemia renala
intrinseca este"
A" densitatea urinara specifica
%" raportul creatinina urinara A creatinina plasmatica
C" concentratia sodiului urinar
'" e7cretia fractionata a sodiului
" e7amenul sedimentului urinar
(A)PU*) C+(CT ' (Jarrison, vol.,, pag. 111/)
118. *Jipocalcemia, complicatie a insuficientei renale acute, se poate manifesta prin
urmatoarele, cu e7ceptia"
A" pareste$ii periorale
%" scurtarea intervalului RT
C" modificari nespecifice ale undei T
'" convulsii
" confu$ie
(A)PU*) C+(CT" % (Jarrison, vol.,, pag. 1115)
11:. *In limitarea le$iunilor renale induse de acetaminofen poate fi utili$at"
A" allopurinolul
%" etanolul
C" dimercaprolul
'" *3acetil3cisteina
" acidul o7alic
(A)PU*) C+(CT" ' (Jarrison, vol.,, pag. 1115)
11;. *Acido$a meta#olica din insuficienta renala acuta"
A" este insotita de gaura anionica serica sca$uta
%" este foarte severa cand insuficienta renala acuta complica #oli &epatice
C" diminuea$a &iper9alemia, promovand influ7ul potasiului in celule
'" se datorea$a aci$ilor nevolatili re$ultati din cata#olism, in cantitate de /22 mmolA$i
" poate fi tratata e7clusiv dialitic
(A)PU*) C+(CT" % (Jarrison, vol.,, pag. 1115)
1,2. *Alegeti cau$ele de insuficienta renala acuta (a$otemie prerenala) ireversi#ila"
A" de#itul cardiac sca$ut
%" vasodilatatia sistemica
C" vasoconstructia renala
'" mielomul multiplu
" necro$a corticala renala #ilaterala
(A)PU*) C+(CT" (Jarrison, vol.,, pag. 114:)
1,1. *Alegeti cau$e ale insuficientei renale acute intrinseci (a$otemia renala intrinseca), de
o#icei ireversi#ile"
A" o#structia ureterala #ilaterala
%" insuficienta renala acuta ateroem#olica datorata em#oli$arii cu cristale de colesterol a
vasculari$atiei renale
C" sec&estrarea de fluide in spatiul e7travascular
'" glomerulonefrita proliferativa difu$a
" pielonefrita acuta
(A)PU*) C+(CT" % (Jarrison, vol.,, pag. 1112)
1,,. *'ilatarea autoreglatoare a arteriolelor aferente care mentine (NL este ma7ima la o medie a
presiunii arteriale sistemice de"
A" :2 mmJg
%" 12 mmJg
C" 122 mmJg
'" ;2 mmJg
" 1,2 mmJg
(A)PU*) C+(CT" A (Jarrison, vol.,, pag. 1148)

1,/. *Care din afirmatiile de mai 6os privind sindromul &epato3renal este adevarata<
A" este o forma de I(C
%" afectarea &epatica este o complicatie a insuficientei renale
C" complica frecvent #olile &epatice cu &ipertensiune portala
'" &istopatologic, este o forma de glomerulonefrita
" se insoteste de vasodilatatie intrarenala continua
(A)PU*) C+(CT" C (Jarrison, vol.,, pag. 114:)
1,5. *Care din urmatoarela su#stante folosite in tratamentul I(A nefroto7ice sunt agenti
c&elatori<
A" Allopurinolul
%" 'imercaprolul
C" tanolul
'" *3acetil3cisteina
" %icar#onatul de sodiu
(A)PU*) C+(CT" % (Jarrison, vol.,, pag. 1115, 1114)
1,4. *Care din urmatoarele complicatii meta#olice ale insuficientei renale acute nu necesita
tratament"
A" Jipervolemia
%" Jiper9aliemia
C" Jiponatremia
'" Acido$a meta#olica severa
" Jiperuricemia
(A)PU*) C+(CT" (Jarrison, vol.,, pag. 1111)
1,1. *Agentul cel mai frecvent implicat in etiologia infectiilor de tract urinar este"
A" Proteus
%" ntero#acter
C" )erratia
'" )tap&Mlococcus aureus
" sc&eric&ia coli
(A)PU*) C+(CT" (Jarrison, vol.,, pag. :;;)
1,8. *Cu care dintre urmatoarele anti#iotice se poate trata pielonefrita acuta in sarcina<
A" cefalosporine
%" aminoglico$ide
C" c&inolone
'" toate
" nici unul
(A)PU*) C+(CT" A (Jarrison, vol.,, pag. ;25)
1,:. *Care din urmatorii factori cresc riscul de infectie urinara la femei<
A" Lrupa sanguina %
%" (asa neagra
C" J0A '(X:
'" Nolosirea spermicidelor si diafragmelor
" A#u$ul de la7ative
(A)PU*) C+(CT" ' (Jarrison, vol.,, pag. ;22)
1,;. *Care din urmatoarele patologii repre$inta factori predispo$anti e7traurinari ai infectiei de
tract urinar<
A" 0itia$a renala si urinara
%" (eflu7ul ve$ico3ureteral
C" Anomalii intrarenale congenitale
'" 'ia#etul $a&arat
" Lolirea incompleta a ve$icii urinare
(A)PU*) C+(CT" ' (Jarrison, vol.,, pag. ;22)
1/2. *Care dintre caile de propagare enumerate este modalitatea cea mai frecventa de infectare a
parenc&imului renal<
A" Calea &ematogena
%" Calea ascendenta
C" Calea limfatica
'" Prin contiguitate
" Toate cele de mai sus
(A)PU*) C+(CT" % (Jarrison, vol.,, pag. ;21)
1/1. *Nim#ria P media$a atasarea .coli de"
A" neutrofile P po$itive
%" limfocite P po$itive
C" eritrocite P po$itive
'" eo$inofile P po$itive
" celule epiteliului ve$ical ce e7prima receptori P
(A)PU*) C+(CT" C (Jarrison, vol.,, pag. ;21)
1/,. *A$otemia din sindromul &epatorenal nu se poate instala in conditiile"
A" &emoragiilor
%" paracente$ei
C" administrarii e7agerate de vasoconstrictoare
'" administrarii e7agerate de in&i#itori ai cicloo7igena$ei
" administrarii e7agerate de diuretice
(A)PU*) C+(CT" C (Jarrison, vol.,, pag. 114:)
1//. *Incidenta nefropatiei datorata su#santelor de contrast pare a nu fi in legatura cu"
A" do$a
%" utili$area de agenti de contrast nonionici
C" dia#et $a&arat
'" varsta
" litia$a renala
(A)PU*) C+(CT" (Jarrison, vol.,, pag. 1112)

1/5. *Testele de confirmare a a$otemiei postrenale includ urmatoarele, cu e7ceptia"
A" radiografia renala simpla
%" pielografia retroAanterograda
C" ultrasunete
'" #iopsie renala
" tomografie computeri$ata
(A)PU*) C+(CT" ' (Jarrison, vol.,, pag. 111,)
1/4. *Jipertenesiunea arteriala maligna ca si cau$a pro#a#ila de insuficienta renala acuta nu se
suspicionea$a la pacientii cu"
A" &ipertensiune arteriala severa
%" insuficienta ventriculara stanga
C" retinopatie &ipertensiva si edem papilar
'" disfunctie neurologica
" osteodistrofie renala
(A)PU*) C+(CT" (Jarrison, vol.,, pag. 1111)
1/1. Care dintre urmatoarele medicamente tre#uie evitate sau folosite cu precautie la pacientii
&ipovolemici"
A" diureticele
%" in&i#itorii en$imei de conversie a angiotensinei I
C" antiinflamatoarele nesteroidiene
'" vitaminele din grupul %
" anticalcicele
(A)PU*) C+(CT" A % C (Jarrison, vol., pag. 1115)
1/8. Insuficienta renala acuta intrinseca poate apare in"
A" glomerulonefritele acute
%" sindromul Nanconi
C" nefropatia to7ica sau isc&emica acuta (necro$a tu#ulara acuta)
'" nefritele interstitiale acute
" glomerulosclero$a segmentala si focala
(A)PU*) C+(CT" A C ' (Jarrison, vol.,, pag. 114:)
1/:. Printre semnele de des&idratare se numara"
A" turgorul cutanat redus
%" &ipotensiunea arteriala
C" #radicardia
'" scaderea de#itului urinar
" cresterea presiunii venos centrale
(A)PU*) C+(CT" A % ' (Jarrison, vol.,, pag. 1111)
1/;. Acido$a meta#olica din I(A se tratea$a cu"
A" car#onat de litiu
%" #icar#onat de sodiu
C" gluconat de calciu
'" restrictie de proteine in dieta
" diali$a
(A)PU*) C+(CT" % ' (Jarrison, vol.,, pag. 1114, ta#el ,8235)
152. Medicamentele implicate in aparitia a$otemiei prerenale sunt"
A" in&i#itorii cicloo7igena$ei
%" #eta3lactaminele
C" amfotericina %
'" in&i#itorii en$imei de conversie a angiotensinei
" ciclosporina
(A)PU*) C+(CT" A C ' (Jarrison, vol.,, pag. 114:)
151. Care agenti etiologici ai nefritelor interstitiale pot cau$a a$otemie renala intrinseca<
A" #eta3lactaminele
%" leptospiro$a
C" sarcoido$a
'" aminoglico$idele
" &ipertensiunea arteriala accelerata
(A)PU*) C+(CT" A % C (Jarrison, vol.,, pag. 114:)
15,. Care sunt testele de confirmare utile in diagnosticul I(A asociata cu glomerulonefrite sau
vasculite<
A" scaderea fractiunii C/ a complementului
%" #iopsia renala
C" determinarea acidului uric seric
'" &emoculturi
" urocultura
(A)PU*) C+(CT" A % ' (Jarrison, vol.,, pag. 111,, ta#el ,823,)
15/. Jiper9aliemia din I(A poate fi deose#it de severa in urmatoarele situatii"
A" ra#domioli$a
%" a$otemie prerenala
C" sindrom de li$a tumorala
'" nefrita interstitiala acuta
" &emoli$a
(A)PU*) C+(CT" A C (Jarrison, vol.,, pag. 1115)
155. Care sunt indicatiile a#solute ale diali$ei in insuficienta renala acuta<
A" Jipocalcemia
%" Jiponatremia
C" )emnele sindromului uremic
'" Jipervolemia netrata#ila
" Jiper9aliemia re$istenta la masurile conservatoare
(A)PU*) C+(CT" C ' (Jarrison, vol.,, pag. 1111)
154. Alegeti masurile terapeutice considerate a fi utile in insuficienta renala acuta"
A" nu e7ista masuri profilactice specifice
%" in&i#itorii en$imei de conversie a angiotensinei tre#uie utili$ati cu precautie la pacientii cu
