1.

Cu privire la contraindicatiile terapiei trombolitice urmatoarele afirmatii sunt

adevarate:

Contraindicatia absoluta este reprezentata de accidentul vascular cerebral ischemic oricand in

antecedente

Contraindicatia relativa este reprezentata de disectia acuta de aorta

Contraindicatia absoluta este reprezentata de terapie anticoagulanta orala la domiciliu

Contraindicatia relativa este reprezentata de resuscitarea cardiopulmonara prelungita peste 30

min.

2. Care dintre urmatoarele reprezinta o contraindicatie la conversia Fibrilatiei atriale

?

Evidenta ecografica de trombi intracavitari

Fibrilatia atriala in primele 24 de ore ale unui infarct miocardic acut

Fibrilatia atriala asociata cu tireotoxicoza

Diametrul atriului stang < 30 mm

3. In embolia pulmonara cu risc scazut urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

Sincopa este principalul semn clinic

Stratificarea probabilitatii clinice de embolie pulmonara se stabileste prin scorul PESI

Terapia trombolitica este contraindicata

Stratificarea riscului se stabileste pe baza scorului Geneva si Wells

4. Pacienta, 55 ani, obeza si diabetica, a suferit un AVC ischemic, motiv pentru care
a fost imobilizata la pat timp de 14 zile. Pacienta dezvolta brusc dispnee, junghi
toracic stang, tuse neproductiva si subfebrilitate. Care dintre urmatoarele
investigatii nu sunt necesare in urgenta pentru stabilirea diagnosticului ?

Coronarografie

ECG
D-dimeri

Rx cord-pulmon

5. Pacient, 57 ani, mare fumator si diabetic, a prezentat durere retrosternala intensa

debutata de aprox. o ora insotita de transpiratii profuze. La camera de garda
pacientul este confuz, extremitati palide si reci, fara raluri pulmonare, TA=80/50
mmHg, AV=90/min regulat, jugulare turgescente. Cel mai probabil diagnostic
este :

Anevrism de aorta rupt cu soc hipovolemic

IMA complicat cu insuficienta mitrala acuta

IMA de VD

IMA anterior cu soc cardiogen

6. Ecocardiografia in embolia pulmonara:

Are rol de stratificare a riscului

Este contraindicata cand pacientul este instabil hemodinamic

Semnele de fortare de ventricul drept in absenta semnelor de soc incadreaza pacientul in categoria
de risc scazut

Are rol de excludere a diagnosticului pentru pacientii stabili hemodinamic

7. Cu privire la terapia cu inhibitori de enzima de conversie la pacientii cu

insuficienta cardiaca acuta este corecta afirmatia:

Sunt recomandati pacientilor cu hiperpotasemie severa

Sunt recomandati cu rol prognostic tuturor pacientilor cu insuficienta cardiaca

Sunt recomandati cu rol prognostic pacientilor cu insuficienta cardiaca cu fractie de ejectie redusa

Sunt recomandati pacientilor cu stenoza bilaterala de artera renala

8. Este semn care impune ventilatie mecanica invaziva in BPOC:

PaCO2 > 70 mmHg

FR > 25/min

FC > 110/min

SaO2 < 90%

9. Pacienta, 55 ani, obeza si diabetica, a suferit un AVC ischemic, motiv pentru care
a fost imobilizata la pat timp de 14 zile. Pacienta dezvolta brusc dispnee, junghi
toracic stang, tuse neproductiva si subfebrilitate. Care este suspiciunea de
diagnostic in acest moment ?

TEP

IMA

Pleuro-pericardita

Pericardita

10. Cu privire la utilizarea anticoagulantelor noi in embolia pulmonara urmatoarea

afirmatie este adevarata:

Rivaroxaban este singurul anticoagulant care are antidot in prezent

Sunt indicate la pacientii cu embolie pulmonara recidivata, care necesita anticoagulare

permanenta

Sunt indicate la pacientii cu disfunctie renala severa, prezentand metabolizare hepatica

Sunt indicate in terapie permanenta la pacientii cu prim episod de embolie pulmonara cu factor
predispozant evident

11. Sunt considerate prezentari clinice atipice in sindromul coronarian acut

urmatoarele, cu exceptia:

BRS major preexistent

BRS major nou aparut

Supradenivelarea de segment ST din derivatia aVR

Subdenivelarile de segment ST la pacientii cu impregnare digitalica

 12. Strategia invaziva precoce (˂120 min) pentru tratamentul sindroamelor
coronariene acute fara supradenivelare de segment ST este indicata
urmatoarelor categorii de pacienti, cu exceptia:

Scor GRACE ˃ 140 pct - se revasc in 24h

Angina pectorala recurenta sau refractara

Instabilitate hemodinamica

Instabilitate electrica

13. Cu privire la rolul Nt pro BNP in evaluarea pacientilor cu insuficienta cardiaca

afirmatia falsa este:

Nt pro BNP este un marker prognostic al severitatii pentru pacientii cu insuficienta cardiaca acuta.

Nt pro BNP este o investigatie cu specificitate redusa pentru insuficienta cardiaca

Valorile Nt pro BNP sunt obligatorii pentru diagnosticul insuficientei cardiace cu disfunctie
sistolica severa

Nt pro BNP poate fi crescut la pacientii cu disfunctie renala severa

14. Pacientã, 60 ani, hipertensivă, obeză, diabetică, se internează pentru durere

intensă retrosternală, cu iradiere toracală posterioară şi episod sincopal. Obiectiv
la internare: suflu diastolic parasternal stâng, hemipareză frustă la nivelul
hemicorpului stâng. Care este diagnosticul cel mai probabil?

Tamponadă cardiacă

Infarct miocardic acut

Disecţie de aortă

Trombembolism pulmonar

15. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru flutterul atrial?

Frecventa atriala este cuprinsa intre 400-600/minut.

Tratamentul de electie este socul electric extern.

Ritmul ventricular este totdeauna regulat.

Undele de depolarizare atriala sunt regulate si au morfologie similara.

16. Urmatoarele afirmatii cu privire la simptomatologia in infarctul miocardic acut

sunt adevarate cu exceptia:

Iradiere la nivelul membrului superior stang, mandibular sau la nivelul omoplatului stang

Durere retrosternala cu durata > 30 minute, ce nu cedeaza la administrare de nitroglicerina

sublingual

Insotita de transpiratii, dispnee, palpitatii.

Durerea se modifica la schimbarea pozitiei

17. Pacientă, 68 ani, fumătoare, obeză, hipertensivă (TAmax = 160/100 mmHg), se

prezintă la medic pentru dispnee de repaus brusc apărută cu aproximativ 12 ore
anterior însoţită de durere retrosternală în treimea inferioară a sternului. De
menţionat, intervenţie chirurgicală ortopedică pentru fractură de col femural în
urmă cu 8 zile. Obiectiv la prezentare: afebrilitate, tegumente cianotice, polipnee,
rare raluri bronşice bilateral difuz, SaO2 = 85%, TA = 90/60 mmHg, AV = 118 bpm,
regulat. Care dintre următoarele gesturi nu vi se par necesare în urgenţă?

Dozare D-dimeri

Electrocardiogramă

Echocardiografie

Spirometrie

18. Cu privire la factorii predispozanti pentru tromboembolismul pulmonar afirmatia

falsa este:

Trombofiliile reprezinta un factor de risc major pentru tromboembolismul pulmonar

Un infarct miocardic in urma cu o luna constituie un factor de risc major pentru tromboembolismul
pulmonar

Perioada pre-partum este un factor de risc minor pentru tromboembolismul pulmonar

Boala pulmonara cronica obstructive reprezinta un factor de risc intermediar pentru
tromboembolismul pulmonar

19. Fac parte din tabloul clinic al CAD, cu exceptia:

Polidipsie

Poliurie

Durere abdominala

Crestere ponderala prin retentie hidrica

20. Pacient, 60 ani, vechi anginos, în tratament la domiciliu cu aspirină, nitrat,

betablocant se prezintă în Unitatea de Primiri Urgenţe pentru 3 episoade de
durere anginoasă cu durată prelungită şi mai intense, în ultimele 48 de ore.
Electrocardiograma şi enzimele de citoliză miocardică sunt normale. Ce
recomandaţi în cazul acestui pacient:

Internare şi administrare de heparină i.v.

Orientare către domiciliu şi creşterea dozei de nitrat şi betablocant.

Internare şi administrare de digitală i.v.

Internare pentru monitorizare şi păstrarea schemei terapeutice de la domiciliu

21. Cauze de insuficienta renala acuta prerenala sunt urmatoarele, cu exceptia:

Infarct miocardic acut

Glomerulonefrita acuta poststreptococica

Enterocolita acuta

Tratament antihipertensiv agresiv

22. Cu privire la indicatiile terapiei cu dispositive de asistare ventriculara la pacientii

cu insuficienta cardiaca acuta afirmatia adevarata este:

Sunt utilizate predominant la pacientii propusi pentru transplant cardiac, in asteptarea acestuia

Sunt utilizate exclusiv la pacientii propusi pentru transplant cardiac, in asteptarea acestuia
 Sunt recomandate la pacientii fara semne de hipoperfuzie

Sunt asociate cu o incidenta scazuta a riscurilor de infectie si tromboza

23. Electrocardiograma la pacientii cu tromboembolism pulmonar evidentiaza:

Cel mai frecvent tahiaritmii supraventriculare

Bloc minor de ramura stanga

Cel mai frecvent aritmii ventriculare

Deviere la stanga a axului complexului QRS

24. In care dintre următoarele entități clinice debutul durerii abdominale este brusc?

Colecistita acută

Salpingita acută

Ulcer perforat

Apendicita acută

25. Caracterizeaza hemoragia digestiva superioara CU EXCEPTIA:

Se poate manifesta prin rectoragii - rectoragia e sange proaspat, asta e hdi

Principalele cauze sunt patologia ulceroasa si hipertensiunea portala B???? - e corect toate sunt
corete!!! FMM!!!

Se poate manifesta prin hematemeza

Se poate manifesta prin melena

26. Sunt semne si simptome de hipoglicemie, cu exceptia:

Depresie

Transpiratie

Tahicardie

Somnolenta

27. Un pacient in varsta de 69 de ani este prezentat la camera de garda pentru sincopa
la domiciliu, dispnee severa de repaus si cianoza periorala. Din antecedentele
patologice retinem fractura tibiala drept in urma cu 2 saptamani imobilizata in aparat
gipsat, embolie pulmonara in antecedente – in urma cu 2 ani – fara factor predispozant.
Pacientul urmeaza de 2 ani terapie cu antivitaminic K, actual cu INR ineficient 1.2 .
Clinic: TA 80/40 mmHg, AV 80/min, jugulare turgide, edem, durere, temperatura locala
crescuta la nivelul membrului inferior drept. Examenul CT toracic cu contrast releva
embolie pulmonara artera pulmonara dreapta. Urmatoarele informatii cu privire la
managementul pacientului prezentat sunt adevarate:

Pacientul nu are indicatie de terapie trombolitica datorita terapiei anticoagulante la domiciliu,

contraindicatie absoluta pentru tromboliza

Este recomandata continuarea terapiei anticoagulante la domiciliu dupa episodul acut cu

antivitaminic K

Pentru stratificarea riscului se vor utiliza: D-dimeri, ecocardiografie, Nt pro BNP

Pacientul este incadrat in categoria de risc crescuta de embolie pulmonara

28. Care afirmație legată de HDI este falsa?

Frecvent se oprește spontan

Are sediu deasupra unghiului duodeno-jejunal

Are drept cauze: hemoragii diverticulare, angiodisplazii

Se manifesta clinic prin melena, rectoragii

29. Cu privire la terapia cu inotrop positive in insuficienta cardiaca acuta afirmatia

adevarata este :

Terapia cu Levosimendan scade mortalitatea pacientilor cu insuficienta cardiaca acuta

Terapia cu omecamtiv mecarbil scade mortalitatea pacientilor cu insuficienta cardiaca

Terapia cu Dobutamina are eficienta mai mare la pacientii cu terapie cu betablocante la domiciliu

Digoxin este asociat cu o concentratie terapeutica extrem de larga

30. Despre clopidogrel sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu exceptia:

Se administreaza in doza de incarcare de 150mg, ulterior doza de intretinere de 75 mg/zi.

 Este un precursor al unui metabolit activ

Este o tienopiridina

Este indicat pacientilor care nu pot primi ticagrelor sau prasugrel

31. Se prezinta la camera de garda un pacient in varsta de 57 de ani, pentru durere

toracica anterioara de 8 ore, cu raspuns partial la nitroglicerina sublingual. Asociat
prezinta dispnee cu ortopnee, tuse seaca. Clinic la admisie se evidentiaza: TA 120/80
mmHg, AV 110 bpm, zgomote cardiace ritmice, bine batute, fara sufluri focarele de
auscultatie sau carotide, jugulare neturgide, fara edeme gambiere. Pulmonar: raluri
subcrepitante pana la apex, Sa O2 89% spontan, corectata la 93% cu oxigenoterapie pe
masca faciala. EAB evidentiaza: Ph 7.29, P CO2 55mmHg. Cu privire la stabilizarea
ventilatorie a pacientului varianta corecta este:

Pacientul are indicatie de ventilatie neinvaziva de tip CPAP , avand in vedere acidoza respiratorie

Pacientul trebuie sa primeasca oxigenoterapie pe narine avand in vedere eficienta crescuta a

acestora comparativ cu masca faciala

Pacientul are indicatie de ventilatie invaziva

Pacientul trebuie mentinut cu oxigenoterapie pe masca faciala, avand in vedere ca parametrii

ventilatori sunt optimi

32. Investigatii necesare in CAD/SHH, cu exceptia:

EAB-ASTRUP

Glicemie

Amoniemie

Nivelurile serice ale electrolitilor (Na, K, Ca, Mg)

33. Un pacient se prezintă la camera de garda cu HDS. Care dintre următoarele nu se

pretează la diagnostic diferențial cu HDS?

Ingestie de preparate cu Fe, bismut

Sângerare ORL, bucata

Sângerare hemoroidala, fisura anală

 Hemoptizie

34. Unul din urmatoarele semne sau simptome nu se intalneste in insuficinta renala
acuta prerenala:

Deshidratarea

Pliu cutanat persistent

Anurie „totală” brusc instalată sau variaţii extreme ale diurezei de la o zi la alta (anurie – poliurie)

Setea

35. Care dintre urmatoarele NU este tahicardie regulata cu complex QRS larg ?

Tahicardie ventriculara

Tahicardie supraventriculara cu bloc de ramura stanga preexistent

Tahicardie supraventriculara cu reintrare prin fascicul accessor cu conducere antidromica

Tahicardie supraventriculara cu reintrare prin fascicul accessor cu conducere ortodromica

36. Supradenivelarea de segment ST poate sa apara in urmatoarele situatii, cu exceptia:

Pericardita acuta

Anevrism de ventricul stang

Intoxicatie digitalica

Sindrom coronarian acut

37. Care din urmatoarele afirmatii nu corespunde criteriilor de insuficienta renala acuta
–rifle ?

Pierderea functiei renale- insuficienta renala persistenta peste 4 saptamani da

Boala renala cronica (ESRD)- insuficienta renala persistenta peste 3 luni

Risc de lezare renala> cresterea creatininei serice cu 0,5x N da

Injurie renala> cresterea creatininei serice de 3 x N de 2 ori

38. Caracteristicile tahicardiei ventriculare sunt urmatoarele, cu exceptia:

 Complexe QRS largi (> 120ms) zice 120-130/min

Tahicardie neregulata

Frecventa cuprinsa intre 100 si 250/min

Prezenta disociatiei atrio-ventriculare

39. Caracteristicile blocului atrioventricular complet sunt urmatoarele, cu exceptia:

Fiecare unda P urmata de complex QRS dar cu interval PR alungit

Ritm regulat

Sediul este frecvent distal.

Ritm de scapare lent (<40/min)

40. Un barbat in varsta de 63 de ani, hipertensiv, fumator, neglijat terapeutic, se prezinta

la unitatea de primiri urgente pentru durere toracica anterioara cu iradiere bibrahiala
aparuta in repaus, debutata cu cca 2 ore anterior prezentarii, cu durata de cca o ora,
insotita de dispnee si transpiratii. Traseul ECG la prezentare evidentiaza ritm sinusal,
93/min, supradenivelare de segment ST de cca 1 mm in aVR si subdenivelare de
segment ST de maxim 2 mm in derivatiile V3-V6, DI, aVL. Din datele biologice retinem
mioglobina 132 microg/l, troponina I inalt sensibila 12 ng/l. Diagnosticul stabilit pe baza
datelor clinice si paraclinice obtinute la prezentare este:

Sindrom coronarian acut fara supradenivelare de segment ST

Angina pectorala instabila clasa IIIB2 Braunwald

Infarct miocardic acut cu supradenivelare de segment ST

Infarct miocardic acut fara supradenivelare de segment ST

41.În tratamentul unui pacient de 88 ani cu tablou clinic de edem pulmonar acut cu
TAs<100 mmHg se folosesc următoarele, cu excepţia:
Derivaţi nitraţi

Repaus la pat

Dobutamină

Oxigenoterapie nazală

42. Indicatii de dializa in insuficienta renala acuta sunt urmatoarele, cu exceptia :

Creatinina 10 mg/dl

Edemul pulmonar acut da

Hiperpotasemnia K>6,5-7 mmoli/l

Polachiuria

43. Pacient, 70 ani, fumător, diabetic, hipertensiv, se internează la 24 de ore de la

debutul unui infarct miocardic anterior. Deşi la internare pacientul era echilibrat
hemodinamic, la 48 de ore pacientul devine brusc anxios, palid, cu transpiraţii profuze,
polipneic, oliguric, TA = 70/50 mmHg, AV = 120/minut. Tabloul clinic menţionat poate fi
determinat de următoarele, cu excepţia:

Reacţie adversă medicamentoasă

Extensia infarctului

Ruptură de sept interventricular

Pericardită fibrinoasă

44. Cu privire la managementul pacientilor cu insuificienta cardiaca acuta afirmatia

adevarata este:

Semnele de debit cardiac scazut contraindica terapia cu inotrope positive

 Indicatiile de admisie in sectie de terapie intensive se refera la pacienti cu TAs<110, AV<40/min,
fara semne de hipoperfuzie periferica

Indicatiile de admisie in sectie de terapie intensiva se refera la pacienti cu TAs <110mmHg,

AV<50/min, fara semne de hipoperfuzie periferica

Indicatiile de admisie in sectie de terapie intensaiva se refera la pacienti cu TAs<100mmHg,

AV<40/min si semne de hipoperfuzie periferica

45. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii despre principiile generale de tratament ale
CAD/SHH, cu exceptia:

Administrarea de glucagon

Administrarea de insulina

Tratamentul cauzei precipitante

Administrarea de bicarbonat

Administrarea de glucagon
Cu privire la rolul Nt pro BNP in evaluarea pacientilor cu insuficienta cardiaca
afirmatia falsa este:

a) Nt pro BNP este o investigatie cu specificitate redusa pentru insuficienta cardiaca

b) Valorile Nt pro BNP sunt obligatorii pentru diagnosticul insuficientei cardiace cu disfunctie sistolica
severa

c) Nt pro BNP poate fi crescut la pacientii cu disfunctie renala severa

d) Nt pro BNP este un marker prognostic al severitatii pentru pacientii cu insuficienta cardiaca acuta.
Cu privire la managementul pacientilor cu insuficienta cardiaca acuta afirmatia
adevarata este:

a) Indicatiile de admisie in sectie de terapie intensiva se refera la pacienti cu TAs <110mmHg,

AV<50/min, fara semne de hipoperfuzie periferica

b) Indicatiile de admisie in sectie de terapie intensive se refera la pacienti cu TAs<110, AV<40/min,

fara semne de hipoperfuzie periferica

c) Indicatiile de admisie in sectie de terapie intensaiva se refera la pacienti cu TAs<100mmHg,