#oala renovasculara
C" diure$a alcalina fortata poate agrava le$iunile renale datorate metotre7atului
'" restrictia aportului de proteine la apro7imativ 2,1 g A -g A $i, proteine cu valoare #iologica
mare este indicata
" aportul caloric tre#uie redus paralel cu cresterea a$otemiei
(A)PU*) C+(CT" % ' (Jarrison, vol.,, pag. 111431111)
151. )indromul &epatorenal complica frecvent"
A" ciro$a &epatica
%" tumorile &epatice
C" re$ectia &epatica
'" o#structia #iliara
" pancreatita acuta
(A)PU*) C+(CT" A % C ' (Jarrison, vol.,, pag. 114:)
158. A$otemia prerenala poate complica o varietate de tul#urari &emodinamice"
A" &ipovolemia
%" de#itul cardiac sca$ut
C" vasoconstrictia sistemica
'" vasodilatatia renala sistemica
" vasodilatatia sistemica
(A)PU*) C+(CT" A % (Jarrison, vol.,, pag. 1148)

15:. Insuficienta renala acuta este un sindrom caracteri$at prin"
A" declin rapid al ratei de filtare glomerulara(ore3saptamani)
%" declin rapid progresiv al ratei de filtare glomerulara(saptamani3luni)
C" declin lent progresiv al ratei de filtare glomerulara(ani3decade)
'" reducerea recenta a valorilor ureii si creatininei serice
" tul#urari &idro electrolitice si acido#a$ice
(A)PU*) C+(CT" A (Jarrison, vol.,, pag. 1148)
15;. Care sunt valorile principalilor indici urinari care caracteri$ea$a insuficienta renala acuta
prerenala (a$otemia prerenala)<
A" concentrarea sodiului urinar mai mare de ,2 mmolAl
%" raportul dintre ureea urinara si cea plasmatica su# /
C" raportul ureeAcreatinina plasmatica su# 12314
'" raportul creatinina urinaraAcreatinina plasmatica peste 52
" inde7ul insuficientei renale su# 1
(A)PU*) C+(CT" ' (Jarrison, vol.,, pag. 111/)
142. Care sunt semnele sugestive pentru infectiile tractului urinar<
A" fe#ra
%" oligoanurie
C" disurie
'" i$olarea a doua sau mai multe #acterii
" pola9iuria
(A)PU*) C+(CT" A C (Jarrison, vol.,, pag. ;21)

141. Cistita din sarcina nu se tratea$a cu"
A" aminoglico$ide
%" trimetroprim3cotrimo7a$ol
C" amo7icilina
'" fluoroc&inolone
" cefalosporine
(A)PU*) C+(CT" A % ' (Jarrison, vol.,, pag. ;25)
14,. Tratamentul cistitelor acute necomplicate se face cu"
A" do$e unice trimetropin3sulfameto7a$ol, 5 t# o data
%" ampicilina ,35 g pe $i 8 $ile
C" numai sulfameto7a$ol , g do$a unica
'" numai trimetropim 522mg do$a unica
" imipenem 83,1 $ile
(A)PU*) C+(CT" A C ' (Jarrison, vol.,, pag. ;25)
14/. 'intre circumstantele care favori$ea$a infectiile tractului urinar fac parte"
A" sarcina
%" se7ul masculin
C" reflu7ul ve$ico3uretral
'" disfunctia neurogena a ve$icii
" cateterele uretrale permanente
(A)PU*) C+(CT" A C ' (Jarrison, vol.,, pag. ;22)
145. Care dintre categoriile de mai 6os pre$inta risc crescut de ITU<
A" Lravidele
%" Transplantatii renal
C" *ou3nascutii care au stat in ATI
'" %ar#atii su# ,2 de ani
" Pacientii cu dia#et $a&arat
(A)PU*) C+(CT" A % C (Jarrison, vol.,, pag. ;2/)
144. 0a ce categorii de #olnavi apare mai frecvent necro$a papilara<
A" %olnavi cu siclemie
%" %olnavi cu ulcer duodenal
C" 'ia#etici
'" Indivi$i cu a#u$ de analgetice
" Anemie feripriva
(A)PU*) C+(CT" A C ' (Jarrison, vol.,, pag. ;24)
141. Care din urmatoarele e7aminari are o semnificatie inalta pentru o P*A necomplicata"
A" %acteriuria semnificativa
%" 'ecelarea cilindrilor leucocitari
C" Jematurie macroscopica
'" )caderea densitatii si osmolaritatii ma7ime urinare
" Proteinuria tu#ulara
(A)PU*) C+(CT" A % (Jarrison, vol.,, pag. ;25)
148. Care dintre semnele clinice enumerate mai 6os se datorea$a pielonefritei<
A" fe#ra inalta
%" ta&icardia
C" disuria si pola9iuria
'" adenopatia ing&inala
" sensi#ilitate la palparea ung&iului costoverte#ral
(A)PU*) C+(CT" A % C (Jarrison, vol.,, pag. ;2,)
14:. Nlora normala ce coloni$ea$a vesti#ulul vaginal si uretra distala este repre$entata de"
A" difteroi$i
%" streptococi
C" lacto#acili
'" #acili Lram negativi
" Tric&omonas vaginalis
(A)PU*) C+(CT" A % C (Jarrison, vol.,, pag. ;22)
14;. *Infectiile tractului urinar inferior cuprind urmatoarele<
A.uretrite
%.pielonefrite
C.glomerulonefrite
'.a#cese renale
.a#cese perinefretice
(A)PU*) C+(CT "A(pag :;;)
112. *Infectia tractului urinar repre$inta pre$enta in urina a <
A.122 #acteriiAml
%.12.222 #acteriiAml
C.122.222 #actereriiAml
'.122312.222 #acteriiAml
.1.222.222 #acteriiAml
(A)PU*) C+(CT " (pag :;;)
111. *Agentul cel mai fervent implicat in infectiile tractului urinar este<
A.Proteus
%.-le#siella
C.)erratia
'.sc&eric&ia coli
.ntero#acter
(A)PU*) C+(CT "' (pag :;;)
11,. *%acteriuria asimtomatica este cel mai frecvent intalnita la<
A. #ar#ati
%. copii
C. varsnici
'. femei intre ,2342 de ani
. #ar#ati su# 42 de ani
(A)PU*) C+(CT" '(pag :;;)
11/. *Cei mai frecventi agenti intalniti in cadrul infectiilor tractului urinar sunt<
A.#acilii gram negativi
%.cocii gram negativi
C.#acilii gram po$itivi
'.cocii gram po$itivi
.fungii
(A)PU*) C+(CT" A (pag :;;)
115. *Cel mai frecvent agent incriminat in cadrul infectiior tractului urinar la pacientii cu
calcului este<
A.ntero#acter
%.Proteus
C.)erratia
'.-le#siela
.)tap&Mlococcus aureus
(A)PU*) C+(CT" (pag :;;)
114. *Infectiile urinare simtomatice acute apar cel mai frecvent la<
A. femei tinere
%. #ar#ati tineri
C. #ar#ati peste 42 de ani
'. femei peste 12 de ani
. varsnici
(A)PU*) C+(CT" A (pag :;;)
111. *Infectiile urinare la femeile insarcinate apar intr3un procent de <
A.foarte frecvent
%.,23/2>
C./2342>
'.123,2>
.,3:>
(A)PU*) C+(CT " (pag ;22)
118. *In care din ca$urile urmatoare situatii i$olarea agentului #acterian din urina tre#uie sa
ridice suspiciunea de infectie #acteriana a rinic&iului<
A.Proteus
%.-le#siella
C.ntero#acter
'. )tap&Mlococus aureus
.)tap&Mlococus saprop&Mticus
(A)PU*) C+(CT" ' (pag :;;)
11:. *Cistita &emoragica la copil este data de urmatoarele virusuri<
A.Parvovirusuri
%.(inovirusuri
C.Adenovirusuri
'..irusul urlian
.Citomegalo virus
(A)PU*) C+(CT "C (pag ;22)
11;. *In cistitele acute necomplicate mai mult de :2> din ca$uri sunt datorate <
A.)tap&Mlococcus aureus
%.)tap&Mlococus saprop&Mticus
C.Proteus
'.sc&eric&ia coli
.ntero#acter
(A)PU*) C+(CT "' (pag ;2/)
182. *In infectia c&lamidiana la femeile cu uretrita acuta, cel mai frecvent anti#iotic utili$at este<
A.ritromicina
%.Amo7icilina
C.Trimetroprim3sulfameto7a$ol
'.'o7icilina
.*itrofurantoin
(A)PU*) C+(CT" ' (pag ;25)
181. *%ar#atii cu infectii urinare de tract urinar, cu anomalii urologice sau implicarea prostatei
sunt candidatii la <
A. terapia cu do$a unica
%. terapia de / $ile
C. terapia de 4 $ile
'. terapia de ,1 de $ile
. terapia de 8315 $ile
(A)PU*) C+(CT " (pag ;25)
18,.*Inflamatia prostatica poate fi considerata atunci cand secretia prostatica e7primata contine <
A. I 12 leucocite pe microlitru
%. I122 leucocite pe microlitru
C. B1222 leucocite pe microlitru
'. I1222 leucocite pe microlitru
. I12.222 leucocite pe microlitru
(A)PU*) C+(CT" ' (pag ;21)
18/. *In prostatita #acteriana cronica, ta#loul clinic cuprinde<
A.prostata este dureroasa la palpare
%.prostata este indurata
C.prostata este in general normala la palpare
'.simtomatologie alarmanta
.anurie
(A)PU*) C+(CT"C (pag ;24)
185. Ta#loul clinic din cistita acuta cuprinde urmatoarele simtome<
A.disurie
%.durere suprapu#iana
C.sensi#ilitate su#pu#iana
'.anurie
.urina opaca
(A)PU*) C+(CT " A,%, (pag ;2,)
184. In pielonefrita acuta ma6oritatea pacientilor pre$inta<
A.leucocito$a semnificativa
%. disurie
C. piurie
'. #acterii detecta#ile in urina necentrifugata gram po$itivi
. #acterii detecta#ile in urina necentrifugata gram negativi
(A)PU*) C+(CT" A,C, (pag ;2,)
181. 0a femeile cu un episod progresiv de uretrita, fara &ematurie,fara durere suprapu#iana, si cu
un istoric al simptomelor mai mare de 8 $ile tre#uie suspectata<
A.necro$a palpilara
%.a#ces renal
C.infectie c&lamidiana
'.infectie cu .coli
.infectie gonococica
(A)PU*) C+(CT" C, (pag ;2,)
188. Urmatoarele principii stau la #a$a tratamentului infectiilor tractului urinar<
A.in ma6oritatea ca$urilor tre#uie o#tinut o cultura urinara calitativa
%.reducerea simtomelor clinice indica intotdeauna vindecarea #acteriologica
C.in general infectiile necomplicate limitate la tractul urinar inferior raspund la cure scurte de
terapie
'.infectiile do#andite in comunitate sunt datorate tulpinilor re$istente la anti#iotic
C.infectiile do#andite in comunitate sunt datorate tulpinilor sensi#ile la anti#iotice
(A)PU*) C+(CT" C, (pag ;2/)
18:. In sarcina, cistita acuta poate fi tratata cu <
A.penicilina
%.eritromicina
C.nitrofurantoin
'.amo7icilina
.cefalosporina
(A)PU*) C+(CT" C, ' , (pag ;25)
18;. )imptomele de de#ut cele mai comune in ca$ul de$voltarii necro$ei palilare cuprind
urmatoarele<
A.oligurie
%.&ematurie
C.oligurie
'.durere in flanc
.anurie
(A)PU*) C+(CT" %,' (pag ;24)
1:2. Pacientii cu infectii urinare suscepti#ili de a de$volta ca si complicatie necro$a papilara
includ<
A. pacientii cu dia#et $a&arat
%. pacientii cu #oli vasculare renale
C. pacentii cu pielonefrite cronice
'. pacientii cu leucemie
. pacientii cu siclemie
(A)PU*) C+(CT" A,%, (pag ;24)
1:1. Infectiile complicate ale tractului urinar sunt datorate in mod caracteristic urmatoarelor
#acterii<
A.#acterii do#andite in spital
%. .coli
C.Proteus
'.)erratia
.).saprop&Mticus
(A)PU*) C+(CT" A,%,C,' (pag ;21)
1:,. Predispo$itia pentru infectii de tract urinar superior in timpul sarcinii se datorea$a
urmatorilor factori<
A.reducerea peristaltismului intestinal
%.cresterea peristaltismului uretral
C.scaderea peristaltismului ureteral
'.reducerea tonusului ureteral
.disfunctia temporala a valvelor ve$ico ureterale
(A)PU*) C+(CT" C,', (pag ;22)
1:/. Piuria, in a#senta #acteriuriei, (piurie sterila), poate indica infectie cu agenti #acterieni
neo#isnuiti cum ar fi<
A.C.trac&omatis
%.U.urlealMticum
C.fungi
'..coli
.Proteus
(A)PU*) C+(CT" A, %, C (pag ;2,)
1:5. In ca$ul pielonefritei acute necomplicate, tratamentul de prima intentie cuprinde
urmatoarele anti#iotice<
A.trimetoprim3sulfameta$ol
%.fluoroc&inolona
C.aminoglico$id
'.penicilina
.tetraciclina
(A)PU*) C+(CT"A,%,C (pag ;25)
1:4. Care din urmatoarele e7aminari, are o semnificatie importanta pentru pielonefrita acuta
necomplicata<
A.#acteriurie semnificativa
% decelarea cilindrilor leucocitari
C.proteinurie tu#ulara
'.&ematurie macroscopica
.scaderea densitatii si osmolaritatii ma7ime urinare
(A)PU*) C+(CT " A, % (pag ;25)
1:1. 0a #olnavii cateteri$ati ve$ical #acteriile a6ung in ve$ica urinara<
A" pe cale &ematogena
B" pe cale limfatica
C" pe cale intraluminala
D" pe cale periuretrala
E" in decurs de ,3/ saptamani
(A)PU*) C+(CT" C, ' (pag ;2,)
1:8. In cistitele acute necomplicate tratamentul se poate efectua<
A" cu do$a unica de anti#iotic doar la pacienti selectionati
B" timp de / $ile cu anti#iotic la femei
C" timp de 8315 $ile cu anti#iotic la #ar#ati
D" cu do$a unica de anti#iotic la femeile tinere cu antecedente de infectie urinara
E" cu do$a unica de anti#iotic la femei tinere cu evidentierea anterioara a unor microorganisme
re$istente la anti#iotice
(A)PU*) C+(CT" A,%, C (pag ;25)
1::. Circumstantele care influentea$a patogene$a infectiilor urinare sunt<
A" sarcina
B" o#structia cailor urinare
C" disfunctia neurogena a ve$icii urinare
D" reflu7ul ve$ico3ureteral
E" varsta
(A)PU*) C+(CT "A,%,C,' (pag ;22)
1:;. In ca$ul a$otemiei prerenale sunt adevarate urmatoarele<
A.a$otemia prerenala este cea mai putin raspandita forma a insuficientei renale acute
%.repre$inta un raspuns fi$iologic la &ipoperfu$ia renala usoara pana la moderata
C.a$otemia prerenala este cea mai raspandita forma a insuficientei renale acute
'.parenc&imul renal este grav deteriorat
.parenc&imul renal nu este deteriorat
(A)PU*) C+(CT" %, C, (pag 1148)
1;2. Cau$ele a$otemiei prerenale cuprind urmatoarele<
A.nefrite interstitiale
%.calculi
C.strictura
'.&ipovolemia
.sindromul &epato3renal
(A)PU*) C+(CT" ', (pag 114:)
1;1. Cau$ele a$otemiei renale intrinseci cuprind urmatoarele<
A.sindrom &epato3renal
%.necro$a papilara
C.&iperpla$ie prostatica
'.glomerulonefrite si vasculite
.nefrite interstitiale
(A)PU*) C+(CT " ', (pag 114:)
1;,. Cau$ele a$otemiei postrenale cuprind urmatoarele<
A.necro$a tu#ulara acuta
%.sindromul &epato3renal
C.sindromul &emolitic uremic
'.strictura
.calculi
(A)PU*) C+(CTW ', (pag 114:)
1;/. )emnele clinice care sustin diagnosticul de a$otemie prerenala includ <
A.verti6ul ortostatic
%.&ipotensiunea ortostatica
C.ta&icardia
'.#radicardia
.mucoase umede
(A)PU*) C+(CT" A,%,C, (pap 1111)
1;5. *efroto7inele e7ogene cele mai raspandite sunt<
A.calciu
%.&emoglo#ina
C.mioglo#ina
'.potasiul
.sodiu
(A)PU*) C+(CT" A,%,C (pag 1112)
1;4. Complicatiile insuficientei renale acute cuprind urmatoarele<
A.&ipo9alemia este o#isnuita
%.&iper9alemia este o#isnuita
C.anemia se de$volta lent
'.anemia se de$volta rapid si este usoara
.&iperfosfatemie
(A)PU*) C+(CT" %, ', (pag 1115)
1;1. Indicatii a#solute pentru diali$a includ urmatoarele<
A.simptome ale sindromului uremic
%.semne ale sindromului uremic
C.&io9aliemie
'.&ipovolemie
.alcalo$a
(A)PU*) C+(CT " A,% (pag 1111)
1;8. Cu privire la complicatiile insuficientei renale acute sunt adevarate urmatoarele<
A.infectia apare la 423;2> din ca$uri
%.infectia este responsa#ila de 84> din decese
C.anemia este severa
'.anemia se de$volta lent
.anemia se de$volta rapid si este usoara
(A)PU*) C+(CT" A,%, (pag 1115)
1;:. In a$otemia prerenala sedimentul urinar are urmatoarele caracteristici<
A.este acelular
%.poate contine cilindri &ialini transparenti
C.&ematuria este frecventa
'.piuria este frecventa
.contine cilindri granulari pigmentati
(A)PU*) C+(CT "A, % (pag 1111)
1;;. A$otemia din cadrul sindromului &epato3renal poate fi precipitata de alterari &emodinamice
cum ar fi<
A.&emoragia
%.paracente$a
C.administrarea e7agerata de diuretice
'.su#stante to7ice
.&ipotensiune
(A)PU*) C+(CTW A,%,C (pag 114:)
822. Insuficienta renala acuta isc&emica apare cel mai frecvent la <
A.pacienti cu interventii c&irurgicale cardio3vasculare ma6ore
%.&ipotensiune
C.anemie severa
'.&emoragii
.sepsis
(A)PU*) C+(CT"A,', (pag 114:)
821. Prevenirea si tratamentul 9iper9alemiei din insficienta renala acuta cuprimde urmatoarele<
A.(estrictie de - in dieta (su# 52 mmolA$i)
%.(asini sc&im#atoare de ioni care fi7ea$a -
C.(estrictie de proteine din dieta
'.'iali$a
.Tratamentul de o#icei nu este necesar
(A)PU*) C+(CT A,%,' (pag1114)
82,. Indicatii pentru diali$a in ca$ul insuficientei renale acute sunt urmatoarele<
A.manifestari clinice ale uremiei
%.su#incarcare volemica intravasculara ireducti#ila
C.&ipo9alemie re$istenta
'.alcalo$a severa re$istenta la masuri conservative
.diali$a profilactica daca ureea I1223,22 mgAdl
(A)PU*) C+(CT "A, (pag 1114)
82/. +#iectivul tratamentului nutritional in insuficienta renala acuta cuprinde urmatoarele<
A.restrictia aportului proteic la apro7imativ 1g A9g corp
%.furni$area celor mai multe calorii su# forma de aci$i grasi nesaturati
C.restrictia aportului proteic la apro7imativ 2,1 gA9g corp
'.furni$area celor mai multe calorii su# forma de car#o&idrati
.&iperalimentatia parenterala are un #eneficiu net
(A)PU*) C+(CT" C,' (pag 1111)
825. Cele mai pro#a#ile candidate ca to7ine in uremie sunt produsii secundari ai<
A.Proteinelor
%.Aminoaci$ilor
C.Aci$i grasi nesaturati
'.*itritilor
.0ipidelor
(A)PU*) C+(CT" A,% (pag 1118)
824. Pre$entarea si severitatea simptomelor uremiei varia$a de la pacient la pacient, depin$and
de <
A.importanta reducerii masei renale functionale
%.rapiditatea cu care masa renala este redusa
C.#olile cronice pree7istente
'.varsta pacientului
.patologie renala pree7istenta
(A)PU*) C+(CT " A, % (pag 1118)
821. Caracteristica o#isnuita a insuficientei renale cronice este<
A.reducerea dimensiunilor rinic&iului la ecografie
%.crestera dimensiunilor rinic&iului la ecografie
C.cresterea dimensiunilor rinic&iului la urografie
'.cresterea dimensiunilor rinic&iului la radiografie a#dominala pe gol
. reducerea dimensiunilor rinic&iului la urografie
(A)PU*) C+(CT" A, (pag 111;)

828Aparitia neo#isnuita a pericarditelor la pacientii cu insuficienta renala cronica corect diali$ati
este de o#icei datorata<
A.Infectiilor virale
%.#olilor sistemice
C.infarct miocardic transmural
'.c&irurgiei cardiace
.c&irurgiei a#dominale
(A)PU*) C+(CT " A,%,C,' (pag 1181)
82:*Identificati afirmatia adevarata referitoare la dia#etul $a&arat"
A" 0a pacientii cu '=*I' nivelurile insulinei in vena porta sunt egale cu ele celor cu '=I'.