AV<40/min si semne de hipoperfuzie periferica

d) Semnele de debit cardiac scazut contraindica terapia cu inotrope pozitive

Cu privire la terapia cu inotrop pozitive in insuficienta cardiaca acuta afirmatia
adevarata este :

a) Terapia cu Levosimendan scade mortalitatea pacientilor cu insuficienta cardiaca acuta

b) Terapia cu Dobutamina are eficienta mai mare la pacientii cu terapie cu betablocante la domiciliu

c) Terapia cu omecamtiv mecarbil scade mortalitatea pacientilor cu insuficienta cardiaca

d) Digoxin este asociat cu o concentratie terapeutica extrem de larga

Cu privire la indicatiile terapiei cu dispositive de asistare ventriculara la pacientii cu
insuficienta cardiaca acuta afirmatia adevarata este:

a) Sunt utilizate exclusiv la pacientii propusi pentru transplant cardiac, in asteptarea acestuia

b) Sunt utilizate predominant la pacientii propusi pentru transplant cardiac, in asteptarea acestuia

c) Sunt asociate cu o incidenta scazuta a riscurilor de infectie si tromboza

d) Sunt recomandate la pacientii fara semne de hipoperfuzie periferica

Se prezinta la camera de garda un pacient in varsta de 57 de ani, pentru durere
toracica anterioara de 8 ore, cu raspuns partial la nitroglicerina sublingual. Asociat
prezinta dispnee cu ortopnee, tuse seaca. Clinic la admisie se evidentiaza: TA
120/80 mmHg, AV 110 bpm, zgomote cardiace ritmice, bine batute, fara sufluri
focarele de auscultatie sau carotide, jugulare neturgide, fara edeme gambiere.
Pulmonar: raluri subcrepitante pana la apex, Sa O2 89% spontan, corectata la 93%
cu oxigenoterapie pe masca faciala. EAB evidentiaza: Ph 7.29, P CO2 55mmHg. Cu
privire la stabilizarea ventilatorie a pacientului varianta corecta este:

a) Pacientul trebuie mentinut cu oxigenoterapie pe masca faciala, avand in vedere ca parametrii

ventilatori sunt optimi

b) Pacientul trebuie sa primeasca oxigenoterapie pe narine avand in vedere eficienta crescuta a

acestora comparativ cu masca faciala

c) Pacientul are indicatie de ventilatie neinvaziva de tip CPAP , avand in vedere acidoza respiratorie

d) Pacientul are indicatie de ventilatie invaziva

Cu privire la terapia cu inhibitori de enzima de conversie la pacientii cu insuficienta
cardiaca acuta este corecta afirmatia:

a) Sunt recomandati pacientilor cu stenoza bilaterala de artera renala

b) Sunt recomandati cu rol prognostic tuturor pacientilor cu insuficienta cardiaca

c) Sunt recomandati pacientilor cu hiperpotasemie severa

d) Sunt recomandati cu rol prognostic pacientilor cu insuficienta cardiaca cu fractie de ejectie redusa
Cu privire la factorii predispozanti pentru tromboembolismul pulmonar afirmatia falsa
este:

a) Perioada pre-partum este un factor de risc minor pentru tromboembolismul pulmonar

b) Un infarct miocardic in urma cu o luna constituie un factor de risc major pentru tromboembolismul
pulmonar

c) Trombofiliile reprezinta un factor de risc major pentru tromboembolismul pulmonar

d) Boala pulmonara cronica obstructive reprezinta un factor de risc intermediar pentru

tromboembolismul pulmonary

Electrocardiograma la pacientii cu tromboembolism pulmonar evidentiaza:

a) Cel mai frecvent aritmii ventriculare

b) Cel mai frecvent tahiaritmii supraventriculare

c) Deviere la stanga a axului complexului QRS

 d) Bloc minor de ramura stanga
Care dintre urmatoarele NU este tahicardie regulata cu complex QRS larg ?

a) Tahicardie ventriculara

b) Tahicardie supraventriculara cu bloc de ramura stanga preexistent

c) Tahicardie supraventriculara cu reintrare prin fascicul accessor cu conducere ortodromica

d) Tahicardie supraventriculara cu reintrare prin fascicul accessor cu conducere

antidromica
Care dintre urmatoarele reprezinta o contraindicatie la conversia Fibrilatiei atriale ?

a) Fibrilatia atriala asociata cu tireotoxicoza

b) Diametrul atriului stang < 30 mm

c) Evidenta ecografica de trombi intracavitari

d) Fibrilatia atriala in primele 24 de ore ale unui infarct miocardic acut

Care afirmație legată de HDI este falsa?

a) Are sediu deasupra unghiului duodeno-jejunal

b) Frecvent se oprește spontan

c) Are drept cauze: hemoragii diverticulare, angiodisplazii

d) Se manifesta clinic prin melena, rectoragii

Un pacient se prezintă la camera de garda cu HDS. Care dintre următoarele nu se
pretează la diagnostic diferențial cu HDS?

a) Hemoptizie

b) Sângerare ORL, bucala

c) Ingestie de preparate cu Fe, bismut

d) Sângerare hemoroidala, fisura anală

In care dintre următoarele entități clinice debutul durerii abdominale este brusc?

a) Ulcer perforat

b) Colecistita acută

c) Salpingita acută
 d) Apendicita acută
Unul din urmatoarele semne sau simptome nu se intalneste in insuficinta renala
acuta prerenala:

a) Deshidratarea

b) Setea

c) Pliu cutanat persistent

d) Anurie „totală” brusc instalată sau variaţii extreme ale diurezei de la o zi la alta (anurie – poliurie)

Indicatii de dializa in insuficienta renala acuta sunt urmatoarele, cu exceptia :

a) Hiperpotasemnia K>6,5-7 mmoli/l

b) Edemul pulmonar acut

c) Creatinina 10 mg/dl

d) Polachiuria
Un barbat in varsta de 63 de ani, hipertensiv, fumator, neglijat terapeutic, se prezinta
la unitatea de primiri urgente pentru durere toracica anterioara cu iradiere bibrahiala
aparuta in repaus, debutata cu cca 2 ore anterior prezentarii, cu durata de cca o ora,
insotita de dispnee si transpiratii. Traseul ECG la prezentare evidentiaza ritm sinusal,
93/min, supradenivelare de segment ST de cca 1 mm in aVR si subdenivelare de
segment ST de maxim 2 mm in derivatiile V3-V6, DI, aVL. Din datele biologice
retinem mioglobina 132 microg/l, troponina I inalt sensibila 12 ng/l. Diagnosticul
stabilit pe baza datelor clinice si paraclinice obtinute la prezentare este:

a) Angina pectorala instabila clasa IIIB2 Braunwald

b) Infarct miocardic acut fara supradenivelare de segment ST

c) Sindrom coronarian acut fara supradenivelare de segment ST

d) Infarct miocardic acut cu supradenivelare de segment ST

Sunt considerate prezentari clinice atipice in sindromul coronarian acut urmatoarele,
cu exceptia:

a) BRS major preexistent

b) BRS major nou

aparut

c) Supradenivelarea de segment ST din derivatia aVR

 d) Subdenivelarile de segment ST la pacientii cu impregnare digitalica
Despre clopidogrel sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu exceptia:

a) Este o tienopiridina

b) Este un precursor al unui metabolit activ

c) Este indicat pacientilor care nu pot primi ticagrelor sau prasugrel

d) Se administreaza in doza de incarcare de 150mg, ulterior doza de intretinere de 75 mg/zi.

Strategia invaziva precoce (˂120 min) pentru tratamentul sindroamelor coronariene
acute fara supradenivelare de segment ST este indicata urmatoarelor categorii de
pacienti, cu exceptia:

a) Angina pectorala recurenta sau refractara

b) Scor GRACE ˃ 140 pct

c) Instabilitate hemodinamica

d) Instabilitate electrica
Care din urmatoarele afirmatii nu corespunde criteriilor de insuficienta renala acuta –
rifle ?

a) Risc de lezare renala> cresterea creatininei serice cu 0,5x N

b) Injurie renala> cresterea creatininei serice de 3 x N

c) Boala renala cronica (ESRD)- insuficienta renala persistenta peste 3 luni

d) Pierderea functiei renale- insuficienta renala persistenta peste 4 saptamani

Cu privire la utilizarea anticoagulantelor noi in embolia pulmonara urmatoarea
afirmatie este adevarata:

a) Sunt indicate la pacientii cu embolie pulmonara recidivata, care necesita anticoagulare

permanenta

b) Sunt indicate in terapie permanenta la pacientii cu prim episod de embolie pulmonara cu factor
predispozant evident

c) Sunt indicate la pacientii cu disfunctie renala severa, prezentand metabolizare hepatica

d) Rivaroxaban este singurul anticoagulant care are antidot in

Investigatii necesare in CAD/SHH, cu exceptia:

a) Glicemie
 b) Amoniemie

b) Nivelurile serice ale electrolitilor (Na, K, Ca, Mg)

d) EAB-ASTRUP
Un pacient in varsta de 69 de ani este prezentat la camera de garda pentru sincopa
la domiciliu, dispnee severa de repaus si cianoza periorala. Din antecedentele
patologice retinem fractura tibiala drept in urma cu 2 saptamani imobilizata in aparat
gipsat, embolie pulmonara in antecedente – in urma cu 2 ani – fara factor
predispozant. Pacientul urmeaza de 2 ani terapie cu antivitaminic K, actual cu INR
ineficient 1.2 . Clinic: TA 80/40 mmHg, AV 80/min, jugulare turgide, edem, durere,
temperatura locala crescuta la nivelul membrului inferior drept. Examenul CT toracic
cu contrast releva embolie pulmonara artera pulmonara dreapta. Urmatoarele
informatii cu privire la managementul pacientului prezentat sunt adevarate:

a) Pentru stratificarea riscului se vor utiliza: D-dimeri, ecocardiografie, Nt pro BNP

b) Pacientul nu are indicatie de terapie trombolitica datorita terapiei anticoagulante la domiciliu,

contraindicatie absoluta pentru tromboliza

c) Este recomandata continuarea terapiei anticoagulante la domiciliu dupa episodul acut cu

antivitaminic K

d) Pacientul este incadrat in categoria de risc crescuta de embolie pulmonara

Fac parte din tabloul clinic al CAD, cu exceptia:

a) Poliurie

b) Polidipsie

c) Crestere ponderala prin retentie hidrica

d) Durere abdominala
In embolia pulmonara cu risc scazut urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

a) Sincopa este principalul semn clinic

b) Terapia trombolitica este contraindicata

c) Stratificarea riscului se stabileste pe baza scorului Geneva si Wells

d) Stratificarea probabilitatii clinice de embolie pulmonara se stabileste prin scorul PESI

Sunt adevarate urmatoarele afirmatii despre principiile generale de tratament ale
CAD/SHH, cu exceptia:
 a) Administrarea de insulina

b) Administrarea de glucagon

c) Administrarea de bicarbonat

d) Tratamentul cauzei precipitante

Sunt semne si simptome de hipoglicemie, cu exceptia:

a) Tahicardie

b) Somnolenta

c) Transpiratie

d) Depresie
Ecocardiografia in embolia pulmonara:

a) Are rol de excludere a diagnosticului pentru pacientii stabili hemodinamic

b) Are rol de stratificare a riscului

c) Este contraindicata cand pacientul este instabil hemodinamic

d) Semnele de fortare de ventricul drept in absenta semnelor de soc incadreaza pacientul in

categoria de risc scazut
Cu privire la contraindicatiile terapiei trombolitice urmatoarele afirmatii sunt
adevarate:

a) Contraindicatia absoluta este reprezentata de accidentul vascular cerebral ischemic oricand in

antecedente

b) Contraindicatia relativa este reprezentata de disectia acuta de aorta

c) Contraindicatia absoluta este reprezentata de terapie anticoagulanta orala la domiciliu

d) Contraindicatia relativa este reprezentata de resuscitarea cardiopulmonara prelungita peste 30

min

Este semn care impune ventilatie mecanica invaziva in BPOC:

a) PaCO2 > 70 mmHg

b) SaO2 < 90%

c) FR > 25/min

d) FC > 110/min
Caracterizeaza hemoragia digestiva superioara CU EXCEPTIA:
 a) Se poate manifesta prin hematemeza

b) Se poate manifesta prin melena

c) Se poate manifesta prin rectoragii

d) Principalele cauze sunt patologia ulceroasa si hipertensiunea portala

Caracteristicile tahicardiei ventriculare sunt urmatoarele, cu exceptia:

a) Complexe QRS largi (> 120ms)

b) Tahicardie neregulata

c) Frecventa cuprinsa intre 100 si 250/min

d) Prezenta disociatiei atrio-ventriculare

Supradenivelarea de segment ST poate sa apara in urmatoarele situatii, cu exceptia:

a) Sindrom coronarian acut

b) Intoxicatie digitalica

c) Pericardita acuta

d) Anevrism de ventricul stang

Caracteristicile blocului atrioventricular complet sunt urmatoarele, cu exceptia:

a) Ritm regulat

b) Fiecare unda P urmata de complex QRS dar cu interval PR alungit

c) Ritm de scapare lent (<40/min)

d) Sediul este frecvent distal.

Urmatoarele afirmatii cu privire la simptomatologia in infarctul miocardic acut sunt
adevarate cu exceptia:

a) Durere retrosternala cu durata > 30 minute, ce nu cedeaza la administrare de nitroglicerina

sublingual

b) Durerea se modifica la schimbarea pozitiei

c) Iradiere la nivelul membrului superior stang, mandibular sau la nivelul omoplatului stang

d) Insotita de transpiratii, dispnee, palpitatii.

Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru flutterul atrial?
 a) Ritmul ventricular este totdeauna regulat.

b) Frecventa atriala este cuprinsa intre 400-600/minut.

c) Undele de depolarizare atriala sunt regulate si au morfologie similara.

d) Tratamentul de electie este socul electric extern.

Cauze de insuficienta renala acuta prerenala sunt urmatoarele, cu exceptia:

a) Tratament antihipertensiv agresiv

b) Enterocolita acuta

c) Infarct miocardic acut

d) Glomerulonefrita acuta poststreptococica

În tratamentul unui pacient de 88 ani cu tablou clinic de edem pulmonar acut cu
TAs<100 mmHg se folosesc următoarele, cu excepţia:

a) Oxigenoterapie nazală

b) Derivaţi nitraţi

c) Dobutamină

d) Repaus la pat
Pacientã, 60 ani, hipertensivă, obeză, diabetică, se internează pentru durere intensă
retrosternală, cu iradiere toracală posterioară şi episod sincopal. Obiectiv la
internare: suflu diastolic parasternal stâng, hemipareză frustă la nivelul hemicorpului
stâng.Care este diagnosticul cel mai probabil?

a) Infarct miocardic acut

b) Trombembolism pulmonar

c) Tamponadă cardiacă

d) Disecţie de aortă
Pacientă, 68 ani, fumătoare, obeză, hipertensivă (TAmax = 160/100 mmHg), se
prezintă la medic pentru dispnee de repaus brusc apărută cu aproximativ 12 ore
anterior însoţită de durere retrosternală în treimea inferioară a sternului. De
menţionat, intervenţie chirurgicală ortopedică pentru fractură de col femural în urmă
cu 8 zile. Obiectiv la prezentare: afebrilitate, tegumente cianotice, polipnee, rare raluri
bronşice bilateral difuz, SaO2 = 85%, TA = 90/60 mmHg, AV = 118 bpm, regulat.
Care dintre următoarele gesturi nu vi se par necesare în urgenţă?
 a) Electrocardiogramă

b) Dozare D-dimeri

c) Spirometrie

d) Echocardiografie
Pacient, 60 ani, vechi anginos, în tratament la domiciliu cu aspirină, nitrat,
betablocant se prezintă în Unitatea de Primiri Urgenţe pentru 3 episoade de durere
anginoasă cu durată prelungită şi mai intense, în ultimele 48 de ore.
Electrocardiograma şi enzimele de citoliză miocardică sunt normale. Ce recomandaţi
în cazul acestui pacient:

a) Internare şi administrare de digitală i.v.

b) Internare şi administrare de heparină i.v.

c) Internare pentru monitorizare şi păstrarea schemei terapeutice de la domiciliu

d) Orientare către domiciliu şi creşterea dozei de nitrat şi betablocant.

Pacient, 70 ani, fumător, diabetic, hipertensiv, se internează la 24 de ore de la
debutul unui infarct miocardic anterior. Deşi la internare pacientul era echilibrat
hemodinamic, la 48 de ore pacientul devine brusc anxios, palid, cu transpiraţii
profuze, polipneic, oliguric, TA = 70/50 mmHg, AV = 120/minut. Tabloul clinic
menţionat poate fi determinat de următoarele, cu excepţia:

a) Extensia infarctului

b) Ruptură de sept interventricular

c) Reacţie adversă medicamentoasă

d) Pericardită fibrinoasă
Pacient, 57 ani, mare fumator si diabetic, a prezentat durere retrosternala intensa
debutata de aprox. o ora insotita de transpiratii profuze. La camera de garda
pacientul este confuz, extremitati palide si reci, fara raluri pulmonare, TA=80/50
mmHg, AV=90/min regulat, jugulare turgescente. Cel mai probabil diagnostic este :

a) IMA anterior cu soc cardiogen

b) IMA complicat cu insuficienta mitrala acuta

c) IMA de VD

d) Anevrism de aorta rupt cu soc hipovolemic

Pacienta, 55 ani, obeza si diabetica, a suferit un AVC ischemic, motiv pentru care a
fost imobilizata la pat timp de 14 zile. Pacienta dezvolta brusc dispnee, junghi toracic
stang, tuse neproductiva si subfebrilitate. Care este suspiciunea de diagnostic in
acest moment ?

a) IMA

b) Pericardita

c) TEP

d) Pleuro-pericardita
Pacienta, 55 ani, obeza si diabetica, a suferit un AVC ischemic, motiv pentru care a
fost imobilizata la pat timp de 14 zile. Pacienta dezvolta brusc dispnee, junghi toracic
stang, tuse neproductiva si subfebrilitate. Care dintre urmatoarele investigatii nu sunt
necesare in urgenta pentru stabilirea diagnosticului ?

a) ECG

b) Rx cord-pulmon

c) D-dimeri

d) Coronarografie
Printre cauzele de durere acuta in flancul drept cea mai putin probabila este:

Pneumonia bazala dreapta

Pneumotoraxul drept
Porfiria acuta intermitenta
Pancreatita caudala
Colica renala dreapta
Care dintre urmatoarele reprezinta antibioticul de prima intentie in peritonita
bacteriana spontana?

Gentamicina
Amoxicilina - sulbactam
✓ Ofloxacina
Rifaximin
a
Linezolid
O femeie in varsta de 32 de ani acuza stare presincopala si ameteli. AV = 186
batai/min si TA = 128/75 mmHg. Are istoric de sindrom Walf-Parkinson-White. Pe
ECG prezinta complexe QRS largi, neregulate. Alegeti medicatia adecvata pentru
tratamentul acestei aritmii.