B" Ciclul Cori se refera la reconversia gluco$ei circulante in lactat in tesuturile periferice, cu
intoarcerea lactatului in ficat pentru gluconeogene$a.
C" In medie, complicatiile dia#etului devin manifeste la 12 ani dupa aparitia &iperglicemiei
manifeste.
D" (ata mortalitatii in coma &iperosmolara este de pana la 42>.
E" In coma &iperosmolara deficitul mediu de lic&id este de /34 l.
(A)PU*) C+(CT: % pag,,:1
82;*Prima deci$ie care se ia in sta#ilirea dietei la un pacient cu dia#et $a&arat este"
A" sta#ilirea aportului de &idrati de car#on
B" sta#ilirea aportului de lipide
C" sta#ilirea aportului caloric
D" sta#ilirea aportului de proteine
E" restrictia aportului de dulciuri
(A)PU*) C+(CT: C pag ,,813,,8,
812. *Coma &iperosmolara se caracteri$ea$a prin urmatoarele, cu !CPTIA"
A" 'es&idratare profunda
B" Cresterea marcata a ureei si a creatininei
C" Acido$a meta#olica severa
D" (ata de mortalitate crescuta
E" Llicemie mult crescuta
(A)PU*) C+(CT: C pag ,,:1
811.*Cel mai o#isnuit ta#lou al neuropatiei dia#etice este repre$entat de"
A" sindromul e7trapiramidal
B" polineuropatia periferica
C" epilepsie
D" sindromul de tunel carpian
E" sciatalgia
(A)PU*) C+(CT: %(pag. ,,:/)
81,. Tratamentul cu insulina in dia#etul $a&arat poate fi administrat su# mai multe sc&eme de
tratament. Te&nica cu multiple in6ectii su#cutanate cu insulina implica"
A" administrarea unei singure do$e de insulina cu actiune lenta
B" administrarea a una sau doua in6ectii pe $i de insulina cu actiune intermediara
C" administrarea a doua in6ectii pe $i de insulina cu actiune rapida
D" administrarea de insulina cu actiune rapida inaintea fiecarei mese, impreuna cu o do$a de
insulina cu actiune intermediara sau lunga seara
E" administrarea prin folosirea unei pompe ce eli#erea$a insulina continuu int3un ritm #a$al cu
ritmuri programate crescute inainte de mese
(A)PU*) C+(CT: ' pag ,,8,3,,85
81/. * Cau$ele formei secundare de dia#et pot fi, cu !CPTIA"
A" Pancreatita cronica la alcoolici
B" )indromul Cus&ing
C" Jipertiroidismul
D" Acromegalia
E" Medicamente
(A)PU*) C+(CT: C pag ,,11
815.*Caracteristicile generale ale dia#etului $a&arat insulinodependent (tip 1) sunt urmatoarele"
A" .arsta instalarii peste 52 de ani
B" (aspunde la terapia sulfonilureica
C" Pacienti supraponderali, o#e$i
D" Complicatia acuta" cetoacido$a
E" *ivelul glucagonului sca$ut, nesupresi#il cu insulin
(A)PU*) C+(CT: ' pag,,82
814.* Microal#uminuria din nefropatia dia#etica se defineste prin"
A" Proteinurie /223422mgA$i
B" Proteinurie /23/22mgA,5 ore
C" Proteinurie su# 1,,gA,5 ore
D" Proteinurie peste 2,4gA 1 litru de urina
E" Proteinurie intre 134VdgA ,5ore
(A)PU*) C+(CT: % pag ,,:/
811.* )u#stratul primar pentru formarea corpilor cetonici (in cursul cetoacido$ei dia#etice) este"
A" gluco$a
B" aminoaci$ii
C" fosfolipidele
D" aci$ii grasi li#eri
E" colesterolul
(A)PU*) C+(CT: ' pag,,88
818.* )indromul tardiv de edem cere#ral ce poate apare in cursul tratamentului cetoacido$ei
dia#etice se previne cu"
A" solutie (inger
B" solutie salina (ser fi$iologic)
C" #icar#onat de sodiu
D" gluco$a 4>
E" clorura de potasiu
(A)PU*) C+(CT: ' pag,,8;
81:* Care este momentul optim de administrare a insulinei la un #olnav cu cetoacido$a dia#etica
si potasiul seric foarte sca$ut<
A" Imediat ce #olnavul s3a pre$entat la medic
B" )e administrea$a concomitent insulina U potasiu
C" 'upa 123;2 min pana se administrea$a 52342 mmoli potasiu
D" 0a 12314 min dupa administrarea solutiei (inger
E" 0a ,3/ ore dupa administrarea a 52342 mmoli potasiu
(A)PU*) C+(CT: C pag ,,8;
81;.* Testul standard de toleranta orala la gluco$a se face cu"
A" 42 g gluco$a
B" 84 g gluco$a
C" 122 g gluco$a
D" 142 g gluco$a
E" ,22 g gluco$a
(A)PU*) C+(CT: % pag,,11
8,2.*Care este valoarea gluco$ei plasmatice dupa post (peste noapte) pentru diagnosticul
dia#etului $a&arat<
A" glicemia 1,2 mgAdl
B" glicemia mai mare sau egala cu 152 mgAdl o singura data
C" glicemia mai mare sau egala cu 152 mgAdl in doua oca$ii repetate
D" glicemia mai mare sau egala cu 1:2 mgAdl
E" glicemia mai mare ,22 mgAdl
(A)PU*) C+(CT: C pag,,11
8,1.*Care este necesarul minim de proteine pentru o #una nutritie a #olnavilor cu dia#et
$a&arat<
A" 2,5 gA9gA$i
B" 2,; gA9gA$i
C" , gA9gA$i
D" 1,; gA9gA$i
E" ,3/ gA9gA$i
(A)PU*) C+(CT" % pag,,81
8,,.*Care este necesarul $ilnic de proteine la un #olnav cu dia#et $a&arat si nefropatie dia#etica<
A" 2,: gA9gA$i
B" 1,4 gA9gA$i
C" 2,; gA9gA$i
D" , gA9gA$i
E" 2,/ gA9gA$i
(A)PU*) C+(CT: A pag,,8,
8,/.*Care este cantitatea de grasimi din numarul total de calorii la un #olnav cu dia#et $a&arat,
nono#e$, fara &iperlipidemie<
A" 52>
B" /2>
C" 42>
D" 54>
E" 12>
(A)PU*) C+(CT: % pag,,8,
8,5.* (ata de productie $ilnica a insulinei la su#iectii nondia#etici de greutate normala este de"
A" apro7imativ ,4 UA$i
B" 42 UA$i
C" 52 UA$i
D" 12 UA$i
E" 122 UA$i
(A)PU*) C+(CT: A pag,,8,
8,4.* Cand un pacient cu dia#et $a&arat tratat cu insulina va reduce do$a<
A" Premergator unei interventii c&irurgicale
B" Cand anticipea$a un efort fi$ic semnificativ
C" In cursul unei infectii intercurente
D" 'aca este &ipertensiv
E" Inaintea unor e7plorari de la#orator
(A)PU*) C+(CT: % pag.,,8/
8,1.* 0a persoanele sanatoase eliminarea renala (pragul renal) a gluco$ei apare la o glicemie de"
A" 142 mgAdl
B" 1523112 mgAdl
C" 1:23,22 mgAdl
D" ,12 mgAdl
E" 1,231/2 mgAdl
(A)PU*) C+(CT: C pag,,85
8,8.* Tratamentul edemului cere#ral ce poate apare in evolutia cetoacido$ei se face cu"
A" solutie (inger
B" ser fi$iologic
C" #icar#onat de sodiu
D" manitol
E" clorura de potasiu
(A)PU*) C+(CT" ' pag,,:2
8,:.*(ata de mortalitate in coma &iperosmolara din dia#etul $a&arat este de"
A" ,2>
B" ,4>
C" 12>
D" peste 42>
E" 52>
(A)PU*) C+(CT: ' pag ,,:1
8,;.* 0e$iunea proliferativa din retinopatia dia#etica este"
A" formarea de noi vase
B" microanevrismele
C" e7udate dure
D" pete vatuite
E" dilatari venoase
(A)PU*) C+(CT: A pag ,,:,
8/2.*JTA aparuta in evolutia nefropatiei dia#etice se tratea$a cu"
A" nifedipin
B" propranolol
C" atenolol
D" captopril
E" metoprolol
(A)PU*) C+(CT: ' pag ,,:/
8/1.* Prin microal#uminurie se intelege e7cretia renala de al#umina pana la nivelul de"
A" 5223542 mgA$i
B" 4223442 mgA$i
C" /23/22 mgA$i
D" 122 mgA$i
E" peste :22 mgA$i
(A)PU*) C+(CT: C pag ,,:/
8/,.**europatia vegetativa din dia#etul $a&arat se manifesta clinic prin"
A" pareste$ii
B" &ipereste$ie
C" dificultate la ing&itire
D" durere ce mimea$a &erpesul $oster
E" durere ce mimea$a un a#domen acut c&irurgical
(A)PU*) C+(CT: C pag ,,:/
8//.* 'iareea dia#etica se tratea$a cu"
A" codeina
B" aspirina
C" acetaminofen
D" loperamid
E" fenitoin
(A)PU*) C+(CT : ' pag ,,:/
8/5.* 'ieta in dia#etul $a&arat"
A" Aportul de colesterol tre#uie sa repre$inte 8> din calorii
B" )e recomanda suplimentarea dietei cu ulei de peste, care contine aci$i grasi /3omega
C" 0a pacientii non3o#e$i se recomanda, in mod o#isnuit, o cantitate de proteine de
apro7imativ /2> din numarul total de calorii
D" (estrictia de proteine este prudenta daca se doreste scaderea ponderala, deoarece proteinele
contin o cantitate mai mare de energie fata de lipide si car#o&idrati