Adenozina i.v.
Metoprolol i.v.
Procainamida i.v.
Diltiazem i.v.
Digoxin i.v.
Electrocardiograma din imagine a fost inregistrata la un pacient in varasta de 36 ani,
fara antecedente cardiovasculare cunoscute, la sfarsitul unui episod de palpitatii.
Referitor la acest traseu sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
 Este surprinsa o pauza prin bloc AV gr 2 tip I atipic
Prezinta modificari sugestive de infarct miocardic vechi in teritoriul
inferior
Este surprins sfarsitul unui episod de tahicardie ventriculara
Este surprins sfarsitul unui episod de tahicardie supraventriculara
Se identifica bloc major de ramura stanga
Pentru conversia fibrilatiei atriale survenite la un pacient cu infarct miocardic in
antecedente si fractie de ejectie = 35% cea mai potrivita alegere este:
 Vernakalant i.v.
Metoprolol i.v.
Amiodarona i.v.
Propafenona i.v.
Nici un raspuns nu este valabil
Tratamentul vasopresor al socului cardiogen se realizeaza, de electie, cu:

Dobutamina
i.v.
Izoprenalina i.v.
Noradrenalina i.v.
Milrinona i.v.
Dopamina i.v.
La un pacient aflat in torsada de varfuri cea mai adecvata optiune terapeutica este
reprezentata de administrarea de:

Adrenalina i.v.
Flecainida i.v.
Gluconat de calciu i.v.
Sulfat de magneziu i.v.
Amiodarona i.v.
Se considera ca pentru evaluarea initiala in sincopa cele mai importante informatii
sunt date de

Anamneza EKG, EEG

Anamneza , EEG, CT cerebral
Ex fizic, EKG, ecocardiografie transtoracica
Anamneza, ex fizic, EKG
Examen fizic, ECG si investigarea ultrasonografica a arterelor carotide
La pacienții aflați în flutter atrial manevra de compresie a sinusului carotidian poate
induce:

Conversia flutter-ului la ritm sinusal

Apariția fibrilatiei atriale
Apariția unei tahicardii ventriculare
Rărirea tranzitorie a ritmului cu evidențierea undelor de flutter pe traseul ECG
Modificari de faza terminala sugestive de ischemie miocardica
Care dintre urmatoarele conditii neurologice este recunoscuta drept cauza posibila
de moarte subita:
 Hemoragia cerebrala
Comitialitatea
Accidentul vascular cerebral ischemic
Traumatismele cerebrale
Toate afirmatiile sunt valabile
Un barbat in varsta de 54 de ani se prezinta pentru doua episoade de hematemeza
in ultimele 24 h. Cea mai probabila cauza de sangerare gastro-intestinala in acest
caz este:

Gastrita
Esofagita
Varicele esofagiene
Ulcerul peptic
Sindromul Mallory-Weiss
Un pacient in varsta de 38 ani, fara antecedente cardiace cunoscute, se prezinta la
camera de garda cu traseul de mai jos, debutul palpitatiilor fiind in urma cu de 6 ore .
Cea mai adecvata atitudine terapeutica pentru acest caz este:

Conversie electrica dupa efectuarea ecocardiografiei transesofagiene

 Rarirea frecventei cu betablocant sau blocant al canalelor de calciu i.v.
Conversie electrica in urgenta urmata de indicatii de tratament antiaritmic cronic in ambulator
Conversie electrica in urgenta urmata de internare pentru evaluare ulterioara
Administrare de xilina i.v.
Identificati factorul neconcordant cu diagnosticul de edem pulmonar acut cardiogen:

Cresterea nivelului plasmatic de NT-proBNP

Opacifierea parenchimului pulmonar dinspre periferie spre centru
Expectoratie abundenta, aerata si rozata
Patologie cardiaca obiectivata ecocardiografic
Cresterea presiunii partiale a CO2 in sangele arterial la valori de peste 45 mmHg
Despre un pacient cu sindrom coronarian acut care asociaza la debut dispnee de
repaus, tensiune arteriala sistolica = 185 mmHg si ritm sinusal cu AV=98 batai/minut
se poate afirma corect ca:

Reprezinta o urgenta hipertensiva absoluta

Nu are indicatie de tratament hipotensor decat daca TA sistolica este > 160 mmHg
Tratamentul de prima linie pentru reducerea valorilor tensionale este metoprololul i.v.
Tratamentul de prima linie pentru reducerea valorilor tensionale este enalaprilul i.v.
Tratamentul de prima linie pentru reducerea valorilor tensionale este nitroglicerina i.v.
Care dintre urmatoarele manifestari nu face parte din tabloul caracteristic al
encefalopatiei hipertensive:

Cefalee
Agitatie si confuzie
Varsaturi in jet
Hemiplegie acuta
Convulsii
Nivelul maxim al TA sistolice la care se poate initia tromboliza in accidentul vascular
cerebral acut ischemic este:

220 mmHg
180 mmHg
140 mmHg
160 mmHg
120 mmHg
Disectia de aorta tip Stanford A DeBackey II indica leziune prezenta la nivelul:

Intregii aorte
 Aortei ascendente
Aortei descendente toracale
Aortei descendente abdominale
Intregii aorte descendente
Care dintre urmatoarele situatii clinice nu reprezinta o consecinta posibila a unei
disectii acute de aorta ascendenta:

Insuficienta aortica acuta

Insuficienta cardiaca acuta
✓ Stenoza aortica
Tamponad
a
Disectia de artera coronara dreapta
Tratamentul anticoagulant oral din tromboembolismul pulmonar acut cu risc inalt:

Se poate initia imediat dupa diagnosticare

Se initiaza in paralel cu tromboliza sistemica
Se initiaza dupa tromboliza sistemica
Trebuie mentinut minim 6 luni in cazuri favorizate de factori reversibili sau tranzitori
La cei cu rata filtrarii glomerulare < 30 mL/min se prefera inhibitorii directi de factor X activat
Care din afirmatiile referitoare la resuscitarea cardio-pulmonara este incorecta:

Se verifica functia circulatorie prin palparea pulsului la una din arterele carotide
Se efectueaza 30 de compresii toracice externe alternativ cu 2 respiratii pe balon
La pacientii cu stop cardio-respirator prin inec se incepe cu manevrele de sustinere a respiratiei
In caz de stop cardio-respirator prin fibrilatie ventriculara nu se mai administreaza adrenalina i.v.
la 3-5 min
In caz de fibrilatie ventriculara se incepe adminstrarea de amiodarona i.v. dupa al treilea soc
electroc
Alegeti afirmatia incorecta referitoare la socul anafilactic:

Este un soc prin mecanism distributiv

Tratamentul de prima linie este cu adrenalina i.v
Din tratamentul de urgenta fac parte si antihistaminicele administrate i.v.
Analfilaxia la substante de contrast nu este mediata de imunoglobuline E specifice
Se poate asocia cu bronhospasm sau cu edem glotic
Care dintre urmatoarele conditii nu este caracteristica pentru infarctul miocardic acut
rezultat din dezechilibrul aport-consum?
 Anemie severa
Traomboza acuta intrastent
Spasm coronarian
Embolie coronariana
Aritmie cu AV foarte rapida
Se pot identifica niveluri crescute de troponina:

La pacienti aflati in hemodializa cronica

In faza acuta a unui accident vascular cerebral ischemic
In arsuri intinse
Dupa crize convulsive severe
In toate aceste situatii
In infarctul miocardic acut fara supradenivelare de segment ST cornarografia de
urgenta:

Trebuie efectuata la majoritatea pacientilor la mai putin de 2h de la debutul simptomelor

Se indica de urgenta daca pacientul continua sa aiba angina pectorala
Se evita la pacientii in varsta de peste 75 de ani
Se recomanda numai in caz de esec de tromboliza sistemica
Se contraindica la pacienti cu fractie de ejectie < 40%
Care dintre urmatoarele conditii afecteaza cel mai putin diagnosticul ECG al
infarctului miocardic acut cu supradenivelare de segment ST:

Accesul de tahicardie ventriculara sustinuta

Blocul major de ramura stanga
Ritmul indus de stimulator cardiac endocavitar permanent tip VVI
Blocul major de ramura dreapta
Anevrismul vechi de ventricul stang
Care este intervalul optim de revascularizare de la diagnosticarea unui infarct
miocardic acut cu supradenivelare de segment ST?

3h
< 120 min
6h
12h
24h
Care este doza optima de atorvastatina cu care se initiaza tratamentul hipolipemiant
la pacientii cu infarct miocardic acut?
 10 mg
20 mg
40 mg
60 mg
80 mg
Care dintre urmatoarele conditii reprezinta o contraindicatie absoluta pentru
fibrinoliza sistemica in infarctul miocardic acut cu supradenivelare de segment ST?

Sarcina
Tratamentul anticoagulant oral
✓ Accidentul vascular cerebral hemoragic in urma cu 2 ani
Accidentul ischemic tranzitor in urma cu 4
luni
Ulcerul peptic activ
Alegeti raspunsul corect referitor la tratamentul antiagregant plachetar al pacientilor
cu sindrom coronarian acut:

Se initiaza cu doze de 150-300 mg de aspirina

La pacientii revascularizati interventional ticagrelorul reprezinta prima optiune in raport cu
clopidogrelul
Inhibitorul de P2Y12 poate fi administrat chiar la momentul revascularizarii interventionale
Durata uzuala a terapiei antiagregante duale este de 12 luni
Toate raspunsurile sunt valabile
Care este cantitatea uzuala de aport hidric/24h la un pacient cu ceto-acidoza
diabetica?

2l
6.5
l
3.5 l
2.5 l
4l
La pacientul cu diabet zaharat complicat cu ceto-acidoza nu se administreaza
insulina daca:

Creatinina plasmatica > 2mg/dL

Sodiu (Na) plasmatic este > 150 mmol/L
Are stare de constienta alterata
Potasiu (K) plasmatic < 3.3 mmol/L
 Ph < 7.40
Printre factorii precipitanti ai starii hiperglicemice hiperosmolare nu se incadreaza:

Inreventiile chirurgicale recente

Tratamentul cronic cu corticosteroizi

Tratamentul cronic cu beta-blocante

Tratamentul cronic cu furosemid

Arsurile intinse
La pacientii aflati in hipotermie supravietuirea devine improbabila daca se identifica:

Pupile midriatice

Rabdomioliza

Potasemie >/= 12 mmol/L

Unda Osborn J pe ECG

Complexe QRS largi pe ECG

Care dintre urmatoarele conditii clinice nu face parte din complicatiile de
decompresie ale scufundarii :

Barotita

Embolia arteriala gazoasa cu manifestari

neurologice

Pneumotoraxul

Embolia arteriala la nivel musculo-scheletal si cutanat

Pneumomediastinul
Care dintre urmatoarele etiologii este cauza de insuficienta renala acuta cu
mecanism prerenal?

Nefropatia indusa de vancomicina

Rabdomioliza

Boala renala atero-embolica

Administrarea in exces de antiinflamatoare nesteroidiene

Nefropatia urica
Care dintre urmatoarele este investigatia cea mai concludenta pentru diagnosticarea
insuficientei renale acute:

Masurarea diurezei

Dozarea concentratiei de creatinina in plasma

Sedimentul urinar

Dozarea proteinuriei

Ecografia renala
Pentru corectia hiperpotasemiei din insuficienta renala acuta doza de insulina care
se adauga la 500 ml glucoza 10% este de:

6 UI

12 UI

25 UI

50 UI

Nici o varianta de raspuns nu este corecta

Alegeti dintre variantele de mai jos medicamentul de electie pentru tratamentul
hipertensiunii arteriale din preeclampsie:

Urapidil i.v.

Combinatia fixa olmesartan+amlodipina per os

Furosemid per os

Labetalol per os

Ramipril per os
Care este cea mai probabila cauza de tetraplegie la un barabat in varsta de 48 de
ani, constient, fara antecedente personale patologice notabile:

Accident vascular cerebral acut in teritoriul arterei cerebrale anterioare stangi

Criza comitiala

Accident vascular cerebral acut in teritoriul pontin

Mielita cervicala

Accident vascular cerebral acut hemoragic talamic drept

In cazul unei paciente în vârstă de 60 de ani, fără antecedente personale patologice
notabile, care relateaza slăbiciune musculară generalizată de aproximativ 2 luni, in
special in a doua parte a zilei, pana la stadiul in care nu se mai poate ridica fara
sprijin de pe un scaun sau nu se mai poate pieptana, prima suspiciune de diagnostic
vizeaza:

Sindrom Guillan-Barre

Scleroza multipla

Miastenia gravis

Sindrom de hemisectiune medulara

Poliradiculonevrita acuta
Un pacient în vârstă de 60 de ani, cu sindrom coronarian acut in antecedente si
multiplii factori de risc de boala aterosclerotica, se prezinta pentru paraplegie
debutată brusc în urmă cu 3 ore. La examenul clinic se constata tulburare de
sensibilitate cu nivel T8, reflex Babinski bilateral și retenție acută de urină.
Investigatia imagistica de prima intentie este:

Examenul CT cerebral

Examenul IRM cerebral

Examenul CT spinal de regiune cervicala

Examenul CT spinal de regiune toracala

Examenul de lichid cefalorahidian

Care dintre următoarele modificări metabolice și hidroelectrolitice ar putea duce la
apariția unei stări de comă?

Sodemie = 110 mmol/L

Potasemie = 3 mmol/L

Glicemie = 65 mg/dL

Sodemie = 145 mmol/L

Glicemie = 350 mg/dL

Care dintre urmatoarele afectiuni pot fi asociate cu slabiciune musculara
generalizata?

Accidentul vascular cerebral ischemic acut în teritoriul arterei cerebrale medii drepte
✓ Anemia feriprivă severă

Accidentul vascular cerebral hemoragic acut de emisfer cerebral drept

Abcesul cerebral cu localizare parietală stângă

Accidentul vascular cerebral ischemic acut talamic stang

Pentru a calcula scorul Glasgow vor fi luate în calcul următoarele elemente clinice:

Răspunsul verbal și motor la comenzi

Examinarea reflexului cutanat

plantar

Examinarea reflexelor de trunchi

cerebral

Examinarea reactivității pupilare la

lumină

Examinarea reflexelor osteotendionoase

Printre conditiile clinice generatoare de dispnee paroxistica asociata cu turgescenta
jugulara nu se regaseste:

Pericardita exudativa in cantitate mare

Pneumotoraxul in tensiune

Intoxicatia cu monoxid de carbon

Tromboembolismul pulmonar cu suprasolicitare acuta de cord drept

Insuficienta cardiaca congestiva

Altele:
Cu privire la utilizarea anticoagulantelor noi in embolia pulmonara urmatoarele
afirmatii sunt adevarate:

Sunt indicate la pacientii cu embolie pulmonara recidivata, care necesita

anticoagulare permanenta
Sunt indicate in terapie permanenta la pacientii cu prim episod de embolie
pulmonara cu factor predispozant evident

Sunt indicate la pacientii cu disfunctie renala severa, prezentand metabolizare

hepatica
Rivaroxaban este singurul anticoagulant care poate fi administrat la pacientii cu
disfunctie renala severa

La pacientii cu embolie pulmonara doza de Dabigatran este de 120mg x 2/zi

Boala cardiovasculara manifestă reprezinta:

boli cardiovasculare: AVC ischemice, hemoragice, AIT

placi aterosclerotice evidente la nivelul carotidian

cresteri usoare de creatinina serica > 1,3-1,5 mg/dl ♂ ; 1,2-1,4 mg/dl ♀

retinopatie stadiu I, II

arteriopatie periferica

Cu privire la terapia anticoagulanta la pacientii cu proteze valvulare urmatoarele

afirmatii sunt adevarate:

Toti pacientii purtatori de proteze valvulare au indicatie de anticoagulare

permanenta
Anticoagulantele noi sunt indicate la pacientii cu indicatie de anticoagulare
permanenta datorita riscului scazut de sangerare comparativ cu AVK

Antivitaminicele K sunt dozate astfel incat INR sa fie mentinut intre 2-3 indiferent
de alti factori asociati
 Valorile tinta ale INR pentru pacientii anticoagulati cu antivitaminice K variaza intre
2.5 – 4 in functie de factori trombogeni ai pacientului si de tipul de proteza

Antivitaminicele K sunt complet contraindicate la gravidele in primul trimestru de

sarcina purtatoare de proteza mecanica, indiferent de doza de anticoagulant
necesara pentru INR therapeutic

Fac parte din tabloul clinic al SHH, cu exceptia:

oligoanurie
confuzie

convulsii
semne de deshidratare

crestere ponderala prin retentie hidrica

Tratamentul nefarmacologic al HTA presupune:

renuntare la fumat
limitarea exercitiului fizic aerob

absenta consumului de alcool

aport crescut de grasimi saturate

aport alimentar scazut in K, Ca si Mg

Diagnosticul acidozei lactice se pune pe:

lactat seric> 5 mmol/l

lactat seric <5 mmol/l

pH arterial peste 7,35

anionic gap scazuta
 toate cele de mai sunt sunt adevarate

Investigatii necesare in CAD/SHH, cu exceptia:

glicemie
amoniemie

nivelurile serice ale electrolitilor (Na, K, Ca, Mg)

EAB-ASTRUP

transaminaze

Un pacient in varsta de 69 de ani este prezentat la camera de garda pentru sincopa la

domiciliu, dispnee severa de repaus si cianoza periorala. Din antecedentele
patologice retinem fractura tibiala drept in urma cu 2 saptamani imobilizata in aparat
gipsat, embolie pulmonara in antecedente – in urma cu 2 ani – fara factor
predispozant. Pacientul urmeaza de 2 ani terapie cu antivitaminic K, actual cu INR
ineficient 1.2 . Clinic: TA 80/40 mmHg, AV 80/min, jugulare turgide, edem, durere,
temperatura locala crescuta la nivelul membrului inferior drept. Examenul CT toracic
cu contrast releva embolie pulmonara artera pulmonara dreapta. Urmatoarele
informatii cu privire la managementul pacientului prezentat sunt adevarate:

Pentru stratificarea riscului se vor utiliza: D-dimeri, ecocardiografie, Nt pro BNP

Indicatia de terapie anticoagulanta se refera la heparina cu greutate moleculara
mica

Pacientul nu are indicatie de terapie trombolitica datorita terapiei anticoagulante la

domiciliu, contraindicatie absoluta pentru tromboliza
Este recomandata continuarea terapiei anticoagulante la domiciliu dupa episodul
acut cu antivitaminic K

Pacientul este incadrat in categoria de risc crescuta de embolie pulmonara

Fac parte din tabloul clinic al CAD, cu exceptia:

poliurie
 polidipsie

crestere ponderala prin retentie hidrica

durere abdominala

poliakiurie

In embolia pulmonara cu risc scazut urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

Sincopa este principalul semn clinic

Tahicardia si hipotensiunea sunt prezente in general

Terapia trombolitica este contraindicata

Stratificarea riscului se stabileste pe baza scorului Geneva si Wells

Stratificarea probabilitatii clinice de embolie pulmonara se stabileste prin scorul

PESI

Sunt adevarate urmatoarele afirmatii despre principiile generale de tratament ale

CAD/SHH, cu exceptia:

administrarea de insulina
administrarea de glucagon

administrarea de bicarbonat
administrarea de electroliti

tratamentul cauzei precipitante

Urmatoarele afirmatii cu privire la terapia anticoagulanta sunt adevarate:

Anticoagulantele noi necesita urmarirea prin intermediul INR pentru testarea

eficacitatii
Fondaparinux este necesar sa fie ajustat – injumatatirea dozei – la pacientii cu
clearence de creatinina sub 30 ml/min/m2
 Biodisponibilitatea heparinei nefractionate in cazul administrarii subcutane este
scazuta
Heparinele cu greutate moleculara mica sunt cele mai selective in inhibitia
factorului X

Bivalirudina este anticoagulantul de electie in sindroamele coronariene acute fara

supradenivelare de segment ST cu risc scazut

Sunt adevarate urmatoarele afirmatii referitor la cauzele/factorii precipitanti ai CAD,

cu exceptia:

infectiile acute au ponderea cea mai mare

evenimentele cardiovasculare (IMA) au ponderea cea mai mare

insulinoterapia inadecvata/modificata are o pondere peste 20%

CAD inaugurala are o pondere de 17-22%

Sunt semne si simptome de hipoglicemie, cu exceptia:

tahicardie
somnolenta

transpiratie
depresie

cefalee

Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la terapia anticoagulanta in fibrilatia

atriala :

In fibrilatia atriala valvulara indicatia de anticoagulare este stabilita in functie de

scorul CHADSVasc
In fibrilatia atriala non valvulara indicatia de anticoagulare este permanenta
 In fibrilatia atriala valvulara sunt indicate noile anticoagulante orale
In fibrilatia atriala persistenta peste 48 ore este indicata anticoagularea orala pentru
4 saptamani dupa conversia la ritm sinusal

In fibrilatia atriala paroxistica nu este recomandata nici o data anticoagularea orala

deoarece riscurile depasesc beneficiile.

Ecocardiografia in embolia pulmonara:

Are rol de excludere a diagnosticului pentru pacientii stabili hemodinamic

Are rol de stratificare a riscului

Este contraindicata cand pacientul este instabil hemodinamic

Semnele de fortare de ventricul drept in absenta semnelor de soc incadreaza
pacientul in categoria de risc scazut

Nu poate oferi elemente suplimentare pentru sustinerea diagnosticului de embolie

pulmonara

Indicatie de holter TA/24 ore sunt urmatoarele, cu exceptia:

rezistenta la tratament
non-complianta la tratament

suspiciune de episoade hipotensive

TA crescuta la indivizi cu risc scazut

PTA la cabinet la gravide (preeclamsie)

Fac parte din tabloul clinic al acidozei lactice, cu exceptia:

greata
varsaturi

hipotensiune
 aritmii cardiace

poliglobulie

Cu privire la contraindicatiile terapiei trombolitice urmatoarele afirmatii sunt

adevarate:

Contraindicatia absoluta este reprezentata de accidentul vascular cerebral ischemic

oricand in antecedente
Contraindicatia relativa este reprezentata de disectia acuta de aorta

Contraindicatia absoluta este reprezentata de terapie anticoagulanta orala la

domiciliu
Contraindicatie absoluta este reprezentata de hemoragia digestiva superioara in
ultimele 5 luni

Contraindicatia relativa este reprezentata de resuscitarea cardiopulmonara

prelungita peste 30 min.

Nu sunt factori de risc cardiovasculari folositi in clasificarea HTA sunt:

fumat
nivelul presiunii pulsului (la varstnici)

HVS decelata ecg sau eco

glicemie a jeün 102-125 mg/dl

Este semn care impune ventilatie mecanica invaziva in BPOC:

PaCO2 > 70 mmHg

PaO2 < 60 mmHg

SaO2 < 90%

FR > 25/min
 FC > 110/min

Caracterizeaza hemoragia digestiva superioara CU EXCEPTIA:

Provine din aval de unghiul duodenojejunal

Se poate manifesta prin hematemeza

Se poate manifesta prin melena

Se poate manifesta prin rectoragii

Principalele cauze sunt patologia ulceroasa si hipertensiunea portala

Caracteristicile tahicardiei ventriculare sunt urmatoarele, cu exceptia:

complexe qrs largi (> 120ms)

tahicardie neregulata

frecventa cuprinsa intre 100 si 250/min

prezenta disociatiei atrio-ventriculare

fenomenul de fuziune si captura.

Supradenivelarea de segment ST poate sa apara in urmatoarele situatii, cu exceptia:

Sindrom coronarian acut

Intoxicatie digitalica

Pericardita acuta
Anevrism de ventricul stang

Bloc de ramura stanga

Caracteristicile blocului atrioventricular complet sunt urmatoarele, cu exceptia:

 ritm regulat
fiecare unda P urmata de complex QRS dar cu interval PR alungit

ritm de scapare lent (<40/min)

poate fi asimptomatic

sediul este frecvent distal.

Urmatoarele afirmatii cu privire la simptomatologia in infarctul miocardic acut sunt

adevarate cu exceptia:

Durere retrosternala cu durata > 30 minute, ce nu cedeaza la administrare de

nitroglicerina sublingual
Caracter constrictiv sau arsura

Durerea se modifica la schimbarea pozitiei

Iradiere la nivelul membrului superior stang, mandibular sau la nivelul omoplatului
stang

Insotita de transpiratii, dispnee, palpitatii.

Dintre valorile analizelor urmatoare, identificati-o pe cea care nu explica o stare de

coma:

Na 105 mEq/l
Na 162 mEq/l

pCO2 78 mm Hg
Ca2+ total 1,9 mmol/l

Glicemie 38 mg/dl
Femeie, 35 ani, nefumatoare, se prezinta pentru dureri precordiale neiradiate, cu
durata de 5-10 minute care apar la efort si, uneori, in repaus. Are in antecedentele
familiale 2 decese de cauza cardiovasculara inaintea varstei de 55 ani. La examenul
clinic, TA = 120/70 mmHg, AV = 70/minut si de-a lungul marginii stangi a sternului se
ausculta un suflu sistolic grad II/VI. Suflul creste in intensitate atunci cand pacienta
se ridica in picioare. EKG arata ritm sinusal si subdenivelari minore si unde T negative
in derivatiile V1-V6. Care dintre urmatoarele este cel mai probabil diagnostic:

Sindrom de QT lung
stenoza aortica

cardiomiopatie hipertrofica obstructiva

stenoza mitrala

prolaps de valva mitrala

Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru flutterul atrial?

Ritmul ventricular este totdeauna regulat.

Frecventa atriala este cuprinsa intre 400-600/minut.

Undele de depolarizare atriala sunt regulate si au morfologie similara.

Tratamentul de electie este socul electric extern.

In flutterul atrial nu apar evenimente tromboembolice.

Cauze de insuficienta renala acuta prerenala sunt urmatoarele, cu exceptia:

tratament antihipertensiv agresiv

enterocolita acuta

infarct miocardic acut

glomerulonefrita acuta poststreptococica

soc anafilactic la aspirina

În tratamentul unui pacient de 88 ani cu tablou clinic de edem pulmonar acut cu
TAs<100 mmHg se folosesc următoarele, cu excepţia:

diuretice cu acţiune rapidă iv

oxigenoterapie nazală

derivaţi nitraţi
dobutamină

repaus la pat

Sunt semne de debit scazut in insuficienta cardiaca CU EXCEPTIA:

Astenie
Lentoare psihomotorie

Dureri abdominale
Oligurie

Poliurie

Pacientã, 60 ani, hipertensivă, obeză, diabetică, se internează pentru durere intensă

retrosternală, cu iradiere toracală posterioară şi episod sincopal. Obiectiv la
internare: suflu diastolic parasternal stâng, hemipareză frustă la nivelul hemicorpului
stâng. Care este diagnosticul cel mai probabil?

Infarct miocardic acut

Accident vascular cerebral

Trombembolism pulmonar
Tamponadă cardiacă

Disecţie de aortă
Pacientă, 68 ani, fumătoare, obeză, hipertensivă (TAmax = 160/100 mmHg), se
prezintă la medic pentru dispnee de repaus brusc apărută cu aproximativ 12 ore
anterior însoţită de durere retrosternală în treimea inferioară a sternului. De
menţionat, intervenţie chirurgicală ortopedică pentru fractură de col femural în urmă
cu 8 zile. Obiectiv la prezentare: afebrilitate, tegumente cianotice, polipnee, rare
raluri bronşice bilateral difuz, SaO2 = 85%, TA = 90/60 mmHg, AV = 118 bpm, regulat.
Care dintre următoarele gesturi nu vi se par necesare în urgenţă?

Electrocardiogramă
Dozare D-dimeri

Spirometrie
Echocardiografie

Radiografie cord-pulmon

Pacient, 60 ani, vechi anginos, în tratament la domiciliu cu aspirină, nitrat,

betablocant se prezintă în Unitatea de Primiri Urgenţe pentru 3 episoade de durere
anginoasă cu durată prelungită şi mai intense, în ultimele 48 de ore.
Electrocardiograma şi enzimele de citoliză miocardică sunt normale. Ce recomandaţi
în cazul acestui pacient

internare şi administrare de digitală i.v.

internare şi administrare de heparină i.v.

internare şi administrare de trombolitic profilactic

internare pentru monitorizare şi păstrarea schemei terapeutice de la domiciliu

orientare către domiciliu şi creşterea dozei de nitrat şi betablocant.

Pacient, 70 ani, fumător, diabetic, hipertensiv, se internează la 24 de ore de la

debutul unui infarct miocardic anterior. Deşi la internare pacientul era echilibrat
hemodinamic, la 48 de ore pacientul devine brusc anxios, palid, cu transpiraţii
profuze, polipneic, oliguric, TA = 70/50 mmHg, AV = 120/minut. Tabloul clinic
menţionat poate fi determinat de următoarele, cu excepţia:

extensia infarctului
 ruptură de sept interventricular

insuficienţă mitrală acută severă

reacţie adversă medicamentoasă

pericardită fibrinoasă

Bărbat, 72 ani, se prezintă la Camera de Gardă pentru dispnee paroxistică nocturnă şi

tuse seacă, fatigabilitate la eforturi mici în ultima săptămână. Datele anamnestice,
clinice şi radiologice stabilesc diagnosticul de insuficienţă cardiacă congestivă. Care
dintre următoarele elemente sunt cel mai puţin specifice tabloului clinic al acesteia:

distensie jugulară
raluri crepitante în baza hemitoracelui drept

galop protodiastolic de ventricul stâng

edeme gambiere

diametru prehepatic 14 cm şi cardiohepatic 9 cm

Pacient, 57 ani, mare fumator si diabetic, a prezentat durere retrosternala intensa

debutata de aprox. o ora insotita de transpiratii profuze. La camera de garda
pacientul este confuz, extremitati palide si reci, fara raluri pulmonare, TA=80/50
mmHg, AV=90/min regulat, jugulare turgescente. Cel mai probabil diagnostic este :

IMA anterior cu soc cardiogen

IMA complicat cu insuficienta mitrala acuta

IMA de VD
Anevrism de aorta rupt cu soc hipovolemic

Pacienta, 55 ani, obeza si diabetica, a suferit un AVC ischemic, motiv pentru care a
fost imobilizata la pat timp de 14 zile. Pacienta dezvolta brusc dispnee, junghi toracic
stang, tuse neproductiva si subfebrilitate. Care este suspiciunea de diagnostic in acest
moment ?
 Pneumonie
IMA

Pericardita
TEP

Pleuro-pericardita

Pacienta, 55 ani, obeza si diabetica, a suferit un AVC ischemic, motiv pentru care a
fost imobilizata la pat timp de 14 zile. Pacienta dezvolta brusc dispnee, junghi toracic
stang, tuse neproductiva si subfebrilitate. Care dintre urmatoarele investigatii nu sunt
necesare in urgenta pentru stabilirea diagnosticului ?

ECG
Rx cord-pulmon

D-dimeri
CK, CK-MB,

Coronarografie

Bărbat, 75 ani, se prezintă la consult cu hemipareză dreaptă şi afazie apărute în urmă

cu 3 ore. Examen obiectiv: TA = 160/100 mmHg, AV 140 bătăi/minut neregulat, suflu
holosistolic, apexian de grad III, tranzitor. EKG: supradenivelare ST în DIII şi aVF
reversibilă în 30 minute sub perfuzie cu Trinitrosan (Nitroglicerină). Markeri de
necroza cardiaca repetata negativ.Care este cel mai probabil diagnostic:

AVC hemoragic în contextul unui puseu hipertensiv cu afectarea microcirculaţiei

coronariene
AVC cardioembolic în context de FiA paroxistică la un pacient cu angină
vasospastică.

Encefalopatie hipertensivă apărută secundar instalării unui IMA complicat cu FiA

paroxistică
Stenoză mitrală complicată cu FiA, embolie cerebrală şi coronariană
 Malformaţii vasculară cerebrală şi coronariană rupte

Urmatoarele sunt mecanisme compensatorii in insuficienta cardiaca la adult, cu

exceptia:

Tahicardie
Bradicardie

Dilatarea ventriculului stang

Hipertrofia ventriculului stang

Activarea sistemului renina-angiotensina-aldosteron

Factori de risc predispozanti majori pentru embolia pulmonara sunt:

infarctul miocardic in urma cu un an

protezare recenta sold

neoplazia aciva
interventie chirurgicala la nivelul claviculei

trombofilia

Care din urmatoarele afirmatii cu privire la terapia anticoagulanta in embolia

pulmonara sunt corecte?

heparina nefractionata determina cel mai frecvent leucopenie

trombocitopenia autoimuna necesita inlocuirea heparinei cu inhibitor de factor X
injectabil

eliminarea heparinei nefractionate este eminamente renala

heparinele cu greutate moleculata mica sunt cei mai selectivi inhibitori de factor X

doza de Fondaparinux in embolia pulmonara nu este dependenta de greutatea

corporala
Urmatoarele situatii clinice necesita terapie trombolitica la pacient diagnosticat cu
embolie pulmonara:

TA 140/90 mmHg, AV 80/min, Sa O2 99% spontan, cTnT 0.002 ¬ negativa, Nt pro BNP
100pg/ml-normal
TA 120/80 mmHg, AV 90 bpm, VD nedilatat ecocardiografic, Nt pro BNP 23220pg/ml
¬ crescut

TA 80/40mmHg, Sa O2 91% cu O2 pe narine, VD mult dilatat ecografic ¬ 52mm

telediastolic¬ ,Nt pro BNP 588pg/ml ¬ usor crescut
TA 122 /90mmHg, AV 90/min, Nt pro BNP 1888pg/ml¬crescut, VD de dimensiuni si
cinetica corecta ecografic

TA 140/90mmHg, AV 90/min, cTnT 0,02 pg/ml ¬ negativa, Nt pro BNP normal, VD la

limita superiuoara a normalului ecografic.
Cu privire la utilizarea anticoagulantelor noi in embolia pulmonara urmatoarele
afirmatii sunt adevarate:

Sunt indicate la pacientii cu embolie pulmonara recidivata, care necesita

anticoagulare permanenta
Sunt indicate in terapie permanenta la pacientii cu prim episod de embolie
pulmonara cu factor predispozant evident
Sunt indicate la pacientii cu disfunctie renala severa, prezentand metabolizare
hepatica
Rivaroxaban este singurul anticoagulant care poate fi administrat la pacientii cu
disfunctie renala severa
La pacientii cu embolie pulmonara doza de Dabigatran este de 120mg x 2/zi

Boala cardiovasculara manifestă reprezinta:

boli cardiovasculare: AVC ischemice, hemoragice, AIT

placi aterosclerotice evidente la nivelul carotidian
cresteri usoare de creatinina serica > 1,3-1,5 mg/dl ♂ ; 1,2-1,4 mg/dl ♀
retinopatie stadiu I, II
arteriopatie periferica

Cu privire la terapia anticoagulanta la pacientii cu proteze valvulare urmatoarele

afirmatii sunt adevarate:

Toti pacientii purtatori de proteze valvulare au indicatie de anticoagulare

permanenta
Anticoagulantele noi sunt indicate la pacientii cu indicatie de anticoagulare
permanenta datorita riscului scazut de sangerare comparativ cu AVK
Antivitaminicele K sunt dozate astfel incat INR sa fie mentinut intre 2-3 indiferent
de alti factori asociati
Valorile tinta ale INR pentru pacientii anticoagulati cu antivitaminice K variaza intre
2.5 – 4 in functie de factori trombogeni ai pacientului si de tipul de proteza
Antivitaminicele K sunt complet contraindicate la gravidele in primul trimestru de
sarcina purtatoare de proteza mecanica, indiferent de doza de anticoagulant
necesara pentru INR therapeutic

Fac parte din tabloul clinic al SHH, cu exceptia:

 oligoanurie
confuzie
convulsii
semne de deshidratare
crestere ponderala prin retentie hidrica

Tratamentul nefarmacologic al HTA presupune:

renuntare la fumat
limitarea exercitiului fizic aerob
absenta consumului de alcool
aport crescut de grasimi saturate
aport alimentar scazut in K, Ca si Mg

Diagnosticul acidozei lactice se pune pe:

lactat seric> 5 mmol/l

lactat seric <5 mmol/l
pH arterial peste 7,35
anionic gap scazuta
toate cele de mai sunt sunt adevarate

Investigatii necesare in CAD/SHH, cu exceptia:

glicemie
amoniemie
nivelurile serice ale electrolitilor (Na, K, Ca, Mg)
EAB-ASTRUP
transaminaze

Un pacient in varsta de 69 de ani este prezentat la camera de garda pentru sincopa la

domiciliu, dispnee severa de repaus si cianoza periorala. Din antecedentele
patologice retinem fractura tibiala drept in urma cu 2 saptamani imobilizata in aparat
gipsat, embolie pulmonara in antecedente – in urma cu 2 ani – fara factor
predispozant. Pacientul urmeaza de 2 ani terapie cu antivitaminic K, actual cu INR
ineficient 1.2 . Clinic: TA 80/40 mmHg, AV 80/min, jugulare turgide, edem, durere,
temperatura locala crescuta la nivelul membrului inferior drept. Examenul CT toracic
cu contrast releva embolie pulmonara artera pulmonara dreapta. Urmatoarele
informatii cu privire la managementul pacientului prezentat sunt adevarate:

Pentru stratificarea riscului se vor utiliza: D-dimeri, ecocardiografie, Nt pro BNP

Indicatia de terapie anticoagulanta se refera la heparina cu greutate moleculara
mica
Pacientul nu are indicatie de terapie trombolitica datorita terapiei anticoagulante la
domiciliu, contraindicatie absoluta pentru tromboliza
Este recomandata continuarea terapiei anticoagulante la domiciliu dupa episodul
acut cu antivitaminic K
Pacientul este incadrat in categoria de risc crescuta de embolie pulmonara

Fac parte din tabloul clinic al CAD, cu exceptia:

poliurie
polidipsie
crestere ponderala prin retentie hidrica
durere abdominala
poliakiurie

In embolia pulmonara cu risc scazut urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

Sincopa este principalul semn clinic

Tahicardia si hipotensiunea sunt prezente in general
Terapia trombolitica este contraindicata
Stratificarea riscului se stabileste pe baza scorului Geneva si Wells
Stratificarea probabilitatii clinice de embolie pulmonara se stabileste prin scorul
PESI

Sunt adevarate urmatoarele afirmatii despre principiile generale de tratament ale

CAD/SHH, cu exceptia:

administrarea de insulina
 administrarea de glucagon
administrarea de bicarbonat
administrarea de electroliti
tratamentul cauzei precipitante

Urmatoarele afirmatii cu privire la terapia anticoagulanta sunt adevarate:

Anticoagulantele noi necesita urmarirea prin intermediul INR pentru testarea

eficacitatii
Fondaparinux este necesar sa fie ajustat – injumatatirea dozei – la pacientii cu
clearence de creatinina sub 30 ml/min/m2
Biodisponibilitatea heparinei nefractionate in cazul administrarii subcutane este
scazuta
Heparinele cu greutate moleculara mica sunt cele mai selective in inhibitia
factorului X
Bivalirudina este anticoagulantul de electie in sindroamele coronariene acute fara
supradenivelare de segment ST cu risc scazut

Sunt adevarate urmatoarele afirmatii referitor la cauzele/factorii precipitanti ai CAD,

cu exceptia:

infectiile acute au ponderea cea mai mare

evenimentele cardiovasculare (IMA) au ponderea cea mai mare
insulinoterapia inadecvata/modificata are o pondere peste 20%
CAD inaugurala are o pondere de 17-22%

Sunt semne si simptome de hipoglicemie, cu exceptia:

tahicardie
somnolenta
transpiratie
depresie
cefalee
Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la terapia anticoagulanta in fibrilatia
atriala :

In fibrilatia atriala valvulara indicatia de anticoagulare este stabilita in functie de

scorul CHADSVasc
In fibrilatia atriala non valvulara indicatia de anticoagulare este permanenta
In fibrilatia atriala valvulara sunt indicate noile anticoagulante orale
In fibrilatia atriala persistenta peste 48 ore este indicata anticoagularea orala
pentru 4 saptamani dupa conversia la ritm sinusal
In fibrilatia atriala paroxistica nu este recomandata nici o data anticoagularea orala
deoarece riscurile depasesc beneficiile.

Ecocardiografia in embolia pulmonara:

Are rol de excludere a diagnosticului pentru pacientii stabili hemodinamic

Are rol de stratificare a riscului
Este contraindicata cand pacientul este instabil hemodinamic
Semnele de fortare de ventricul drept in absenta semnelor de soc incadreaza
pacientul in categoria de risc scazut
Nu poate oferi elemente suplimentare pentru sustinerea diagnosticului de embolie
pulmonara

Indicatie de holter TA/24 ore sunt urmatoarele, cu exceptia:

rezistenta la tratament
non-complianta la tratament
suspiciune de episoade hipotensive
TA crescuta la indivizi cu risc scazut
PTA la cabinet la gravide (preeclamsie)

Fac parte din tabloul clinic al acidozei lactice, cu exceptia:

greata
varsaturi
hipotensiune
 aritmii cardiace
poliglobulie

Cu privire la contraindicatiile terapiei trombolitice urmatoarele afirmatii sunt

adevarate:

Contraindicatia absoluta este reprezentata de accidentul vascular cerebral ischemic

oricand in antecedente
Contraindicatia relativa este reprezentata de disectia acuta de aorta
Contraindicatia absoluta este reprezentata de terapie anticoagulanta orala la
domiciliu
Contraindicatie absoluta este reprezentata de hemoragia digestiva superioara in
ultimele 5 luni
Contraindicatia relativa este reprezentata de resuscitarea cardiopulmonara
prelungita peste 30 min.