E" 'eoarece dietele cu glucide in cantitate mica pot incetini progresia nefropatiei, necesarul
glucidic tre#uie limitat la 2,: gA9gA$i
(A)PU*) C+(CT: % pag ,,813,,8,
8/4.*Paraclinic, cetoacido$a dia#etica se caracteri$ea$a prin"
A" Concentratii plasmatice initiale ale potasiului sca$ute
B" Pre$enta gaurii cationice
C" *iveluri plasmatice crescute ale peptidului C
D" Concentratiile plasmatice ale sodiului sca$ute
E" pJ I 8,54
(A)PU*) C+(CT: ' pag ,,8:
8/1.*Llucagonul in dia#etul $a&arat"
A" serveste la sustinerea ma6ora
B" serveste in ca$ul postului prelungit
C" este principalul &ormon de contrareglare
D" nu este necesar pentru mentinerea nivelului gluco$ei sanguine
E" este inlocuit de &ormonul de crestere in a#senta acestuia
(A)PU*) C+(CT" C (pag. ,,84)
8/8*Jipoglicemia ignorata apare datorita"
A" eli#erarii de epinefrina si norepinefrina
B" datorita neuropatiei autoimune la pacientii cu dia#et de lunga durata
C" &ipoglicemiei anterioare
D" pierderii raspunsului la catecolamine
E" scaderii unitatilor de transport cere#ral de gluco$a
(A)PU*) C+(CT" ' pag ,,84
8/:. Insulina intermediara are urmatoarele trasaturi"
A" actiunea incepe la ,,4 ore
B" actiunea incepe 1A, ore
C" un varf ma7im la 11 ore
D" perioada totala de actiune ,4 ore
E" varf ma7im la / ore
(A)PU*) C+(CT: AC' pag,,85
8/;.Prin mentinerea la o femeie cu dia#et $a&arat a unei glicemii normale pe timpul sarcinii se
previne"
A" macrosomia fetala
B" aparitia edemelor
C" mortalitatea perinatala
D" sindromul de detresa respiratorie
E" aparitia JTA
(A)PU*) C+(CT: AC' pag ,,85
852.Ce categorie de #olnavi cu dia#et $a&arat vor fi e7clusi de la tratamentul intensiv cu
insulina<
A" Persoanele in varsta
B" Persoanele cu #oli coronariene
C" %olnavii cu accidente vasculare cere#rale
D" %olnavii cu ulcer gastric
E" %olnavii cu &epatita cronica
(A)PU*) C+(CT: A%C pag ,,84
851. Care sunt &ormonii de contrareglare ce intervin in &ipoglicemie<
A" Llucagonul
B" pinefrina
C" Tiro7ina
D" Parat&ormonul
E" Prolactina
(A)PU*) C+(CT: A% pag,,84
85,. )imptomele vegetative si modificarile functiei cere#rale declansate de &ipoglicemie in
evolutia dia#etului $a&arat apar la o glicemie de"
A" 42344 mgAdl
B" 8238, mgAdl
C" ;2 mgAdl
D" 843:4 mgAdl
E" ;4 mgAdl
(A)PU*) C+(CT: A% pag ,,84
85/. Jipoglicemia din dia#etul $a&arat poate fi determinata de"
A" #oala renala dia#etica
B" &ipertiroidismul
C" insuficienta suprarenala autoimuna
D" anticorpii circulanti antiinsulinici
E" e7cesul alimentar de &idrati de car#on
(A)PU*) C+(CT: AC' pag ,,81
855. Clinic, cetoacido$a dia#etica se caracteri$ea$a prin"
A" Lreata si varsaturi
B" Polifagie
C" 'ureri a#dominale
D" 'es&idratare
E" (espiratie -ussmaul
(A)PU*) C+(CT: AC' pag ,,8:
854. Paraclinic, cetoacido$a dia#etica se caracteri$ea$a prin"
A" *iveluri plasmatice crescute ale e3&idro7i#utiratului
B" Concentratii plasmatice initiale ale potasiului sca$ute
C" Pre$enta gaurii anionice
D" Concentratiile plasmatice ale sodiului sca$ute
E" pJI8,54
(A)PU*) C+(CT: AC' pag ,,8:
851. Cetoacido$a dia#etica se poate complica cu"
A" Infarct miocardic
B" )indrom de detresa respiratorie
C" dem cere#ral
D" Trom#o$a vasculara
E" Jiperc&erato$a
(A)PU*) C+(CT: A%C' pag ,,:2
858. (etinopatia dia#etica simpla se caracteri$ea$a prin"
A" 'ilatatie si oclu$ie capilara
B" Microanevrisme
C" )unturi arteriovenoase
D" .ase noi
E" Jemoragii in vitros
(A)PU*) C+(CT: A%C pag ,,:,
85:. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la nefropatia dia#etica sunt false<
A" Apro7imativ :4> dintre pacientii cu dia#et insulino3dependent de$volta aceasta complicatie
B" *efropatia dia#etica poate fi functional silentioasa timp indelungat (12 314ani)
C" 0a de#ut, ratele de filtrare glomerulara pot fi cu 52> su# normal
D" Microal#uminuria este datorata in principal concentratiei crescute de &eparan sulfat3
proteoglican anionic in mem#rana #a$ala glomerulara
E" 'upa ce incepe fa$a macroproteinurica se instalea$a un declin constant al functiei renale, rata
de filtrare glomerulara sca$ind, in medie, cu 1mlAmin pe luna
pag ,,:,3,,:5 (A)PU*) C+(CT: AC'
85;. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la neuropatia dia#etica sunt adevarate<
A" Mononeuropatia dia#etica este un sindrom sen$itiv in care durerea apare urmind distri#utia
unuia sau a mai multor nervi spinali
B" Mononeuropatia dia#etica este, de o#icei, autolimitata
C" Polineuropatia periferica dia#etica se caracterisea$a prin durere care se accentuea$a la mers
D" (efle7ele osteo3tendinoase in polineuropatia periferica dia#etica sunt a#sente
E" Pierderea cur#urii cu fracturi multiple ale oaselor tarsiene este un aspect o#isnuit la
radiografie
pag ,,:/ (A)PU*) C+(CT: %'
842. (eferitor la tratamentul cu insulina al pacientilor dia#etici"
A" Terapia conventionala cu insulina implica administrarea de insulina cu actiune intermediara
sau lunga seara, o do$a unica, impreuna cu insulina rapida inaintea fiecarei mese
B" In administrarea continua s.c. de insulina cu a6utorul pompei, insulina este eli#erata intr3un
ritm #a$al continuu pe parcursul $ilei, cu ritmuri sca$ute programate inainte de mese
C" Toti pacientii vor fi sfatuiti sa3si creasca do$a de insulina cind se anticipea$a o activitate
sustinuta sau un efort semnificativ
D" Insulina este necesara pentru tratamentul tuturor pacientilor cu dia#et $a&arat insulino3
dependent
E" Jipoglicemia este mai frecventa dupa insulina decit dupa antidia#etice orale
pag ,,8,3,,8/, ,,81 (A)PU*) C+(CT: '
841. Cau$ele formelor secundare de dia#et $a&arat sunt
A" Ata7ia3teleangiecta$ia
B" 0ipodistrofiile
C" Administrarea de &ormoni steroi$i
D" Arsurile usoare
E" Infectiile virale
pag ,,11 (A)PU*) C+(CT: A%C
84,. Terapia intensiva cu insulina nu este indicata in urmatoarele ca$uri, e7ceptand
A" Copii su# 8 ani
B" Persoane dupa transplant renal
C" Persoane cu #oala coronariana asociata
D" Persoane cu A.C asociat
E" Nemei insarcinate
pag.,,853,,84 (A)PU*) C+(CT: %
84/. Complicatiile cetoacido$ei dia#etice sunt
A" Trom#o$a vasculara
B" Anore7ie,greturi
C" Mucormico$a
D" Temperatura corporala su# normal
E" )indromul de detresa respiratorie
pag. ,,:2 (A)PU*) C+(CT: AC
845. 0e$iunile simple din retinopatia dia#etica sunt, cu e7ceptia"
A" Pete vatuite
B" Microanevrisme
C" Cicatrice
D" Jemoragii in vitros
E" Jemoragii(puncte sau pete)
pag.,,:, (A)PU*) C+(CT: C'
844. Jipoglicemia la pacientii dia#etici insulino3dependenti poate fi cau$ata de"
A" lipsa unei mese
B" efort fi$ic neasteptat
C" scaderea do$ei de insulina
D" eli#erarea catecolaminelor ca &ormoni de contrareglare
E" instalarea complicatiilor renale ale dia#etului
pag.,,84381 (A)PU*) C+(CT: A%
841. Ta#loul clinic al cetoacido$ei dia#etice cuprinde"
A" anore7ie, greata si varsaturi
B" tuse cu e7pectoratie &emoptoica
C" respiratie -ussmaul
D" dureri osoase
E" alterarea starii de constienta sau coma franca
pag.,,8: (A)PU*) C+(CT" AC
848. Tratamentul cetoacido$ei dia#etice cuprinde"
A" administrarea de insulina intravenos
B" administrarea de glucagon intravenos
C" administrarea intravenoasa de solutie salina i$otona sau (inger lactat
D" administrarea de potasiu
E" administrarea de diuretice
pag.,,8; (A)PU*) C+(CT: AC'