Nu sunt factori de risc cardiovasculari folositi in clasificarea HTA sunt:

fumat
nivelul presiunii pulsului (la varstnici)
HVS decelata ecg sau eco
glicemie a jeün 102-125 mg/dl

Este semn care impune ventilatie mecanica invaziva in BPOC:

PaCO2 > 70 mmHg

PaO2 < 60 mmHg
SaO2 < 90%
FR > 25/min
FC > 110/min

Caracterizeaza hemoragia digestiva superioara CU EXCEPTIA:

Provine din aval de unghiul duodenojejunal

Se poate manifesta prin hematemeza
 Se poate manifesta prin melena
Se poate manifesta prin rectoragii
Principalele cauze sunt patologia ulceroasa si hipertensiunea portala

Caracteristicile tahicardiei ventriculare sunt urmatoarele, cu exceptia:

complexe qrs largi (> 120ms)

tahicardie neregulata
frecventa cuprinsa intre 100 si 250/min
prezenta disociatiei atrio-ventriculare
fenomenul de fuziune si captura.

Supradenivelarea de segment ST poate sa apara in urmatoarele situatii, cu exceptia:

Sindrom coronarian acut

Intoxicatie digitalica
Pericardita acuta
Anevrism de ventricul stang
Bloc de ramura stanga

Caracteristicile blocului atrioventricular complet sunt urmatoarele, cu exceptia:

ritm regulat
fiecare unda P urmata de complex QRS dar cu interval PR alungit
ritm de scapare lent (<40/min)
poate fi asimptomatic
sediul este frecvent distal.

Urmatoarele afirmatii cu privire la simptomatologia in infarctul miocardic acut sunt

adevarate cu exceptia:

Durere retrosternala cu durata > 30 minute, ce nu cedeaza la administrare de

nitroglicerina sublingual
Caracter constrictiv sau arsura
 Durerea se modifica la schimbarea pozitiei
Iradiere la nivelul membrului superior stang, mandibular sau la nivelul omoplatului
stang
Insotita de transpiratii, dispnee, palpitatii.

Dintre valorile analizelor urmatoare, identificati-o pe cea care nu explica o stare de

coma:

Na 105 mEq/l
Na 162 mEq/l
pCO2 78 mm Hg
Ca2+ total 1,9 mmol/l
Glicemie 38 mg/dl

Femeie, 35 ani, nefumatoare, se prezinta pentru dureri precordiale neiradiate, cu

durata de 5-10 minute care apar la efort si, uneori, in repaus. Are in antecedentele
familiale 2 decese de cauza cardiovasculara inaintea varstei de 55 ani. La examenul
clinic, TA = 120/70 mmHg, AV = 70/minut si de-a lungul marginii stangi a sternului se
ausculta un suflu sistolic grad II/VI. Suflul creste in intensitate atunci cand pacienta
se ridica in picioare. EKG arata ritm sinusal si subdenivelari minore si unde T negative
in derivatiile V1-V6. Care dintre urmatoarele este cel mai probabil diagnostic:

Sindrom de QT lung
stenoza aortica
cardiomiopatie hipertrofica obstructiva
stenoza mitrala
prolaps de valva mitrala

Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru flutterul atrial?

Ritmul ventricular este totdeauna regulat.

Frecventa atriala este cuprinsa intre 400-600/minut.
Undele de depolarizare atriala sunt regulate si au morfologie similara.
 Tratamentul de electie este socul electric extern.
In flutterul atrial nu apar evenimente tromboembolice.

Cauze de insuficienta renala acuta prerenala sunt urmatoarele, cu exceptia:

tratament antihipertensiv agresiv

enterocolita acuta
infarct miocardic acut
glomerulonefrita acuta poststreptococica
soc anafilactic la aspirina

În tratamentul unui pacient de 88 ani cu tablou clinic de edem pulmonar acut cu

TAs<100 mmHg se folosesc următoarele, cu excepţia:

diuretice cu acţiune rapidă iv

oxigenoterapie nazală
derivaţi nitraţi
dobutamină
repaus la pat

Sunt semne de debit scazut in insuficienta cardiaca CU EXCEPTIA:

Astenie
Lentoare psihomotorie
Dureri abdominale
Oligurie
Poliurie

Pacientã, 60 ani, hipertensivă, obeză, diabetică, se internează pentru durere intensă

retrosternală, cu iradiere toracală posterioară şi episod sincopal. Obiectiv la
internare: suflu diastolic parasternal stâng, hemipareză frustă la nivelul hemicorpului
stâng. Care este diagnosticul cel mai probabil?

Infarct miocardic acut

 Accident vascular cerebral
Trombembolism pulmonar
Tamponadă cardiacă
Disecţie de aortă

Pacientă, 68 ani, fumătoare, obeză, hipertensivă (TAmax = 160/100 mmHg), se

prezintă la medic pentru dispnee de repaus brusc apărută cu aproximativ 12 ore
anterior însoţită de durere retrosternală în treimea inferioară a sternului. De
menţionat, intervenţie chirurgicală ortopedică pentru fractură de col femural în urmă
cu 8 zile. Obiectiv la prezentare: afebrilitate, tegumente cianotice, polipnee, rare
raluri bronşice bilateral difuz, SaO2 = 85%, TA = 90/60 mmHg, AV = 118 bpm, regulat.
Care dintre următoarele gesturi nu vi se par necesare în urgenţă?

Electrocardiogramă
Dozare D-dimeri
Spirometrie
Echocardiografie
Radiografie cord-pulmon

Pacient, 60 ani, vechi anginos, în tratament la domiciliu cu aspirină, nitrat,

betablocant se prezintă în Unitatea de Primiri Urgenţe pentru 3 episoade de durere
anginoasă cu durată prelungită şi mai intense, în ultimele 48 de ore.
Electrocardiograma şi enzimele de citoliză miocardică sunt normale. Ce recomandaţi
în cazul acestui pacient

internare şi administrare de digitală i.v.

internare şi administrare de heparină i.v.
internare şi administrare de trombolitic profilactic
internare pentru monitorizare şi păstrarea schemei terapeutice de la domiciliu
orientare către domiciliu şi creşterea dozei de nitrat şi betablocant.

Pacient, 70 ani, fumător, diabetic, hipertensiv, se internează la 24 de ore de la

debutul unui infarct miocardic anterior. Deşi la internare pacientul era echilibrat
hemodinamic, la 48 de ore pacientul devine brusc anxios, palid, cu transpiraţii
profuze, polipneic, oliguric, TA = 70/50 mmHg, AV = 120/minut. Tabloul clinic
menţionat poate fi determinat de următoarele, cu excepţia:
 extensia infarctului
ruptură de sept interventricular
insuficienţă mitrală acută severă
reacţie adversă medicamentoasă
pericardită fibrinoasă

Bărbat, 72 ani, se prezintă la Camera de Gardă pentru dispnee paroxistică nocturnă şi

tuse seacă, fatigabilitate la eforturi mici în ultima săptămână. Datele anamnestice,
clinice şi radiologice stabilesc diagnosticul de insuficienţă cardiacă congestivă. Care
dintre următoarele elemente sunt cel mai puţin specifice tabloului clinic al acesteia:

distensie jugulară
raluri crepitante în baza hemitoracelui drept
galop protodiastolic de ventricul stâng
edeme gambiere
diametru prehepatic 14 cm şi cardiohepatic 9 cm

Pacient, 57 ani, mare fumator si diabetic, a prezentat durere retrosternala intensa

debutata de aprox. o ora insotita de transpiratii profuze. La camera de garda
pacientul este confuz, extremitati palide si reci, fara raluri pulmonare, TA=80/50
mmHg, AV=90/min regulat, jugulare turgescente. Cel mai probabil diagnostic este :

IMA anterior cu soc cardiogen

IMA complicat cu insuficienta mitrala acuta
IMA de VD
Anevrism de aorta rupt cu soc hipovolemic

Pacienta, 55 ani, obeza si diabetica, a suferit un AVC ischemic, motiv pentru care a
fost imobilizata la pat timp de 14 zile. Pacienta dezvolta brusc dispnee, junghi toracic
stang, tuse neproductiva si subfebrilitate. Care este suspiciunea de diagnostic in acest
moment ?

Pneumonie
IMA
Pericardita
 TEP
Pleuro-pericardita

Pacienta, 55 ani, obeza si diabetica, a suferit un AVC ischemic, motiv pentru care a
fost imobilizata la pat timp de 14 zile. Pacienta dezvolta brusc dispnee, junghi toracic
stang, tuse neproductiva si subfebrilitate. Care dintre urmatoarele investigatii nu sunt
necesare in urgenta pentru stabilirea diagnosticului ?

ECG
Rx cord-pulmon
D-dimeri
CK, CK-MB,
Coronarografie

Bărbat, 75 ani, se prezintă la consult cu hemipareză dreaptă şi afazie apărute în urmă

cu 3 ore. Examen obiectiv: TA = 160/100 mmHg, AV 140 bătăi/minut neregulat, suflu
holosistolic, apexian de grad III, tranzitor. EKG: supradenivelare ST în DIII şi aVF
reversibilă în 30 minute sub perfuzie cu Trinitrosan (Nitroglicerină). Markeri de
necroza cardiaca repetata negativ.Care este cel mai probabil diagnostic:

AVC hemoragic în contextul unui puseu hipertensiv cu afectarea microcirculaţiei

coronariene
AVC cardioembolic în context de FiA paroxistică la un pacient cu angină
vasospastică.
Encefalopatie hipertensivă apărută secundar instalării unui IMA complicat cu FiA
paroxistică
Stenoză mitrală complicată cu FiA, embolie cerebrală şi coronariană
Malformaţii vasculară cerebrală şi coronariană rupte

Urmatoarele sunt mecanisme compensatorii in insuficienta cardiaca la adult, cu

exceptia:

Tahicardie
Bradicardie
Dilatarea ventriculului stang
Hipertrofia ventriculului stang
 Activarea sistemului renina-angiotensina-aldosteron
Factori de risc predispozanti majori pentru embolia pulmonara sunt:

infarctul miocardic in urma cu un an

protezare recenta sold
neoplazia aciva
interventie chirurgicala la nivelul claviculei
trombofilia

Care din urmatoarele afirmatii cu privire la terapia anticoagulanta in embolia

pulmonara sunt corecte?

heparina nefractionata determina cel mai frecvent leucopenie

trombocitopenia autoimuna necesita inlocuirea heparinei cu inhibitor de factor X
injectabil
eliminarea heparinei nefractionate este eminamente renala
heparinele cu greutate moleculata mica sunt cei mai selectivi inhibitori de factor X
doza de Fondaparinux in embolia pulmonara nu este dependenta de greutatea
corporala

Urmatoarele situatii clinice necesita terapie trombolitica la pacient diagnosticat cu

embolie pulmonara:

TA 140/90 mmHg, AV 80/min, Sa O2 99% spontan, cTnT 0.002 ¬ negativa, Nt pro BNP
100pg/ml-normal
TA 120/80 mmHg, AV 90 bpm, VD nedilatat ecocardiografic, Nt pro BNP 23220pg/ml
¬ crescut
TA 80/40mmHg, Sa O2 91% cu O2 pe narine, VD mult dilatat ecografic ¬ 52mm
telediastolic¬ ,Nt pro BNP 588pg/ml ¬ usor crescut
TA 122 /90mmHg, AV 90/min, Nt pro BNP 1888pg/ml¬crescut, VD de dimensiuni si
cinetica corecta ecografic
TA 140/90mmHg, AV 90/min, cTnT 0,02 pg/ml ¬ negativa, Nt pro BNP normal, VD la
limita superiuoara a normalului ecografic.

Verde - sigur corect

roz - nu gasesc, nu e sigur

Super-super!

1. In embolia pulmonara cu risc scazut urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

Tahicardia si hipotensiunea sunt prezente in general fals

Sincopa este principalul semn clinic

Terapia trombolitica este contraindicata

Stratificarea probabilitatii clinice de embolie pulmonara se stabileste prin scorul PESI

Stratificarea riscului se stabileste pe baza scorului Geneva si Wells

2. Pacient, 70 ani, fumător, diabetic, hipertensiv, se internează la 24 de ore de la debutul unui

infarct miocardic anterior. Deşi la internare pacientul era echilibrat hemodinamic, la 48 de ore
pacientul devine brusc anxios, palid, cu transpiraţii profuze, polipneic, oliguric, TA = 70/50
mmHg, AV = 120/minut. Tabloul clinic menţionat poate fi determinat de următoarele, cu
excepţia:
extensia infarctului

reacţie adversă medicamentoasă

ruptură de sept interventricular

pericardită fibrinoasă

insuficienţă mitrală acută severă

3. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru flutterul atrial?

Undele de depolarizare atriala sunt regulate si au morfologie similara.

Frecventa atriala este cuprinsa intre 400-600/minut.

Tratamentul de electie este socul electric extern.

Ritmul ventricular este totdeauna regulat.

In flutterul atrial nu apar evenimente tromboembolice.

4. Pacienta, 55 ani, obeza si diabetica, a suferit un AVC ischemic, motiv pentru care a fost
imobilizata la pat timp de 14 zile. Pacienta dezvolta brusc dispnee, junghi toracic stang, tuse
neproductiva si subfebrilitate. Care este suspiciunea de diagnostic in acest moment ?
IMA

Pneumonie

Pericardita
TEP

Pleuro-pericardita

5. Tratamentul nefarmacologic al HTA presupune:

limitarea exercitiului fizic aerob

renuntare la fumat

aport alimentar scazut in K, Ca si Mg

aport crescut de grasimi saturate

absenta consumului de alcool

6. Supradenivelarea de segment ST poate sa apara in urmatoarele situatii, cu exceptia:

Pericardita acuta

Intoxicatie digitalica

Bloc de ramura stanga fals

Anevrism de ventricul stang

Sindrom coronarian acut

7. Cauze de insuficienta renala acuta prerenala sunt urmatoarele, cu exceptia:

tratament antihipertensiv agresiv

enterocolita acuta

soc anafilactic la aspirina

infarct miocardic acut

glomerulonefrita acuta poststreptococica

8. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii referitor la cauzele/factorii precipitanti ai CAD, cu

exceptia:
CAD inaugurala are o pondere de 17-22%

evenimentele cardiovasculare (IMA) au ponderea cea mai mare

infectiile acute au ponderea cea mai mare

insulinoterapia inadecvata/modificata are o pondere peste 20%

9. Pacient, 60 ani, vechi anginos, în tratament la domiciliu cu aspirină, nitrat, betablocant se

prezintă în Unitatea de Primiri Urgenţe pentru 3 episoade de durere anginoasă cu durată
prelungită şi mai intense, în ultimele 48 de ore. Electrocardiograma şi enzimele de citoliză
miocardică sunt normale. Ce recomandaţi în cazul acestui pacient
internare şi administrare de digitală i.v.

orientare către domiciliu şi creşterea dozei de nitrat şi betablocant.

internare şi administrare de trombolitic profilactic

internare şi administrare de heparină i.v.

internare pentru monitorizare şi păstrarea schemei terapeutice de la domiciliu

10. Caracterizeaza hemoragia digestiva superioara CU EXCEPTIA:

Se poate manifesta prin hematemeza

Principalele cauze sunt patologia ulceroasa si hipertensiunea portala

Provine din aval de unghiul duodenojejunal

Se poate manifesta prin melena

Se poate manifesta prin rectoragii

11. Bărbat, 72 ani, se prezintă la Camera de Gardă pentru dispnee paroxistică nocturnă şi tuse
seacă, fatigabilitate la eforturi mici în ultima săptămână. Datele anamnestice, clinice şi
radiologice stabilesc diagnosticul de insuficienţă cardiacă congestivă. Care dintre următoarele
elemente sunt cel mai puţin specifice tabloului clinic al acesteia:
diametru prehepatic 14 cm şi cardiohepatic 9 cm

distensie jugulară

raluri crepitante în baza hemitoracelui drept fals

edeme gambiere

galop protodiastolic de ventricul stâng

12. Urmatoarele afirmatii cu privire la simptomatologia in infarctul miocardic acut sunt adevarate cu
exceptia:
Iradiere la nivelul membrului superior stang, mandibular sau la nivelul omoplatului stang

Durerea se modifica la schimbarea pozitiei

Insotita de transpiratii, dispnee, palpitatii.

Caracter constrictiv sau arsura

Durere retrosternala cu durata > 30 minute, ce nu cedeaza la administrare de nitroglicerina sublingual

13. Cu privire la terapia anticoagulanta la pacientii cu proteze valvulare urmatoarele afirmatii sunt
adevarate:
Antivitaminicele K sunt complet contraindicate la gravidele in primul trimestru de sarcina purtatoare de
proteza mecanica, indiferent de doza de anticoagulant necesara pentru INR terapeutic

Anticoagulantele noi sunt indicate la pacientii cu indicatie de anticoagulare permanenta datorita riscului
scazut de sangerare comparativ cu AVK fals

14. Toti pacientii purtatori de proteze valvulare au indicatie de anticoagulare permanenta

Antivitaminicele K sunt dozate astfel incat INR sa fie mentinut intre 2-3 indiferent de alti factori asociati
Valorile tinta ale INR pentru pacientii anticoagulati cu antivitaminice K variaza intre 2.5 – 4 in functie de
factori trombogeni ai pacientului si de tipul de proteza

15. În tratamentul unui pacient de 88 ani cu tablou clinic de edem pulmonar acut cu TAs<100 mmHg
se folosesc următoarele, cu excepţia:
dobutamină

repaus la pat

diuretice cu acţiune rapidă iv fals

derivaţi nitraţi

oxigenoterapie nazală

16. Indicatie de holter TA/24 ore sunt urmatoarele, cu exceptia:

non-complianta la tratament

TA crescuta la indivizi cu risc scazut

suspiciune de episoade hipotensive

PTA la cabinet la gravide (preeclamsie)

rezistenta la tratament

17. Dintre valorile analizelor urmatoare, identificati-o pe cea care nu explica o stare de coma:
Na 162 mEq/l

Glicemie 38 mg/dl

Ca2+ total 1,9 mmol/l

pCO2 78 mm Hg

Na 105 mEq/l

18. Fac parte din tabloul clinic al acidozei lactice, cu exceptia:

aritmii cardiace

greata

hipotensiune

varsaturi

poliglobulie

19. Pacientă, 68 ani, fumătoare, obeză, hipertensivă (TAmax = 160/100 mmHg), se prezintă la medic
pentru dispnee de repaus brusc apărută cu aproximativ 12 ore anterior însoţită de durere
retrosternală în treimea inferioară a sternului. De menţionat, intervenţie chirurgicală ortopedică
pentru fractură de col femural în urmă cu 8 zile. Obiectiv la prezentare: afebrilitate, tegumente
 cianotice, polipnee, rare raluri bronşice bilateral difuz, SaO2 = 85%, TA = 90/60 mmHg, AV = 118
bpm, regulat. Care dintre următoarele gesturi nu vi se par necesare în urgenţă?
Echocardiografie

Dozare D-dimeri

Spirometrie

Radiografie cord-pulmon

Electrocardiogramă

20. Sunt semne de debit scazut in insuficienta cardiaca CU EXCEPTIA:

Astenie

Poliurie

Oligurie

Lentoare psihomotorie

Dureri abdominale

21. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la terapia anticoagulanta in fibrilatia atriala :
In fibrilatia atriala non valvulara indicatia de anticoagulare este permanenta

In fibrilatia atriala valvulara indicatia de anticoagulare este stabilita in functie de scorul CHADSVasc

In fibrilatia atriala valvulara sunt indicate noile anticoagulante orale

In fibrilatia atriala persistenta peste 48 ore este indicata anticoagularea orala pentru 4 saptamani dupa
conversia la ritm sinusal

In fibrilatia atriala paroxistica nu este recomandata nici o data anticoagularea orala deoarece riscurile
depasesc beneficiile.

22. Urmatoarele afirmatii cu privire la terapia anticoagulanta sunt adevarate:

Heparinele cu greutate moleculara mica sunt cele mai selective in inhibitia factorului X

Bivalirudina este anticoagulantul de electie in sindroamele coronariene acute fara supradenivelare de

segment ST cu risc scazut

Anticoagulantele noi necesita urmarirea prin intermediul INR pentru testarea eficacitatii

Biodisponibilitatea heparinei nefractionate in cazul administrarii subcutane este scazuta

Fondaparinux este necesar sa fie ajustat – injumatatirea dozei – la pacientii cu clearence de creatinina
sub 30 ml/min/m2

23. Nu sunt factori de risc cardiovasculari folositi in clasificarea HTA sunt:

glicemie a jeün 102-125 mg/dl

HVS decelata ecg sau eco

fumat

nivelul presiunii pulsului (la varstnici)

24. Factori de risc predispozanti majori pentru embolia pulmonara sunt:

infarctul miocardic in urma cu un an

protezare recenta sold

neoplazia aciva

interventie chirurgicala la nivelul claviculei

trombofilia

25. Este semn care impune ventilatie mecanica invaziva in BPOC:

FR > 25/min

PaCO2 > 70 mmHg

FC > 110/min

SaO2 < 90%

PaO2 < 60 mmHg

26. Cu privire la contraindicatiile terapiei trombolitice urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

Contraindicatie absoluta este reprezentata de hemoragia digestiva superioara in ultimele 5 luni

Contraindicatia absoluta este reprezentata de terapie anticoagulanta orala la domiciliu

Contraindicatia relativa este reprezentata de disectia acuta de aorta

Contraindicatia relativa este reprezentata de resuscitarea cardiopulmonara prelungita peste 30 min.

Contraindicatia absoluta este reprezentata de accidentul vascular cerebral ischemic oricand in

antecedente

27. Urmatoarele sunt mecanisme compensatorii in insuficienta cardiaca la adult, cu exceptia:

Hipertrofia ventriculului stang

Tahicardie

Bradicardie

Activarea sistemului renina-angiotensina-aldosteron

Dilatarea ventriculului stang

28. Pacient, 57 ani, mare fumator si diabetic, a prezentat durere retrosternala intensa debutata de
aprox. o ora insotita de transpiratii profuze. La camera de garda pacientul este confuz,
extremitati palide si reci, fara raluri pulmonare, TA=80/50 mmHg, AV=90/min regulat, jugulare
turgescente. Cel mai probabil diagnostic este :
IMA de VD
IMA complicat cu insuficienta mitrala acuta

Anevrism de aorta rupt cu soc hipovolemic

IMA anterior cu soc cardiogen

29. Urmatoarele situatii clinice necesita terapie trombolitica la pacient diagnosticat cu embolie
pulmonara:
TA 140/90 mmHg, AV 80/min, Sa O2 99% spontan, cTnT 0.002 ¬ negativa, Nt pro BNP 100pg/ml-normal

TA 140/90mmHg, AV 90/min, cTnT 0,02 pg/ml ¬ negativa, Nt pro BNP normal, VD la limita superiuoara a
normalului ecografic.

TA 120/80 mmHg, AV 90 bpm, VD nedilatat ecocardiografic, Nt pro BNP 23220pg/ml ¬ crescut

TA 80/40mmHg, Sa O2 91% cu O2 pe narine, VD mult dilatat ecografic ¬ 52mm telediastolic¬ ,Nt pro
BNP 588pg/ml ¬ usor crescut

TA 122 /90mmHg, AV 90/min, Nt pro BNP 1888pg/ml¬crescut, VD de dimensiuni si cinetica corecta

ecografic

30. Cu privire la utilizarea anticoagulantelor noi in embolia pulmonara urmatoarele afirmatii sunt
adevarate:
Sunt indicate in terapie permanenta la pacientii cu prim episod de embolie pulmonara cu factor
predispozant evident

Rivaroxaban este singurul anticoagulant care poate fi administrat la pacientii cu disfunctie renala severa

Sunt indicate la pacientii cu embolie pulmonara recidivata, care necesita anticoagulare permanenta

La pacientii cu embolie pulmonara doza de Dabigatran este de 120mg x 2/zi

Sunt indicate la pacientii cu disfunctie renala severa, prezentand metabolizare hepatica

31. Bărbat, 75 ani, se prezintă la consult cu hemipareză dreaptă şi afazie apărute în urmă cu 3 ore.
Examen obiectiv: TA = 160/100 mmHg, AV 140 bătăi/minut neregulat, suflu holosistolic, apexian
de grad III, tranzitor. EKG: supradenivelare ST în DIII şi aVF reversibilă în 30 minute sub perfuzie
cu Trinitrosan (Nitroglicerină). Markeri de necroza cardiaca repetata negativ.Care este cel mai
probabil diagnostic:
AVC cardioembolic în context de FiA paroxistică la un pacient cu angină vasospastică.

Encefalopatie hipertensivă apărută secundar instalării unui IMA complicat cu FiA paroxistică

Stenoză mitrală complicată cu FiA, embolie cerebrală şi coronariană

Malformaţii vasculară cerebrală şi coronariană rupte

AVC hemoragic în contextul unui puseu hipertensiv cu afectarea microcirculaţiei coronariene

32. Fac parte din tabloul clinic al SHH, cu exceptia:

oligoanurie

convulsii
crestere ponderala prin retentie hidrica

confuzie

semne de deshidratare

33. Pacientã, 60 ani, hipertensivă, obeză, diabetică, se internează pentru durere intensă
retrosternală, cu iradiere toracală posterioară şi episod sincopal. Obiectiv la internare: suflu
diastolic parasternal stâng, hemipareză frustă la nivelul hemicorpului stâng. Care este
diagnosticul cel mai probabil?
Accident vascular cerebral

Tamponadă cardiacă

Infarct miocardic acut

Trombembolism pulmonar

Disecţie de aortă

34. Ecocardiografia in embolia pulmonara:

Semnele de fortare de ventricul drept in absenta semnelor de soc incadreaza pacientul in categoria de
risc scazut

Este contraindicata cand pacientul este instabil hemodinamic

Are rol de stratificare a riscului

Nu poate oferi elemente suplimentare pentru sustinerea diagnosticului de embolie pulmonara

Are rol de excludere a diagnosticului pentru pacientii stabili hemodinamic

35. Fac parte din tabloul clinic al CAD, cu exceptia:

poliakiurie

durere abdominala

poliurie

polidipsie

crestere ponderala prin retentie hidrica

36. Caracteristicile blocului atrioventricular complet sunt urmatoarele, cu exceptia:

poate fi asimptomatic

fiecare unda P urmata de complex QRS dar cu interval PR alungit

sediul este frecvent distal.

ritm regulat

ritm de scapare lent (<40/min)

37. Diagnosticul acidozei lactice se pune pe:

anionic gap scazuta

lactat seric <5 mmol/l

pH arterial peste 7,35

lactat seric> 5 mmol/l

toate cele de mai sunt sunt adevarate

38. Care din urmatoarele afirmatii cu privire la terapia anticoagulanta in embolia pulmonara sunt
corecte?
eliminarea heparinei nefractionate este eminamente renala

heparinele cu greutate moleculata mica sunt cei mai selectivi inhibitori de factor X

trombocitopenia autoimuna necesita inlocuirea heparinei cu inhibitor de factor X injectabil

doza de Fondaparinux in embolia pulmonara nu este dependenta de greutatea corporala fals

heparina nefractionata determina cel mai frecvent leucopenie

39. Sunt semne si simptome de hipoglicemie, cu exceptia:

somnolenta

tahicardie

cefalee

transpiratie

depresie

40. Un pacient in varsta de 69 de ani este prezentat la camera de garda pentru sincopa la domiciliu,
dispnee severa de repaus si cianoza periorala. Din antecedentele patologice retinem fractura
tibiala drept in urma cu 2 saptamani imobilizata in aparat gipsat, embolie pulmonara in
antecedente – in urma cu 2 ani – fara factor predispozant. Pacientul urmeaza de 2 ani terapie cu
antivitaminic K, actual cu INR ineficient 1.2 . Clinic: TA 80/40 mmHg, AV 80/min, jugulare
turgide, edem, durere, temperatura locala crescuta la nivelul membrului inferior drept.
Examenul CT toracic cu contrast releva embolie pulmonara artera pulmonara dreapta.
Urmatoarele informatii cu privire la managementul pacientului prezentat sunt adevarate:
Pentru stratificarea riscului se vor utiliza: D-dimeri, ecocardiografie, Nt pro BNP

Pacientul este incadrat in categoria de risc crescuta de embolie pulmonara

Este recomandata continuarea terapiei anticoagulante la domiciliu dupa episodul acut cu antivitaminic K

Pacientul nu are indicatie de terapie trombolitica datorita terapiei anticoagulante la domiciliu,

contraindicatie absoluta pentru tromboliza

Indicatia de terapie anticoagulanta se refera la heparina cu greutate moleculara mica

40. Boala cardiovasculara manifestă reprezinta:

boli cardiovasculare: AVC ischemice, hemoragice, AIT

arteriopatie periferica

cresteri usoare de creatinina serica > 1,3-1,5 mg/dl ♂ ; 1,2-1,4 mg/dl ♀

placi aterosclerotice evidente la nivelul carotidian

retinopatie stadiu I, II

41. Pacienta, 55 ani, obeza si diabetica, a suferit un AVC ischemic, motiv pentru care a fost imobilizata la
pat timp de 14 zile. Pacienta dezvolta brusc dispnee, junghi toracic stang, tuse neproductiva si
subfebrilitate. Care dintre urmatoarele investigatii nu sunt necesare in urgenta pentru stabilirea
diagnosticului ?

Coronarografie

ECG

CK, CK-MB,

D-dimeri

Rx cord-pulmon

42. Investigatii necesare in CAD/SHH, cu exceptia:

EAB-ASTRUP

transaminaze

glicemie

nivelurile serice ale electrolitilor (Na, K, Ca, Mg)

amoniemie

43. Caracteristicile tahicardiei ventriculare sunt urmatoarele, cu exceptia:

frecventa cuprinsa intre 100 si 250/min

complexe qrs largi (> 120ms)

fenomenul de fuziune si captura.

prezenta disociatiei atrio-ventriculare

tahicardie neregulata

44. Femeie, 35 ani, nefumatoare, se prezinta pentru dureri precordiale neiradiate, cu durata de 5-10
minute care apar la efort si, uneori, in repaus. Are in antecedentele familiale 2 decese de cauza
cardiovasculara inaintea varstei de 55 ani. La examenul clinic, TA = 120/70 mmHg, AV = 70/minut si de-a
lungul marginii stangi a sternului se ausculta un suflu sistolic grad II/VI. Suflul creste in intensitate atunci
cand pacienta se ridica in picioare. EKG arata ritm sinusal si subdenivelari minore si unde T negative in
derivatiile V1-V6. Care dintre urmatoarele este cel mai probabil diagnostic:
stenoza aortica

stenoza mitrala fals

Sindrom de QT lung

prolaps de valva mitrala

cardiomiopatie hipertrofica obstructiva sigur

45. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii despre principiile generale de tratament ale CAD/SHH, cu
exceptia:

tratamentul cauzei precipitante

administrarea de bicarbonat

administrarea de glucagon

administrarea de insulina

administrarea de electroliti

1. In embolia pulmonara cu risc scazut urmatoarele afirmatii sunt adevarate: s45 cu exceptia
Tahicardia si hipotensiunea sunt prezente in general

Sincopa este principalul semn clinic

Terapia trombolitica este contraindicata

Stratificarea probabilitatii clinice de embolie pulmonara se stabileste prin scorul PESI

Stratificarea riscului se stabileste pe baza scorului Geneva si Wells

2. Pacient, 70 ani, fumător, diabetic, hipertensiv, se internează la 24 de ore de la debutul unui

infarct miocardic anterior. Deşi la internare pacientul era echilibrat hemodinamic, la 48 de ore
pacientul devine brusc anxios, palid, cu transpiraţii profuze, polipneic, oliguric, TA = 70/50
mmHg, AV = 120/minut. Tabloul clinic menţionat poate fi determinat de următoarele, cu
excepţia: (s)
extensia infarctului

reacţie adversă medicamentoasă

ruptură de sept interventricular

pericardită fibrinoasă

insuficienţă mitrală acută severă

 3. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru flutterul atrial? s308
Undele de depolarizare atriala sunt regulate si au morfologie similara.

Frecventa atriala este cuprinsa intre 400-600/minut.

Tratamentul de electie este socul electric extern.

Ritmul ventricular este totdeauna regulat.

In flutterul atrial nu apar evenimente tromboembolice.

4. Pacienta, 55 ani, obeza si diabetica, a suferit un AVC ischemic, motiv pentru care a fost
imobilizata la pat timp de 14 zile. Pacienta dezvolta brusc dispnee, junghi toracic stang, tuse
neproductiva si subfebrilitate. Care este suspiciunea de dg
IMA

Pneumonie

Pericardita

TEP

Pleuro-pericardita

5. Tratamentul nefarmacologic al HTA presupune:

limitarea exercitiului fizic aerob

renuntare la fumat

aport alimentar scazut in K, Ca si Mg

aport crescut de grasimi saturate

absenta consumului de alcool

6. Supradenivelarea de segment ST poate sa apara in urmatoarele situatii, cu exceptia:

Pericardita acuta

Intoxicatie digitalica

Bloc de ramura stanga

Anevrism de ventricul stang

Sindrom coronarian acut

 7. Cauze de insuficienta renala acuta prerenala sunt urmatoarele, cu exceptia:
tratament antihipertensiv agresiv

enterocolita acuta

soc anafilactic la aspirina

infarct miocardic acut

glomerulonefrita acuta poststreptococica (fundă)

8. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii referitor la cauzele/factorii precipitanti ai CAD, cu

exceptia:
CAD inaugurala are o pondere de 17-22%

evenimentele cardiovasculare (IMA) au ponderea cea mai mare

infectiile acute au ponderea cea mai mare

insulinoterapia inadecvata/modificata are o pondere peste 20%

9. Pacient, 60 ani, vechi anginos, în tratament la domiciliu cu aspirină, nitrat, betablocant se

prezintă în Unitatea de Primiri Urgenţe pentru 3 episoade de durere anginoasă cu durată
prelungită şi mai intense, în ultimele 48 de ore. Electrocardiograma şi enzimele de citoliză
miocardică sunt normale. Ce recomandaţi în cazul acestui pacient
internare şi administrare de digitală i.v.

orientare către domiciliu şi creşterea dozei de nitrat şi betablocant.

internare şi administrare de trombolitic profilactic

internare şi administrare de heparină i.v.

internare pentru monitorizare şi păstrarea schemei terapeutice de la domiciliu

10. Caracterizeaza hemoragia digestiva superioara CU EXCEPTIA:

Se poate manifesta prin hematemeza

Principalele cauze sunt patologia ulceroasa si hipertensiunea portala

Provine din aval de unghiul duodenojejunal

Se poate manifesta prin melena

Se poate manifesta prin rectoragii

 11. Bărbat, 72 ani, se prezintă la Camera de Gardă pentru dispnee paroxistică nocturnă şi tuse seacă,
fatigabilitate la eforturi mici în ultima săptămână. Datele anamnestice, clinice şi radiologice
stabilesc diagnosticul de insuficienţă cardiacă congestivă. Care dintre următoarele elemente
sunt cel mai puţin specifice tabloului clinic al acesteia:
diametru prehepatic 14 cm şi cardiohepatic 9 cm

distensie jugulară

raluri crepitante în baza hemitoracelui drept

edeme gambiere

galop protodiastolic de ventricul stâng

12. Urmatoarele afirmatii cu privire la simptomatologia in infarctul miocardic acut sunt adevarate cu
exceptia:
Iradiere la nivelul membrului superior stang, mandibular sau la nivelul omoplatului stang

Durerea se modifica la schimbarea pozitiei

Insotita de transpiratii, dispnee, palpitatii.

Caracter constrictiv sau arsura

Durere retrosternala cu durata > 30 minute, ce nu cedeaza la administrare de nitroglicerina sublingual

13. Cu privire la terapia anticoagulanta la pacientii cu proteze valvulare urmatoarele afirmatii sunt
adevarate:
• Antivitaminicele K sunt complet contraindicate la gravidele in primul trimestru de sarcina
purtatoare de proteza mecanica, indiferent de doza de anticoagulant necesara pentru
INR terapeutic
• Anticoagulantele noi sunt indicate la pacientii cu indicatie de anticoagulare permanenta
datorita riscului scazut de sangerare comparativ cu AVK
• Toti pacientii purtatori de proteze valvulare au indicatie de anticoagulare permanenta
• Antivitaminicele K sunt dozate astfel incat INR sa fie mentinut intre 2-3 indiferent de alti
factori asociati
• Valorile tinta ale INR pentru pacientii anticoagulati cu antivitaminice K variaza intre 2.5 –
4 in functie de factori trombogeni ai pacientului si de tipul de proteza
 14. În tratamentul unui pacient de 88 ani cu tablou clinic de edem pulmonar acut cu TAs<100 mmHg
se folosesc următoarele, cu excepţia:
dobutamină

repaus la pat

diuretice cu acţiune rapidă iv

derivaţi nitraţi

oxigenoterapie nazală

15. Indicatie de holter TA/24 ore sunt urmatoarele, cu exceptia:

non-complianta la tratament

TA crescuta la indivizi cu risc scazut fals

suspiciune de episoade hipotensive

PTA la cabinet la gravide (preeclamsie)

rezistenta la tratament

16. Dintre valorile analizelor urmatoare, identificati-o pe cea care nu explica o stare de coma:
Na 162 mEq/l

Glicemie 38 mg/dl

Ca2+ total 1,9 mmol/l

pCO2 78 mm Hg

Na 105 mEq/l

17. Fac parte din tabloul clinic al acidozei lactice, cu exceptia:

aritmii cardiace

greata

hipotensiune

varsaturi

poliglobulie
 18. Pacientă, 68 ani, fumătoare, obeză, hipertensivă (TAmax = 160/100 mmHg), se prezintă la medic
pentru dispnee de repaus brusc apărută cu aproximativ 12 ore anterior însoţită de durere
retrosternală în treimea inferioară a sternului. De menţionat, intervenţie chirurgicală ortopedică
pentru fractură de col femural în urmă cu 8 zile. Obiectiv la prezentare: afebrilitate, tegumente
cianotice, polipnee, rare raluri bronşice bilateral difuz, SaO2 = 85%, TA = 90/60 mmHg, AV = 118
bpm, regulat. Care dintre următoarele gesturi nu vi se par necesare în urgenţă?
Echocardiografie

Dozare D-dimeri

Spirometrie

Radiografie cord-pulmon

Electrocardiogramă

19. Sunt semne de debit scazut in insuficienta cardiaca CU EXCEPTIA:

Astenie

Poliurie

Oligurie

Lentoare psihomotorie

Dureri abdominale

20. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la terapia anticoagulanta in fibrilatia atriala :
In fibrilatia atriala non valvulara indicatia de anticoagulare este permanenta

In fibrilatia atriala valvulara indicatia de anticoagulare este stabilita in functie de scorul CHADSVasc

In fibrilatia atriala valvulara sunt indicate noile anticoagulante orale

In fibrilatia atriala persistenta peste 48 ore este indicata anticoagularea orala pentru 4 saptamani dupa
conversia la ritm sinusal

In fibrilatia atriala paroxistica nu este recomandata nici o data anticoagularea orala deoarece riscurile
depasesc beneficiile.