84:. Care dintre urmatoarele situatii repre$inta complicatii ale retinopatiei proliferative din
dia#etul $a&arat"
A" formarea anevrismelor
B" &emoragia in vitros
C" de$lipirea de retina
D" cataracta
E" pierderea vederii
pag.,,:, (A)PU*) C+(CT: %C
84;. Care sunt cele mai specifice le$iuni ale glomerulosclero$ei dia#etice"
A" &ialini$area arteriolelor aferente glomerulare
B" proliferarea endoteliala
C" formarea de semilune celulare epiteliale
D" nodulii -immelstiel3Qilson
E" corpii &emato7ilinici Lross
pag.,,:, (A)PU*) C+(CT: A'
812. Cetoacido$a dia#etica"
A" ste cau$ata de intreruperea aportului de insulina
B" Poate fi determinata de infectii, interventii c&irurgicale
C" Are ca su#strat fi$iopatologic" gluconeogene$a ma7ima cu scaderea utili$arii periferice a
gluco$ei
D" )e de$volta datorita #locarii procesului cetogenetic
E" )e asocia$a cu scaderea relativa sau a#soluta a concentratiei de glucagon
pag.,,88 (A)PU*) C+(CT: A%C
811. Clinic, cetoacido$a dia#etica se manifesta prin urmatoarele, cu !CPTIA"
A" Lreturi, varsaturi, anore7ie
B" 'urere a#dominala
C" (espiratie -ussmaul
D" )emne de supraincarcare volemica
E" +ligurie
pag.,,8: (A)PU*) C+(CT: '
81,. Coma dia#etica &iperosmolara nonceto$ica"
A" ste o complicatie a dia#etului insulino3dependent
B" (e$ulta dintr3o diure$a &iperglicemica sustinutacu aport redus de lic&ide
C" Poate fi precipitata de &emodiali$a, alimentatie prin sonda cu formule #ogat proteice, agenti
osmotici
D" Poate fi initiata de steroi$i, agenti imunosupressivi, diuretice
E" Apare la tineri
pag.,,:2 (A)PU*) C+(CT: %C'
81/. Caracteristicile clinico3#iologice ale comei &iperosmolare nonceto$ice sunt"
A" )emne neurologice (comitialitate, &emiplegie tran$itorie, coma superficiala)
B" Jiperglicemie e7trema
C" )caderea a$otului ureic sanguin si a creatininei
D" Cresterea osmolaritatii sangvine
E" )caderea vasco$itatii plasmatice
pag. ,,:1 (A)PU*) C+(CT: A%'

815. Polineuropatia vegetativa la nivelului tractului gastrointestinal se poate manifesta prin"
A" 'isfunctie esofagiana cu dificultate la ing&itire
B" Ulcer duodenal cronic
C" vacuare gastrica intar$iata
D" 'iaree, constipatie
E" )indrom MallorM3Qeiss
pag.,,:/ (A)PU*) C+(CT" AC'
814. Cetoacido$a dia#etica apare ca urmare a"
A" aportului crescut de lipide
B" suprado$arii insulinei
C" infectiilor intercurente
D" interventiilor c&irurgicale
E" intreruperii aportului de insulina
pag. ,,88 (A)PU*) C+(CT: C'
811. Cetoacido$a dia#etica se caracteri$ea$a prin"
A" &iperglicemie
B" diure$a osmotica
C" &iper&idratare
D" des&idratare
E" &ipervolemie
pag.,,88 (A)PU*) C+(CT: A%'
818. )u#liniati afirmatiile corecte referitoare la cetoacido$a dia#etica"
A" deficitul de insulina creste eli#erarea aci$ilor grasi li#eri
B" deficitul de insulina reduce eli#erarea aci$ilor grasi li#eri
C" glucagonul accelerea$a o7idarea aci$ilor grasi li#eri
D" glucagonul scade malonil CoA &epatica
E" glucagonul stimulea$a acetil3CoA car#o7ila$a
pag.,,8838: (A)PU*) C+(CT: AC'
81:. Clinic, cetoacido$a incepe cu"
A" transpiratii
B" anore7ie
C" greata
D" varsaturi
E" &ipertensiune arteriala
pag.,,8: (A)PU*) C+(CT: %C'
81;. 0a e7aminarea unui #olnav cu cetoacido$a necomplicata se poate constata"
A" respiratie -ussmaul
B" fe#ra
C" temperatura normala
D" temperatura sca$uta
E" alterarea starii de constienta
pag. ,,8: (A)PU*) C+(CT: AC'
882. Care sunt anomaliile meta#olice pre$ente in coma cetoacidotica<
A" Alcalo$a meta#olica
B" 'eficitul de magne$iu
C" Jipertrigliceridemie
D" Jiperamila$emie
E" Jipersodemie
pag.,,8:3,,88 (A)PU*) C+(CT: %C'
881. 'iagnosticul diferential al cetoacido$ei la un #olnav cu dia#et $a&arat nediagnosticat
anterior se face cu"
A" uremia
B" cetoacido$a alcoolica
C" into7icatii
D" dia#etul insipid
E" pancreatita acuta
pag.,,8; (A)PU*) C+(CT: A%C
88,. Care sunt primele teste de la#orator ce se efectuea$a pentru diagnosticul de cetoacido$a
dia#etica<
A" &emoglo#ina glico$ilata (A1C)
B" leucocitele din sangele periferic
C" corpii cetonici din urina
D" gluco$a urinara
E" glucagonul seric
pag.,,8; (A)PU*) C+(CT: C'
88/.Care sunt do$ele de insulina necesare pentru tratamentul cetoacido$ei dia#etice<
A" initial in #olus iv 122 unitati de insulina
B" initial in #olus intravenos ,4342 unitati de insulina
C" Apoi /2352 UA& pana cand cetoacido$a se remite
D" 143,4 UA& pana cand cetoacido$a se remite
E" 42312 UA& pana cand cetoacido$a se remite
pag. ,,8; (A)PU*) C+(CT: %'
885. Cand este indicat #icar#onatul la #olnavii cu cetoacido$a dia#etica<
A" pJ3ul seric 8,,4
B" pJ3ul seric 8
C" pJ3ul seric 1,;
D" pJ3ul seric 8,/
E" pJ3ul seric 8,,
pag. ,,88 (A)PU*) C+(CT: %C
884. Alcalini$area rapida a unui #olnav cu cetoacido$a dia#etica poate duce la"
A" cresterea eli#erarii o7igenului in tesuturi
B" scaderea eli#erarii de o7igen in tesuturi
C" scaderea functiei ventriculare stangi
D" diure$a osmotica
E" cresterea aviditatii &emoglo#inei pentru o7Mgen
pag.,,8; (A)PU*) C+(CT: %C
881. Care sunt complicatiile digestive ce pot apare in evolutia cetoacido$ei dia#etice<
A" Ulcerul gastric
B" Ulcerul duodenal
C" Lastrita ero$iva
D" 'ilatatia gastrica acuta
E" sofagita de reflu7
pag.,,:2 (A)PU*) C+(CT: C'
888. Care dintre urmatoarele situatii pot masca pre$enta cetoacido$ei dia#etice<
A" Infectiile intercurente
B" Jipo7ia severa
C" Interventiile c&irurgicale
D" Colapsul vascular
E" 'iselectrolitemiile
pag.,,:2 (A)PU*) C+(CT: %'
88:. Care sunt complicatiile cetoacido$ei dia#etice<
A" Infarctul miocardic
B" Trom#o$a vasculara
C" demul cere#ral
D" Jipertensiunea arteriala
E" )indromul de detresa respiratorM
pag.,,:2 (A)PU*) C+(CT: A%C
88;. Care sunt factorii ce pot supradiagnostica dia#etul $a&arat prin testul standard de toleranta
orala la gluco$a<
A" )ecretia de epinefrina
B" li#erarea glucagonului
C" 0ipsa e7ercitiului fi$ic
D" 'ieta #ogata in fi#re vegetale
E" An7ietatea cau$ata de punctia venoasa
pag.,,14 (A)PU*) C+(CT: A%C
8:2. In cursul terapiei dia#etului $a&arat prin te&nica cu multiple in6ectii de insulina su#cutanat,
insulina cu actiune rapida va fi divi$ata astfel"
A" 52> la micul de6un
B" 42> la micul de6un
C" /2> la pran$
D" /2> la cina
E" 54> la pran$
pag.,,8/ (A)PU*) C+(CT: AC'
8:1. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul dia#etului $a&arat prin te&nica cu
multiple in6ectii de insulina administrate su#cutanat sunt adevarate<
A" Initierea terapiei se face cu 2,132,8 U insulinaA9g
B" A6ustarea do$ei de insulina intermediara se face pe #a$a glicemiei la 1& postprandial
C" A6ustarea do$ei de insulina rapida se face pe #a$a glicemiei a 6eun
D" Insulina intermediara se administrea$a la ; seara
E" A6ustarea insulinei rapide se face pe #a$a glicemiei la 1& postprandial
pag.,,8/ (A)PU*) C+(CT: A'
8:,. Preparatele de insulina cu actiune intermediara sunt folosite in"
A" urgentele dia#etice
B" tratamentul conventional cu insulina
C" terapia prin in6ectii multiple de insulina su#cutanat
D" administrarea su#cutanata continua de insulina
E" in cursul unor infectii intercurente
pag.,,85 (A)PU*) C+(CT: %C
8:/. 0a un #olnav cu dia#et $a&arat tratat de peste 12 ani cu insulina, actiunea insulinei rapide
are urmatoarele caracteristici"
A" incepe la cateva minute
B" de#utul actiunii la apro7imativ 1 ora
C" un varf ma7im la 1 ore
D" are efecte masura#ile la 11 ore
E" se mentine efectul si la ,5 de ore
pag.,,85 (A)PU*) C+(CT: %C'
8:5. 0a un #olnav cu dia#et $a&arat cu de#ut recent tratat cu insulina actiunea insulinei rapide
are urmatoarele trasaturi"
A" de#utul actiunii la cateva minute
B" efectul ma7im la , ore
C" durata de 13: ore
D" durata pana la 11 ore
E" efect ma7im la 1 ore
pag.,,85 (A)PU*) C+(CT: A%C
8:4. *In uropa aportul de iod este adecvat in"
A. (omania
%. Ninlanda
C. Italia
'. %ulgaria
. Marea %ritanie
(pag 151) (A)PU*) C+(CT" %
8:1. *Jipertiroidismul se manifesta prin urmatoarele cu e7ceptia"
A. Prurit
%. Natiga#ilitate
C. Apetit sca$ut (frecvent la tineri)
'. Ni#rilatie atriala
. +nicoli$a
(pag 11;) (A)PU*) C+(CT" C
8:8. *Cea mai severa reactie adversa la administrarea de AT) in &ipertiroidii este"
A. Jepatita ronica
%. Icter colestatic
C. ruptii cutanate pruriginoase
'. Agranulocito$a
. Trom#ocitopenie
( pag 1,5) Rasp!s: D
8::. *Agravarea e7oftalmiei ,dupa radioterapie, poate fii prevenita prin"
A. Corticoterapie timp de cateva $ile
%. Corticoterapie timp de cateva luni
C. AI*) timp de cateva $ile
'. Administrarea anterioara terapiei de antitiroidiene de sinte$a
. Administrarea ulterioara terapiei de antitiroidiene de sinte$a
( pag 1,4) (A)PU*) C+(CT" %
8:;. *Urmatoarele afirmatii despre antitiroidienele de sinte$a sunt adevarate"
A. 'e electie la gravide este metil3tiouracil
%. 'urata tratamentului este 13, luni
C. (emisiunea se reali$ea$a cel mai pro#a#il in gusa medie
'. 0a copil si adolescenti sunt contraindicate antitiroidienele de sinte$a
. ruptiile cutanate pruriginoase sunt reversi#ile la intreruperea tratamentului
(pag 1,5) (A)PU*) C+(CT"
8;2. *Care din clasificarea +M) a gusii oligosimptomatice prin deficit de aport iodat nu este
adevarata"
A. Lradul 1.Tiroida marita de volum se palpea$a,dar se vede numai in deglutitie cu capul in
e7tensie(gusa mica)
%. Lradul ,.Tiroida marita de volum se o#serva in po$itia normala a capului,nu depaseste
marginea interna a musc&iului sternocleidomastiodian (gusa medie)
C. Lradul ,.Tiroida voluminoasa depaseste lo6a cervicala lateral sau intratoracic (gusa
medie)
'. Lradul /.Tiroida marita de volum depaseste marginea musc&iului
sternocleidomastoidian,dar nu deformea$a lateral gatul si se mentine in $ona
cervicala(gusa mare)
. Lradul 5.Tiroida voluminoasa depaseste lo6a cervicala lateral sau intratoracic(gusa
voluminoasa)
(pag 15/) (A)PU*) C+(CT" C
8;1. *Lusa endemica este definite ca"
A. Jipertrofia tiroidei cu modificari c&istice intratiroidiene
%. Jipertrofia tiroidei cu modificari atrofice intratiroidiene
C. Jipertrofia tiroidei cu modificari distrofice intratiroidiene
'. Jipotrofia tiroidei datorita deficitului de iod
. Jipotrofia tiroidei cu manifestari de &ipertiroidism
(pag 151) (A)PU*) C+(CT" C
8;,.*Afectiunile produse prin deficit de iod in perioada fetala sunt urmatoarele cu e7ceptia"
A. Cretinism endemic3forma neurological
%. Avort
C. Cresterea mortalitatii perinatale
'. Cretinism endemic3forma mi7edematoasa
. Lusa oligosimptomatica
(pag 15,) (A)PU*) C+(CT"
8;/.*Cretinismul endemic forma neurological se caracteri$ea$a prin urmatoarele cu e7ceptia"
A. Ma6oritatea au statura cvasinormala
%. Nara retard mintal
C. (etardare mintala severa
'. (+T e7agerate
. Ma6oritatea au gusa nodulara
(pag 151) (A)PU*) C+(CT" %
8;5.*Care din urmatoarele caracteristici ale cretinismului endemic forma mi7edematoasa nu sunt
adevarate"
A. T)J mult crescut
%. T5 mult sca$ut (in plasma)
C. 'eficit statural sever
'. Ma6oritatea au gusa nodulara
. (etardare mintala severa
(pag 151) (A)PU*) C+(CT " '
8;4.*Complicatiile gusei endemice sunt urmatoarele cu e7ceptia"
A. Normele agresive de carcinom tiroidian sunt mai frecvente in $onele de gusa endemica
%. Lusa endemica este o le$iune adaptativa
C. Lusa endemica este o le$iune precanceroasa
'. Prognosticul carcinomului tiroidian este mai sever in $onele endemice in a#senta
profila7iei iodate
. Prognosticul carcinomuli tiroidian este mai #un daca se asigura un aport iodat sufficient
(pag 15/) (A)PU*) C+(CT" C
8;1.*'intre factorii alimentari gusogeni implicate in patogenia gusei endemice nu fac parte"
A. Tiocianatul
%. )oia
C. Progoitrin
'. Nlavonoi$ii
. Malnutritia (deficit de vit A)
(pag 155) (A)PU*) C+(CT " C
8;8.*Cretinismul sporadic repre$inta"
A. Jipertiroidism congenital
%. Jipotiroidism do#andit
C. Jipotiroidism congenital
'. *u se poate trata su#stituitiv
. *u poate fii prevenit
(pag 154) Rasp!s: C
8;:.*Componenta esentiala a cretinismului endemic este"
A. (etardul mental sever
%. 'isplegia spastica
C. *anismul disarmonic
'. surditatea
. lipsa maturatiei osoase
(pag 15/) (A)PU*) C+(CT" A
8;;.*Care dintre urmatoarele componente este identica in cele , forme de cretinism
endemic(forma mi7edematoasa si forma neurological)"
A. (etardul mental sever
%. 'eficit statural
C. (+T e7agerate
'. )urdomutism a#sent
. Maturatie osoasa normala
(pag 151) (A)PU*) C+(CT" A
:22.*Conform clasificarii +M) tiroida care se o#serva in po$itia normala a capului,dar nu
depaseste marginea interna a musc&iului sternocleidomastiodian corespunde gradului"
A. 2
%. 1
C. ,
'. /
. 5
(pag 15,) (A)PU*) C+(CT" C
:21.*Care din urmatoarele nu este factor alimentar gusogen"
A. Tiocianat
%. Progoitrin
C. Loitrin
'. )oia
. Nalvonoi$i
(pag 155) (A)PU*) C+(CT" %
:2,.*'o$a minima necesara de Iod care asigura o sinte$a adecvata de &ormoni tiroidieni este"
A. 4 microgrA$i
%. ,4 microgrA$if
C. 42 microgrA$i
'. 42 mgA$i
. ,4 mgA$i
(pag 15,) (A)PU*) C+(CT" C
:2/.*Lravitatea endemiei gusei prin deficit de Iod este in corelatie directa cu"
A. 0e$iunile coe7istente
%. Anumite stari fi$iologice(sarcina,lactatie)
C. .aloarea T)J
'. Cresterea (IC
. Ioduria
(pag 15,) (A)PU*) C+(CT"
:25.*Clasificarea clinica din #oala Lraves3%asedoX este"
A. Clasa 53le$iuni corneene
%. Clasa /3e7oftalmie(protru$ia glo#ilor oculari I1: mm
C. Clasa 13fara semen si simptome
'. Clasa /3afectarea musculaturii e7traoculare
. Clasa ,3afectarea tesuturilor moi
(A)PU*) C+(CT" C
:24. In uropa,aportul de Iod este adecvat in"
A. )uedia
%. 'anemarca
C. %elgia
'. Nranta
. lvetia
(pag 151) (A)PU*) C+(CT" A
:21. Conform clasificarii +M) a gusii oligosimptomatice prin deficit de aport iodat"
A. Lusa de gradul 1 doar se palpea$a,fara sa fie vi$i#ila in nici o conditie
%. Lusa medie nu este vi$i#ila decat la deglutitie cu capul in e7tensie
C. Lusa de gradul , nu depaseste marginea interna a sternocleidomastoidianului
'. Lusa de gradul / nu deformea$alateral gatul
. Lusa mare depaseste lo6a cervicala lateral si intratoracic
(pag 15/) (A)PU*) C+(CT" C '
:28. 'espre gusa endemica este adevarat ca"
A. In $onele endemice,la adulti predomina formele difu$e
%. 0a copil formele difu$e apar in special in $onele cu deficit iodat sever
C. In gusile endemice nodulare pot aparea le$iuni degenerative pseudoc&istice
'. 0e$iunile degenerative pseudoc&istice pot deveni in timp gusi to7ice nodulare
. In $onele endemice la varstnici predomina formele nodular
(pag 15,) (A)PU*) C+(CT" C
:2:. Nactorii gusogeni implicate in patogenia gusii endemice actionea$a in urmatorul mod"
A. )oia creste eliminarile digestive de T5