21. Urmatoarele afirmatii cu privire la terapia anticoagulanta sunt adevarate:

Heparinele cu greutate moleculara mica sunt cele mai selective in inhibitia factorului X

• Bivalirudina este anticoagulantul de electie in sindroamele coronariene acute fara

supradenivelare de segment ST cu risc scazut
Anticoagulantele noi necesita urmarirea prin intermediul INR pentru testarea eficacitatii

• Biodisponibilitatea heparinei nefractionate in cazul administrarii subcutane este scazuta

Fondaparinux este necesar sa fie ajustat – injumatatirea dozei – la pacientii cu clearence de creatinina
sub 30 ml/min/m2

22. Nu sunt factori de risc cardiovasculari folositi in clasificarea HTA sunt:

glicemie a jeün 102-125 mg/dl

HVS decelata ecg sau eco

fumat

nivelul presiunii pulsului (la varstnici) fals

23. Factori de risc predispozanti majori pentru embolia pulmonara sunt:

infarctul miocardic in urma cu un an

protezare recenta sold

neoplazia activa

interventie chirurgicala la nivelul claviculei

trombofilia

24. Este semn care impune ventilatie mecanica invaziva in BPOC:

FR > 25/min (>35)

PaCO2 > 70 mmHg (>45)

FC > 110/min

SaO2 < 90%

PaO2 < 60 mmHg

25. Cu privire la contraindicatiile terapiei trombolitice urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

Contraindicatie absoluta este reprezentata de hemoragia digestiva superioara in ultimele 5 luni

Contraindicatia absoluta este reprezentata de terapie anticoagulanta orala la domiciliu

Contraindicatia relativa este reprezentata de disectia acuta de aorta

Contraindicatia relativa este reprezentata de resuscitarea cardiopulmonara prelungita peste 30 min.

Contraindicatia absoluta este reprezentata de accidentul vascular cerebral ischemic oricand in
antecedente

26. Urmatoarele sunt mecanisme compensatorii in insuficienta cardiaca la adult, cu exceptia:

Hipertrofia ventriculului stang

Tahicardie

Bradicardie

Activarea sistemului renina-angiotensina-aldosteron

Dilatarea ventriculului stang

27. Pacient, 57 ani, mare fumator si diabetic, a prezentat durere retrosternala intensa debutata de
aprox. o ora insotita de transpiratii profuze. La camera de garda pacientul este confuz,
extremitati palide si reci, fara raluri pulmonare, TA=80/50 mmHg, AV=90/min regulat, jugulare
turgescente. Cel mai probabil diagnostic este :
IMA de VD

IMA complicat cu insuficienta mitrala acuta

Anevrism de aorta rupt cu soc hipovolemic

IMA anterior cu soc cardiogen

28. Urmatoarele situatii clinice necesita terapie trombolitica la pacient diagnosticat cu embolie
pulmonara:
• TA 140/90 mmHg, AV 80/min, Sa O2 99% spontan, cTnT 0.002 ¬ negativa, Nt pro BNP
100pg/ml-normal
• TA 140/90mmHg, AV 90/min, cTnT 0,02 pg/ml ¬ negativa, Nt pro BNP normal, VD la
limita superioara a normalului ecografic.
• TA 120/80 mmHg, AV 90 bpm, VD nedilatat ecocardiografic, Nt pro BNP 23220pg/ml ¬
crescut
• TA 80/40mmHg, Sa O2 91% cu O2 pe narine, VD mult dilatat ecografic ¬ 52mm
telediastolic¬ ,Nt pro BNP 588pg/ml ¬ usor crescut
• TA 122 /90mmHg, AV 90/min, Nt pro BNP 1888pg/ml¬crescut, VD de dimensiuni si
cinetica corecta ecografic
 29. Cu privire la utilizarea anticoagulantelor noi in embolia pulmonara urmatoarele afirmatii sunt
adevarate:
• Sunt indicate in terapie permanenta la pacientii cu prim episod de embolie pulmonara cu
factor predispozant evident
Rivaroxaban este singurul anticoagulant care poate fi administrat la pacientii cu disfunctie renala severa
-nu

• Sunt indicate la pacientii cu embolie pulmonara recidivata, care necesita anticoagulare

permanenta
La pacientii cu embolie pulmonara doza de Dabigatran este de 120mg x 2/zi -150 mgx2

Sunt indicate la pacientii cu disfunctie renala severa, prezentand metabolizare hepatica -nu

30. Bărbat, 75 ani, se prezintă la consult cu hemipareză dreaptă şi afazie apărute în urmă cu 3 ore.
Examen obiectiv: TA = 160/100 mmHg, AV 140 bătăi/minut neregulat, suflu holosistolic, apexian
de grad III, tranzitor. EKG: supradenivelare ST în DIII şi aVF reversibilă în 30 minute sub perfuzie
cu Trinitrosan (Nitroglicerină). Markeri de necroza cardiaca repetata negativ.Care este cel mai
probabil diagnostic:
AVC cardioembolic în context de FiA paroxistică la un pacient cu angină vasospastică.

Encefalopatie hipertensivă apărută secundar instalării unui IMA complicat cu FiA paroxistică

Stenoză mitrală complicată cu FiA, embolie cerebrală şi coronariană

Malformaţii vasculară cerebrală şi coronariană rupte

AVC hemoragic în contextul unui puseu hipertensiv cu afectarea microcirculaţiei coronariene

31. Fac parte din tabloul clinic al SHH, cu exceptia:

oligoanurie

convulsii

crestere ponderala prin retentie hidrica

confuzie

semne de deshidratare

32. Pacientã, 60 ani, hipertensivă, obeză, diabetică, se internează pentru durere intensă
retrosternală, cu iradiere toracală posterioară şi episod sincopal. Obiectiv la internare: suflu
diastolic parasternal stâng, hemipareză frustă la nivelul hemicorpului stâng. Care este
diagnosticul cel mai probabil?
Accident vascular cerebral

Tamponadă cardiacă
Infarct miocardic acut

Trombembolism pulmonar

Disecţie de aortă

33. Ecocardiografia in embolia pulmonara:

Semnele de fortare de ventricul drept in absenta semnelor de soc incadreaza pacientul in categoria de
risc scazut

Este contraindicata cand pacientul este instabil hemodinamic

Are rol de stratificare a riscului

Nu poate oferi elemente suplimentare pentru sustinerea diagnosticului de embolie pulmonara

Are rol de excludere a diagnosticului pentru pacientii stabili hemodinamic

34. Fac parte din tabloul clinic al CAD, cu exceptia:

poliakiurie daca ai poliurii ai si polachiurie (sefu la urologie)

durere abdominala

poliurie

polidipsie

crestere ponderala prin retentie hidrica

35. Caracteristicile blocului atrioventricular complet sunt urmatoarele, cu exceptia:

poate fi asimptomatic fals

fiecare unda P urmata de complex QRS dar cu interval PR alungit

sediul este frecvent distal.

ritm regulat

ritm de scapare lent (<40/min)

36. Diagnosticul acidozei lactice se pune pe:

anionic gap scazuta

lactat seric <5 mmol/l

pH arterial peste 7,35

lactat seric> 5 mmol/l

toate cele de mai sunt sunt adevarate

37. Care din urmatoarele afirmatii cu privire la terapia anticoagulanta in embolia pulmonara sunt
corecte?
eliminarea heparinei nefractionate este eminamente renala

heparinele cu greutate moleculata mica sunt cei mai selectivi inhibitori de factor X

trombocitopenia autoimuna necesita inlocuirea heparinei cu inhibitor de factor X injectabil

doza de Fondaparinux in embolia pulmonara nu este dependenta de greutatea corporala fals

heparina nefractionata determina cel mai frecvent leucopenie -TOMBOCITOPENIE

38. Sunt semne si simptome de hipoglicemie, cu exceptia:

somnolenta

tahicardie

cefalee

transpiratie

depresie

39. Un pacient in varsta de 69 de ani este prezentat la camera de garda pentru sincopa la domiciliu,
dispnee severa de repaus si cianoza periorala. Din antecedentele patologice retinem fractura
tibiala drept in urma cu 2 saptamani imobilizata in aparat gipsat, embolie pulmonara in
antecedente – in urma cu 2 ani – fara factor predispozant. Pacientul urmeaza de 2 ani terapie cu
antivitaminic K, actual cu INR ineficient 1.2 . Clinic: TA 80/40 mmHg, AV 80/min, jugulare turgide,
edem, durere, temperatura locala crescuta la nivelul membrului inferior drept. Examenul CT
toracic cu contrast releva embolie pulmonara artera pulmonara dreapta. Urmatoarele informatii
cu privire la managementul pacientului prezentat sunt adevarate:
Pentru stratificarea riscului se vor utiliza: D-dimeri, ecocardiografie, Nt pro BNP

Pacientul este incadrat in categoria de risc crescuta de embolie pulmonara

Este recomandata continuarea terapiei anticoagulante la domiciliu dupa episodul acut cu antivitaminic K

Pacientul nu are indicatie de terapie trombolitica datorita terapiei anticoagulante la domiciliu,

contraindicatie absoluta pentru tromboliza

Indicatia de terapie anticoagulanta se refera la heparina cu greutate moleculara mica

40. Boala cardiovasculara manifestă reprezinta:

boli cardiovasculare: AVC ischemice, hemoragice, AIT

arteriopatie periferica

cresteri usoare de creatinina serica > 1,3-1,5 mg/dl ♂ ; 1,2-1,4 mg/dl ♀

placi aterosclerotice evidente la nivelul carotidian

retinopatie stadiu I, II

41. Pacienta, 55 ani, obeza si diabetica, a suferit un AVC ischemic, motiv pentru care a fost imobilizata
la pat timp de 14 zile. Pacienta dezvolta brusc dispnee, junghi toracic stang, tuse neproductiva si
subfebrilitate. Care dintre urmatoarele investigatii nu sunt necesare in urgenta pentru stabilirea
diagnosticului ?

Coronarografie

ECG

CK, CK-MB,

D-dimeri

Rx cord-pulmon

42. Investigatii necesare in CAD/SHH, SUNT cu exceptia:

EAB-ASTRUP

transaminaze

glicemie

nivelurile serice ale electrolitilor (Na, K, Ca, Mg)

amoniemie

43. Caracteristicile tahicardiei ventriculare sunt urmatoarele, cu exceptia:

frecventa cuprinsa intre 100 si 250/min

complexe qrs largi (> 120ms)

fenomenul de fuziune si captura.

prezenta disociatiei atrio-ventriculare

tahicardie neregulata

44. Femeie, 35 ani, nefumatoare, se prezinta pentru dureri precordiale neiradiate, cu durata de 5-10
minute care apar la efort si, uneori, in repaus. Are in antecedentele familiale 2 decese de cauza
cardiovasculara inaintea varstei de 55 ani. La examenul clinic, TA = 120/70 mmHg, AV = 70/minut si
de-a lungul marginii stangi a sternului se ausculta un suflu sistolic grad II/VI. Suflul creste in
intensitate atunci cand pacienta se ridica in picioare. EKG arata ritm sinusal si subdenivelari minore si
unde T negative in derivatiile V1-V6. Care dintre urmatoarele este cel mai probabil diagnostic:

stenoza aortica

stenoza mitrala

Sindrom de QT lung

prolaps de valva mitrala

cardiomiopatie hipertrofica obstructiva

45. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii despre principiile generale de tratament ale CAD/SHH, cu
exceptia:

tratamentul cauzei precipitante

administrarea de bicarbonat

administrarea de glucagon

administrarea de insulina

administrarea de electroliti

1. Cu privire la utilizarea anticoagulantelor noi in embolia pulmonara urmatoarea

afirmatie este adevarata:

Rivaroxaban este singurul anticoagulant care are antidot in prezent

Sunt indicate in terapie permanenta la pacientii cu prim episod de embolie pulmonara cu factor
predispozant evident
Sunt indicate la pacientii cu embolie pulmonara recidivata, care necesita anticoagulare
permanenta
Sunt indicate la pacientii cu disfunctie renala severa, prezentand metabolizare hepatica
2. Care dintre urmatoarele NU este tahicardie regulata cu complex QRS larg ?

Tahicardie ventriculara
Tahicardie supraventriculara cu reintrare prin fascicul accessor cu conducere antidromica
Tahicardie supraventriculara cu reintrare prin fascicul accessor cu conducere ortodromica
Tahicardie supraventriculara cu bloc de ramura stanga preexistent

3. Sunt semne si simptome de hipoglicemie, cu exceptia:

Depresie
Tahicardie
Transpiratie
Somnolenta

4.

internare: suflu di
stâng. Care este diagnosticul cel mai probabil?

Infarct miocardic acut

Trombembolism pulmonar

5. Cu privire la contraindicatiile terapiei trombolitice urmatoarele afirmatii sunt

adevarate:

Contraindicatia absoluta este reprezentata de terapie anticoagulanta orala la domiciliu

Contraindicatia relativa este reprezentata de disectia acuta de aorta
Contraindicatia relativa este reprezentata de resuscitarea cardiopulmonara prelungita peste 30
min.
Contraindicatia absoluta este reprezentata de accidentul vascular cerebral ischemic oricand in
antecedente

6. Caracteristicile tahicardiei ventriculare sunt urmatoarele, cu exceptia:

Frecventa cuprinsa intre 100 si 250/min

Prezenta disociatiei atrio-ventriculare
Tahicardie neregulata
Complexe QRS largi (> 120ms)

7.

Are sediu deasupra unghiului duodeno-jejunal-asta

Se manifesta clinic prin melena, rectoragii

Are drept cauze: hemoragii diverticulare, angiodisplazii
8. Se prezinta la camera de garda un pacient in varsta de 57 de ani, pentru durere
toracica anterioara de 8 ore, cu raspuns partial la nitroglicerina sublingual. Asociat
prezinta dispnee cu ortopnee, tuse seaca. Clinic la admisie se evidentiaza: TA 120/80
mmHg, AV 110 bpm, zgomote cardiace ritmice, bine batute, fara sufluri focarele de
auscultatie sau carotide, jugulare neturgide, fara edeme gambiere. Pulmonar: raluri
subcrepitante pana la apex, Sa O2 89% spontan, corectata la 93% cu oxigenoterapie
pe masca faciala. EAB evidentiaza: Ph 7.29, P CO2 55mmHg. Cu privire la stabilizarea
ventilatorie a pacientului varianta corecta este:

Pacientul are indicatie de ventilatie neinvaziva de tip CPAP , avand in vedere acidoza respiratorie
Pacientul are indicatie de ventilatie invaziva
Pacientul trebuie mentinut cu oxigenoterapie pe masca faciala, avand in vedere ca parametrii
ventilatori sunt optimi
Pacientul trebuie sa primeasca oxigenoterapie pe narine avand in vedere eficienta crescuta a
acestora comparativ cu masca faciala

9. Investigatii necesare in CAD/SHH, cu exceptia:

Glicemie
Amoniemie
EAB-ASTRUP
Nivelurile serice ale electrolitilor (Na, K, Ca, Mg)

10. Supradenivelarea de segment ST poate sa apara in urmatoarele situatii, cu

exceptia:

Intoxicatie digitalica
Pericardita acuta
Sindrom coronarian acut
Anevrism de ventricul stang

11. Este semn care impune ventilatie mecanica invaziva in BPOC:

aici nu e aia cu O2<60
SaO2 < 90%
PaCO2 > 70 mmHg bafta la asta, coae
FR > 25/min
FC > 110/min

12. Unul din urmatoarele semne sau simptome nu se intalneste in insuficinta renala
acuta prerenala:

– poliurie)
Setea
Pliu cutanat persistent
Deshidratarea

13. Cu privire la managementul pacientilor cu insuificienta cardiaca acuta afirmatia

adevarata este:
 Semnele de debit cardiac scazut contraindica terapia cu inotrope positive
Indicatiile de admisie in sectie de terapie intensive se refera la pacienti cu TAs<110, AV<40/min,
fara semne de hipoperfuzie periferica
Indicatiile de admisie in sectie de terapie intensiva se refera la pacienti cu TAs <110mmHg,
AV<50/min, fara semne de hipoperfuzie periferica
Indicatiile de admisie in sectie de terapie intensaiva se refera la pacienti cu TAs<100mmHg,
AV<40/min si semne de hipoperfuzie periferica

14.

pacient:

Intern

15. Cu privire la terapia cu inotrop positive in insuficienta cardiaca acuta afirmatia

adevarata este :

Digoxin este asociat cu o concentratie terapeutica extrem de larga

Terapia cu Levosimendan scade mortalitatea pacientilor cu insuficienta cardiaca acuta
Terapia cu omecamtiv mecarbil scade mortalitatea pacientilor cu insuficienta cardiaca
Terapia cu Dobutamina are eficienta mai mare la pacientii cu terapie cu betablocante la domiciliu

16. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru flutterul atrial?

Tratamentul de electie este socul electric extern.

Frecventa atriala este cuprinsa intre 400-600/minut.
Ritmul ventricular este totdeauna regulat.
Undele de depolarizare atriala sunt regulate si au morfologie similara.

17.

Ulcer perforat

18. Care dintre urmatoarele reprezinta o contraindicatie la conversia Fibrilatiei atriale

?

Fibrilatia atriala in primele 24 de ore ale unui infarct miocardic acut

Fibrilatia atriala asociata cu tireotoxicoza
Diametrul atriului stang < 30 mm
Evidenta ecografica de trombi intracavitari CRED, MAI VERIFICATI SI VOI si eu, asta e
19. Cu privire la rolul Nt pro BNP in evaluarea pacientilor cu insuficienta cardiaca
afirmatia falsa este:

Nt pro BNP poate fi crescut la pacientii cu disfunctie renala severa

Nt pro BNP este un marker prognostic al severitatii pentru pacientii cu insuficienta cardiaca acuta.
Nt pro BNP este o investigatie cu specificitate redusa pentru insuficienta cardiaca
Valorile Nt pro BNP sunt obligatorii pentru diagnosticul insuficientei cardiace cu disfunctie sistolica
severa

20. Cauze de insuficienta renala acuta prerenala sunt urmatoarele, cu exceptia:

Infarct miocardic acut

Glomerulonefrita acuta poststreptococica
Tratament antihipertensiv agresiv
Enterocolita acuta

21. Indicatii de dializa in insuficienta renala acuta sunt urmatoarele, cu exceptia :

Hiperpotasemnia K>6,5-7 mmoli/l

Creatinina 10 mg/dl
Polachiuria
Edemul pulmonar acut

22.
coronariene acute fara supradenivelare de segment ST este indicata urmatoarelor
categorii de pacienti, cu exceptia:

Instabilitate hemodinamica
Angina pectorala recurenta sau refractara fals

Instabilitate electrica

23. Pacienta, 55 ani, obeza si diabetica, a suferit un AVC ischemic, motiv pentru
care a fost imobilizata la pat timp de 14 zile. Pacienta dezvolta brusc dispnee, junghi
toracic stang, tuse neproductiva si subfebrilitate. Care este suspiciunea de diagnostic in
acest moment ?