%. Malnutritia in&i#a a#sor#tia Iodului
C. Loitrinul in&i#a organificarea Iodului
'. Tiocianatul in&i#a captarea Iodului
. Nlavinoi$ii in&i#a o7ida$a tiroidiana
(pag 155) (A)PU*) C+(CT" A C '
:2;. In $onele cu gusa endemica este adevarat ca"
A. 0a varstnici predomina gusile nodulare
%. 0a copil predomina gusile difu$e
C. ste mai frecvent &ipertiroidismul prin cresterea T/
'. Aparitia gusei nodulare la copil semnifica deficit sever de Iod
. Pronosticul adenomului tiroidian este mai sever
(pag 15,,15/) (A)PU*) C+(CT" A % C '
:12. fectele pe termen lung ale profila7iei iodata sunt"
A. Cresterea incidentei tiroiditei Jas&imoto
%. )caderea frecventei ca$urilor de gusa to7ica multinodulara
C. )caderea frecventei ca$urilor de adenom to7ic tiroidian
'. Cresterea incidentei de carcinom papilar in raport cu cel folicular
. Cresterea incidentei de carcinoma follicular in raport cu cel papilar
(pag 142) (A)PU*) C+(CT" A % C '
:11. 'iagnosticul diferential al gusei endemice se face cu"
A. Lusa prin mec&anism autoimun (tiroidita autoimuna,#oala Lraves3%asedoX)
%. Mecanism tumoral (adenoame si carcinoame tiroidiene)
C. Mecanisme #acteriene (tiroidite su#acute)
'. Mecanisme virale (tiroidite su#acute)
. Mecanism genetic (mutatii activatoare ale receptorului T)J)
(pag 155) (A)PU*) C+(CT" A % '
:1,. 0egat de profila7ia gusii endemice ci cretinismului endemic sunt adevarate urmatoarele
afirmatii"
A. In $onele cu deficit iodat sever profila7ia iodata este urgent necesara
%. 0e$iunile neurologice avnd c&aracter ireversi#il ,tratamentul este imposi#il de
reali$at
C. Inlaturarea deficitului de Iod duce numai la scaderea ca$urilor degusa,nu la inlaturarea
completa
'. Inlaturarea deficitului de Iod duce la disparitia gusei
. 'eficitul de Iod este facorul etiologic principal
(pag 158) (A)PU*) C+(CT" A % '
:1/. Metode de corectare a deficitului de Iod sunt"
A. )area iodata
%. Comprimate de iodura de potasiu
C. Ulei iodat in6ecta#il si per os
'. Iodarea apei si a &ranei
. iodarea aerului
(pag 15:315;) (A)PU*) C+(CT" A % C '
:15. 'espre sarea iodata se poate afirma"
A. (epre$inta metoda cea mai simpla,ieftina si cu eficienta confirmata de profila7ie
%. Iodarea sari se poate efectua cu iodura de potasiu sau iodat de potasiu
C. Iodarea de poate reali$e cu iodura de sodium
'. Iodatul de potasiu e preferat in $onele cu umiditate ridicata
. In (omania se utilei$ea$a un grad de iodare a sari de ,2 mg la 1 9g(1A42222)
(pag 15:315;) (A)PU*) C+(CT" A % '
:14. Tratamentul curative al gusei endemice se face cu"
A. Jormoni tiroidieni
%. Iod sta#il
C. Cura c&irurgicala
'. AT)
. %eta #locante
(pag142) (A)PU*) C+(CT " A % C
:11. Jormonii tiroidieni sunt indicate in urmatoarele situatii"
A. Lusi difu$e cu normotiroidism3re$ultate optime
%. Lusi difu$e cu &ipotiroidism?re$ultate optime
C. Lusi multinodulare mari3efecte optime
'. %oala Lraves3%asedoX
. In gusile multinodulare mari se prefera tratamente radicale
(pag 142) (A)PU*) C+(CT" A %
:18. Cura c&irurgicala a gusei endemice are urmatoarele indicatii"
A. Lusa mare
%. Lusa mica crevico3toracica
C. Lusa voluminoasa
'. Nenomene compesive
. )uspiciune de malignitate
(pag 142) (A)PU*) C+(CT" A C '
:1:. Mi7edemul congenital se manifesta prin"
A. *anism armonic
%. 'eficit intellectual pana la cretinism
C. Icter prelungit
'. Jernie ing&inala
. Macroglosie
(pag 1,;) (A)PU*) C+(CT" % C
:1;. In &ipotiroidismul &ipotalamo3&ipofi$ar, e7plorarile de la#orator releva"
A. T)J plasmatic normal
%. T)J plasmatic sca$ut
C. NT5 sca$ut
'. NT5 crescut
. NT5 normal
(pag 1/2) (A)PU*) C+(CT" A % C
:,2. )imptomele de &ipertiroidism sunt"
A. Palpitatiile
%. )omnolenta
C. Natiga#ilitatea
'. Constipatia
. Pruritul
(pag 11;) (A)PU*) C+(CT" A C
:,1. T)J supresat apare in"
A. %oli netiroideiene severe
%. 'epresia ma6ora
C. Jipotiroidismul &ipotalamo3&ipofi$ar
'. 'upa administrare de glucocorticoi$i
. Jipertiroidismul &ipotalamo3&ipofi$ar
(pag 1,,) (A)PU*) C+(CT" A % C '
:,,. Tratamentul &ipertiroidismului clinic manifest implica"
A. Anti#ioterapie
%. C&irurgia tiroidei
C. (adioterapia cu I 1/1
'. (egim igieno3dietetic
. %locante #eta3adrenergice
(pag 1,,31,/) (A)PU*) C+(CT" % C '
:,/. Norma su#clinica de &ipertiroidism poate detemina complicatii clinice precum"
A. +steopenie
%. Neocromocitom
C. +steoporo$a prin reducerea masei osoase
'. Ni#rilatie atriala
. Jipertrofie miocardica
(pag 1,," (A)PU*) C+(CT" A C '
:,5. Tratamentul &ipertiroidismului su#clinic se indica in special la"
A. Adolescenti
%. Pacientii cu gusa mare
C. Pacientii cu fi#rilatie atriala
'. Pacientele cu osteoporo$a postclimacteriu
. Pacientii cu &ipertrofie miocardica
(pag 1,:) (A)PU*) C+(CT" % C '
:,4. *u se recomanda administrarea iodului radioactive la pacientii cu &ipertiroidism in
urmatoarele situatii"
A. Copii
%. .arsta peste ,2 ani
C. 0eucopenie sau agranulocito$a
'. (isc c&irurgical mare
. Adolescenti
(pag 1,4) (A)PU*) C+(CT" A
:,1. In sarcina &ormonii tiroidieni sufera urmatoarele modificari"
A. T5 total crescute
%. T5 egal T/
C. T5 plasmatic crescut
'. T5 scade
. T5 li#er este normal
(pag 1,,) (A)PU*) C+(CT" A C
:,8. 'intre semnele si simptomele de &ipertiroidie fac parte"
A. Natiga#ilitate,dispnee de efort
%. Ta&icardie sinusala
C. Tegumente umede si fine
'. Psi&o$e
. Constipatie
(pag 11;) (A)PU*) C+(CT" A % C '
:,:. Tratamentul c&irurgical al &ipertiroidismului poate avea urmatoarele complicatii"
A. Cri$a tireoto7ica
%. (ecidiva postoperatorie
C. Parali$ia recurentiala
'. Jiperparatiroidismul
. Jipotiroidismul
(pag 1,4) (A)PU*) C+(CT" A % C
:,;. 'iagnosticul diferential al &ipertiroidismului se face cu urmatoarele afectiuni"
A. 'ia#et $a&arat
%. Ni#rilatie atriala
C. +steoporo$a
'. Neocromocitom
. Atacuri de panica
(pag 1,1) (A)PU*) C+(CT" A '
:/2. Printre particularitatile #olii Lraves3%asedoX se enumara"
A. Mi7edemul preti#ial
%. 7oftalmia
C. Mi7edemul mem#relor superioare,al toracelui si al fetei
'. Lusa difu$a cu &ipertiroidism
. Asocierea cu #oli autoimmune
(pag 1,1) (A)PU*) C+(CT" A % '
:/1. 'espre oftalmopatia Lraves este adevarat ca"
A. Poate sa preceada manifestarile de &ipertiroidism
%. Poate sa apara concomitant cu manifestarile de ipertiroidism
C. Poate sa apara dupa amnifestarile de &ipertiroidism
'. ste agravata de fumat
. Are prognostic #un in ca$ul unui nivel ridicat al T/
(A)PU*) C+(CT" A % C '
:/,. Tratamentul &ipertiroidismului clinic manifest cuprinde"
A. (egim igieno3dietetic
%. Medicamente" #locante ale sinte$ei de &ormone tiroidieni,#locante #eta3adrenergice si
sedative
C. Medicamente" amiodarona,metildopa
'. (adioterapie
. C&irurgia tiroidei sau a surselor ectopice de &ormoni tiroidieni
(pag 1,,31,/) (A)PU*) C+(CT" A % '
://. )unt forme clinice de tireoto7ico$a cu &ipertiroidism"
A. %oala Lraves3%asedoX
%. Lusa to7ica multinodulara
C. )truma ovarii
'. Jipertiroidismul din tumorile trofo#lastice
. Carcinomul follicular cu metasta$e &iperfunctionale
(pag 1,2) (A)PU*) C+(CT" A % '
:/5. )unt forme clinice de tireoto7ico$a fara &ipertiroidism
A. Adenomul to7ic tiroidian
%. Tireoto7ico$a din tiroidita su#acuta
C. Tireoto7ico$a factitia
'. Tireotropinomul
. Lusa to7ica multinodulara
(pag 1,2) (A)PU*) C+(CT" % C