Pericardita
Pleuro-pericardita
TEP
IMA

24. Ecocardiografia in embolia pulmonara:

Are rol de stratificare a riscului

Are rol de excludere a diagnosticului pentru pacientii stabili hemodinamic
Este contraindicata cand pacientul este instabil hemodinamic
 Semnele de fortare de ventricul drept in absenta semnelor de soc incadreaza pacientul in
categoria de risc scazut

25. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii despre principiile generale de tratament ale
CAD/SHH, cu exceptia:

Tratamentul cauzei precipitante

Administrarea de insulina
Administrarea Administrarea de glucagon de bicarbonat
Administrarea de glucagon

26. Cu privire la terapia cu inhibitori de enzima de conversie la pacientii cu insuficienta

cardiaca acuta este corecta afirmatia:

Sunt recomandati cu rol prognostic pacientilor cu insuficienta cardiaca cu fractie de ejectie redusa
Sunt recomandati cu rol prognostic tuturor pacientilor cu insuficienta cardiaca
Sunt recomandati pacientilor cu stenoza bilaterala de artera renala
Sunt recomandati pacientilor cu hiperpotasemie severa

27. Fac parte din tabloul clinic al CAD, cu exceptia:

Durere abdominala
Polidipsie
Poliurie
Crestere ponderala prin retentie hidrica

28. Despre clopidogrel sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu exceptia:

Este un precursor al unui metabolit activ da

Se administreaza in doza de incarcare de 150mg, ulterior doza de intretinere de 75 mg/zi. fals
Este o tienopiridina
Este indicat pacientilor care nu pot primi ticagrelor sau prasugrel

Dozare D-dimeri

Spirometrie
Echocardiografie

30. Urmatoarele afirmatii cu privire la simptomatologia in infarctul miocardic acut sunt

adevarate cu exceptia:
 Insotita de transpiratii, dispnee, palpitatii.
Iradiere la nivelul membrului superior stang, mandibular sau la nivelul omoplatului stang
Durere retrosternala cu durata > 30 minute, ce nu cedeaza la administrare de nitroglicerina
sublingual
Durerea se modifica la schimbarea pozitiei

31. În tratamentul unui pacient de 88 ani cu tablou clinic de edem pulmonar acut cu

Repaus la pat DA
- aici sunt toate, cred ca au uitat sa scrie o varianta

32. Pacient, 57 ani, mare fumator si diabetic, a prezentat durere retrosternala intensa
debutata de aprox. o ora insotita de transpiratii profuze. La camera de garda pacientul

turgescente. Cel mai probabil diagnostic este :

IMA anterior cu soc cardiogen

IMA complicat cu insuficienta mitrala acuta
IMA de VD
Anevrism de aorta rupt cu soc hipovolemic

33. In embolia pulmonara cu risc scazut urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

Stratificarea probabilitatii clinice de embolie pulmonara se stabileste prin scorul PESI

Stratificarea riscului se stabileste pe baza scorului Geneva si Wells
Terapia trombolitica este contraindicata
Sincopa este principalul semn clinic

34. Sunt considerate prezentari clinice atipice in sindromul coronarian acut urmatoarele,
cu exceptia:

BRS major nou aparut adevarat

Supradenivelarea de segment ST din derivatia aVR
BRS major preexistent
Subdenivelarile de segment ST la pacientii cu impregnare digitalica

35. Cu privire la factorii predispozanti pentru tromboembolismul pulmonar afirmatia falsa

este:

Trombofiliile reprezinta un factor de risc major pentru tromboembolismul pulmonar

Perioada pre-partum este un factor de risc minor pentru tromboembolismul pulmonar
Boala pulmonara cronica obstructive reprezinta un factor de risc intermediar pentru
tromboembolismul pulmonar
Un infarct miocardic in urma cu o luna constituie un factor de risc major pentru tromboembolismul
pulmonar
36. Electrocardiograma la pacientii cu tromboembolism pulmonar evidentiaza:

Deviere la stanga a axului complexului QRS

Bloc minor de ramura stanga
Cel mai frecvent tahiaritmii supraventriculare
Cel mai frecvent aritmii ventriculare

37. Cu privire la indicatiile terapiei cu dispositive de asistare ventriculara la pacientii cu

insuficienta cardiaca acuta afirmatia adevarata este:

Sunt utilizate exclusiv la pacientii propusi pentru transplant cardiac, in asteptarea acestuia
Sunt utilizate predominant la pacientii propusi pentru transplant cardiac, in asteptarea acestuia
Sunt recomandate la pacientii fara semne de hipoperfuzie
Sunt asociate cu o incidenta scazuta a riscurilor de infectie si tromboza

38. Un pacient in varsta de 69 de ani este prezentat la camera de garda pentru sincopa
la domiciliu, dispnee severa de repaus si cianoza periorala. Din antecedentele
patologice retinem fractura tibiala drept in urma cu 2 saptamani imobilizata in aparat
gipsat, embolie pulmonara in antecedente – in urma cu 2 ani – fara factor predispozant.
Pacientul urmeaza de 2 ani terapie cu antivitaminic K, actual cu INR ineficient 1.2 .
Clinic: TA 80/40 mmHg, AV 80/min, jugulare turgide, edem, durere, temperatura locala
crescuta la nivelul membrului inferior drept. Examenul CT toracic cu contrast releva
embolie pulmonara artera pulmonara dreapta. Urmatoarele informatii cu privire la
managementul pacientului prezentat sunt adevarate:

Este recomandata continuarea terapiei anticoagulante la domiciliu dupa episodul acut cu

antivitaminic K fals
Pentru stratificarea riscului se vor utiliza: D-dimeri, ecocardiografie, Nt pro BNP
Pacientul nu are indicatie de terapie trombolitica datorita terapiei anticoagulante la domiciliu,
contraindicatie absoluta pentru tromboliza
Pacientul este incadrat in categoria de risc crescuta de embolie pulmonara

39. Care din urmatoarele afirmatii nu corespunde criteriilor de insuficienta renala acuta
–rifle ?

Injurie renala> cresterea creatininei serice de 3 x N

Risc de lezare renala> cresterea creatininei serice cu 0,5x N
Boala renala cronica (ESRD)- insuficienta renala persistenta peste 3 luni
Pierderea functiei renale- insuficienta renala persistenta peste 4 saptamani

Extensia infarctului
41. Caracterizeaza hemoragia digestiva superioara CU EXCEPTIA:

Principalele cauze sunt patologia ulceroasa si hipertensiunea portala

Se poate manifesta prin rectoragii
Se poate manifesta prin melena
Se poate manifesta prin hematemeza

42.

Ingestie de preparate cu Fe, bismut

Hemoptizie
Sângerare ORL, bucata

43. Caracteristicile blocului atrioventricular complet sunt urmatoarele, cu exceptia:

Ritm regulat gresit, fraiere

Fiecare unda P urmata de complex QRS dar cu interval PR alungit
Ritm de scapare lent (<40/min)
Sediul este frecvent distal.

44. Un barbat in varsta de 63 de ani, hipertensiv, fumator, neglijat terapeutic, se

prezinta la unitatea de primiri urgente pentru durere toracica anterioara cu iradiere
bibrahiala aparuta in repaus, debutata cu cca 2 ore anterior prezentarii, cu durata de
cca o ora, insotita de dispnee si transpiratii. Traseul ECG la prezentare evidentiaza ritm
sinusal, 93/min, supradenivelare de segment ST de cca 1 mm in aVR si subdenivelare
de segment ST de maxim 2 mm in derivatiile V3-V6, DI, aVL. Din datele biologice
retinem mioglobina 132 microg/l, troponina I inalt sensibila 12 ng/l. Diagnosticul stabilit
pe baza datelor clinice si paraclinice obtinute la prezentare este:

Sindrom coronarian acut fara supradenivelare de segment ST (cardio fig 1 pag 352) fals, TNI>0.1, deci nu e
Angina pectorala instabila clasa IIIB2 Braunwald angina instabila
Infarct miocardic acut cu supradenivelare de segment ST
Infarct miocardic acut fara supradenivelare de segment ST

45. Pacienta, 55 ani, obeza si diabetica, a suferit un AVC ischemic, motiv pentru care a
fost imobilizata la pat timp de 14 zile. Pacienta dezvolta brusc dispnee, junghi toracic
stang, tuse neproductiva si subfebrilitate. Care dintre urmatoarele investigatii nu sunt
necesare in urgenta pentru stabilirea diagnosticului ?

Rx cord-pulmon
D-dimeri
Coronarografie
 ECG

Verde / Bold - Corect

Galben - nu stiu sigur
x

1. Lexie - 1,2, 3
2. Elena M - 4, 5, 6
3. Carina - 7, 8, 9
4. Miruna - 10, 11, 12
5. Adina -13, 14, 15
6. Alina - 16, 17, 18
7. Alexa - 19, 20, 21, - numerotare jos-sus
8. Diana P -22, 23, 24,
9. MD - 25, 26, - numaratoare de sus in jos
10. Tib - 27, 28, 29,
11. Eu -30, 31
12. Simina - 32, 33, 34,
13. Adriana - 35, 36 37,
14. Aa - 38, 39, 40,
15. Sorana -41, 42, 43,
16. Diandra - 44, 45 - Verificare grile necompletate
17. Cristi - Verificare grile necompletate
18. Andrei- verificare grile necompletate

1. Pacientã, 60 ani, hipertensivă, obeză, diabetică

episod sincopal. Obiectiv
la internare: suflu diastolic parasternal stâng, hemipareză frustă la nivelul
hemicorpului stâng. Care este diagnosticul cel mai probabil?

Ta
Disecţie de aortă
Infarct miocardic acut
Accident vascular cerebral fals
Trombembolism pulmonar

2. Cu privire la contraindicatiile terapiei trombolitice urmatoarele afirmatii sunt

adevarate:

Contraindicatia absoluta este reprezentata de accidentul vascular cerebral ischemic oricand in

antecedente
Contraindicatie absoluta este reprezentata de hemoragia digestiva superioara in ultimele 5 luni
 Contraindicatia relativa este reprezentata de resuscitarea cardiopulmonara prelungita peste
30 min.
Contraindicatia relativa este reprezentata de disectia acuta de aorta
Contraindicatia absoluta este reprezentata de terapie anticoagulanta orala la domiciliu

3. Caracterizeaza hemoragia digestiva superioara CU EXCEPTIA:

Provine din aval de unghiul duodenojejunal

Principalele cauze sunt patologia ulceroasa si hipertensiunea portala
Se poate manifesta prin melena
Se poate manifesta prin hematemeza
Se poate manifesta prin rectoragii

4. Pacient, 60 ani, vechi anginos, în tratament la domiciliu cu a

cazul acestui
pacient:

internare pentru monitorizare şi păstrarea schemei terapeutice de la domiciliu

5. Ecocardiografia in embolia pulmonara:

Semnele de fortare de ventricul drept in absenta semnelor de soc incadreaza pacientul in

categoria de risc scazut
Este contraindicata cand pacientul este instabil hemodinamic
Are rol de stratificare a riscului
Nu poate oferi elemente suplimentare pentru sustinerea diagnosticului de embolie pulmonara
Are rol de excludere a diagnosticului pentru pacientii stabili hemodinamic

6. Tratamentul nefarmacologic al HTA presupune:

limitarea exercitiului fizic aerob

aport crescut de grasimi saturate
aport zilnic de 10-12 g Na/zi
aport alimentar scazut in K, Ca si Mg
absenta consumului de alcool

7. Sunt factori de decompensare in insuficienta cardiaca CU EXCEPTIA:

Fibrilatia atriala cu ritm ventricular rapid

Infarct miocardic acut
Astm bronsic
Echocardiografie
Puseu de hipertensiune
8. Caracteristicile tahicardiei ventriculare sunt urmatoarele, cu exceptia:

frecventa cuprinsa intre 100 si 250/min

fenomenul de fuziune si captura.
complexe qrs largi (> 120ms)
tahicardie neregulata
prezenta disociatiei atrio-ventriculare

9. In embolia pulmonara cu risc scazut urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

Terapia trombolitica este contraindicata

Stratificarea probabilitatii clinice de embolie pulmonara se stabileste prin scorul PESI
Tahicardia si hipotensiunea sunt prezente in general
Stratificarea riscului se stabileste pe baza scorului Geneva si Wells
Sincopa este principalul semn clinic

10. Femeie, 35 ani, nefumatoare, se prezinta pentru dureri precordiale neiradiate, cu

durata de 5-10 minute care apar la efort si, uneori, in repaus. Are in antecedentele
familiale 2 decese de cauza cardiovasculara inaintea varstei de 55 ani. La examenul
-a lungul marginii stangi a sternului se
ausculta un suflu sistolic grad II/VI. Suflul creste in intensitate atunci cand pacienta se
ridica in picioare. EKG arata ritm sinusal si subdenivelari minore si unde T negative in
derivatiile V1-V6.Care dintre urmatoarele este cel mai probabil diagnostic:

prolaps de valva mitrala

Sindrom de QT lung
stenoza aortica
stenoza mitrala
cardiomiopatie hipertrofica obstructiva

11. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii despre principiile generale de tratament ale
CAD/SHH, cu exceptia:

administrarea de insulina
tratamentul cauzei precipitante
administrarea de antibiotice cu spectru larg
administrarea de bicarbonat
administrarea de solutie Ringer intravenos

12. Dintre valorile analizelor urmatoare, identificati-o pe cea care nu explica o stare
de coma:

Ca2+ total 1,9 mmol/l

Na 105 mEq/l
Glicemie 38 mg/dl
pCO2 78 mm Hg
13.

anamnestice,

clinic al acesteia:

edeme gambiere
galop protodiastolic de ventricul stâng
raluri crepitante în baza hemitoracelui drept

14. Care din urmatoarele afirmatii cu privire la terapia anticoagulanta in embolia

pulmonara sunt corecte?

Heparinele cu greutate moleculata mica sunt cei mai selectivi inhibitori de factor X
Heparina nefractionata determina cel mai frecvent leucopenie
Trombocitopenia autoimuna necesita inlocuirea heparinei cu inhibitor de factor X injectabil
Anticoagulantele orale de noua generatie necesitand monitorizare prin INR
Eliminarea heparinei nefractionate este eminamente renala

15. În tratamentul unui pacient de 88 ani cu tablou clinic de edem pulmonar acut cu

repaus la pat

diuretice

16. Care dintre urmatoarele reprezinta o contraindicatie la conversia Fibrilatiei atriale

?

Fibrilatia atriala in primele 24 de ore ale unui infarct miocardic acut

Evidenta ecografica de trombi intracavitari
Diametrul atriului stang < 30 mm
Fibrilatia atriala asociata cu tireotoxicoza
Fia din stenoza mitrala post RAA

17. Urmatoarele afirmatii cu privire la simptomatologia in infarctul miocardic acut sunt

adevarate cu exceptia:

Durere retrosternala cu durata > 30 minute, ce nu cedeaza la administrare de nitroglicerina

sublingual
Durerea se modifica la schimbarea pozitiei
Caracter constrictiv sau arsura
Iradiere la nivelul membrului superior stang, mandibular sau la nivelul omoplatului stang
Insotita de transpiratii, dispnee, palpitatii.
18. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la terapia anticoagulanta in
fibrilatia atriala :

In fibrilatia atriala paroxistica nu este recomandata nici o data anticoagularea orala deoarece
riscurile depasesc beneficiile
In fibrilatia atriala persistenta peste 48 ore este indicata anticoagularea orala pentru 4
saptamani dupa conversia la ritm sinusal
In fibrilatia atriala valvulara indicatia de anticoagulare este stabilita in functie de scorul
CHADSVasc
In fibrilatia atriala valvulara sunt indicate noile anticoagulante orale 4
In fibrilatia atriala non valvulara indicatia de anticoagulare este permanenta

19.

responsabil de efectele adverse neurologice:

Nitroglicerina
Amiodarona

Furosemid
Digoxin

20. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru flutterul atrial?

Tratamentul de electie este socul electric extern.

In flutterul atrial nu apar evenimente tromboembolice.
Undele de depolarizare atriala sunt regulate si au morfologie similara. sunt identice, nu similare
Ritmul ventricular este totdeauna regulat.
Frecventa atriala este cuprinsa intre 400-600/minut.

21. Cu privire la terapia anticoagulanta la pacientii cu proteze valvulare urmatoarele

afirmatii sunt adevarate:

Toti pacientii purtatori de proteze valvulare au indicatie de anticoagulare permanenta

Valorile tinta ale INR pentru pacientii anticoagulati cu antivitaminice K variaza intre 2.5 – 4 in
functie de factori trombogeni ai pacientului si de tipul de proteza
Antivitaminicele K sunt complet contraindicate la gravidele in primul trimestru de sarcina purtatoare
de proteza mecanica, indiferent de doza de anticoagulant necesara pentru INR terapeutic
Antivitaminicele K sunt dozate astfel incat INR sa fie mentinut intre 2-3 indiferent de alti factori
asociati
Anticoagulantele noi sunt utilizate la pacientii cu indicatie de anticoagulare permanenta
datorita riscului scazut de sangerare comparativ cu AVK

22. Sunt considerate prezentari clinice atipice in sindromul coronarian acut

urmatoarele, cu exceptia:

BRS major nou aparut asa zic si eu si io

 Supradenivelarea de segment ST din derivatia aVR
BRS major preexistent
Subdenivelarile de segment ST la pacientii cu impregnare digitalica
Dispnee de repaus brusc aparuta

23.

nemodific

heparina intravenos i.v.

antibiotarepie cu spectru larg

antiinflamatoare nesteroidiene

24. Urmatoarele sunt mecanisme compensatorii in insuficienta cardiaca la adult, cu

exceptia:
Bradicardie
Tahicardie
Dilatarea ventriculului stang
Hipertrofia ventriculului stang
activarea sistemului renina-angiotensina-aldosteron

25. Pacient, 57 ani, mare fumator si diabetic, a prezentat durere retrosternala intensa
debutata de aprox. o ora insotita de transpiratii profuze. La camera de garda pacientul

jugulare turgescente. Cel mai probabil diagnostic este :

IMA anterior cu soc cardiogen?? Pentru ca hipotensiune +1 n-as zice, VD dilatat obstructioneaza tractul de EJ
IMA complicat cu insuficienta mitrala acuta VS)
IMA de VD
Anevrism de aorta rupt cu soc hipovolemic
Pneumonie lob inferior stang

26. Pacienta, 55 ani, obeza si diabetica, a suferit un AVC ischemic, motiv pentru care a
fost imobilizata la pat timp de 14 zile. Pacienta dezvolta brusc dispnee, junghi toracic
stang, tuse neproductiva si subfebrilitate. Care este suspiciunea de diagnostic in acest
moment ?

Pleuro-pericardita
Pericardita
IMA
TEP
Pneumonie

27. Femeie 59 ani, hipertensiva de 3-4 ani se prezinta la consult pentru o durere
intensa retrosternala cu iradiere toracica posterioara si instalarea unei hemipareze

sinusal,
 Echo-Doppler venos cervical
Monitorizarea tensiunii arteriale pe 24 ore (MAATA)
ecocardiografie transesofagiana
monitorizarea holter ECG timp de 24 ore
endoscopie digestiva superioara

28. Caracteristicile blocului atrioventricular complet sunt urmatoarele, cu exceptia:

ritm regulat
poate fi asimptomatic
fiecare unda P urmata de complex QRS dar cu interval PR alungit
ritm de scapare lent (<40/min)
sediul este frecvent distal.

29. Cauze de insuficienta renala acuta prerenala sunt urmatoarele, cu exceptia:

infarct miocardic acut

cetoacidoza diabetica
enterocolita acuta
tratament antihipertensiv agresiv
glomerulonefrita acuta poststreptococica

30. Fac parte din tabloul clinic al SHH, cu exceptia:

crestere ponderala prin retentie hidrica

confuzie
oligoanurie
semne de deshidratare
convulsii

ant

Obiectiv la prezentare: afebrilitate, tegumente cianotice, polipnee, rare raluri b

Radiografie cord-pulmon
Spirometrie
Dozare D-dimeri
Echocardiografie

polipneic, oliguric, T
 extensia infarctului

Boala Chron
Salpingita acuta
Apendicita acuta
Ulcer perforat
Colecistita acuta

34. Cu privire la rolul Nt pro BNP in evaluarea pacientilor cu insuficienta cardiaca

afirmatia falsa este:

Valorile Nt pro BNP sunt obligatorii pentru diagnosticul insuficientei cardiace cu disfunctie sistolica
severa
Nt pro BNP poate fi crescut la pacientii cu disfunctie renala severa
Nt pro BNP este un marker prognostic al severitatii pentru pacientii cu insuficienta cardiaca acuta.
Nt pro BNP este o investigatie cu specificitate redusa pentru insuficienta cardiaca
NT pro BNP este marker specificat pentru diagnosticul cordului pulmonar cronic

35. Sunt semne si simptome de hipoglicemie, cu exceptia:

cefalee
tahicardie
depresie

somnolenta

36. Investigatii necesare in CAD/SHH, cu exceptia:

nivelurile serice ale electrolitilor (Na, K, Ca, Mg)

EAB- ASTRUP
glicemie
amoniemie

37. Cu privire la utilizarea anticoagulantelor noi in embolia pulmonara urmatoarele

afirmatii sunt adevarate:

La pacientii cu embolie pulmonara doza de Dabigatran este de 120mg x 2/zi

Sunt indicate in terapie permanenta la pacientii cu prim episod de embolie pulmonara cu factor
predispozant evident
Rivaroxaban este singurul anticoagulant care poate fi administrat la pacientii cu disfunctie renala
severa
Sunt indicate la pacientii cu disfunctie renala severa, prezentand metabolizare hepatica
Sunt indicate la pacientii cu embolie pulmonara recidivata, care necesita anticoagulare
permanenta
38. Factori de risc predispozanti majori pentru embolia pulmonara sunt:

protezare recenta sold

interventie chirurgicala la nivelul claviculei
infarctul miocardic in urma cu un an
neoplazia activa
trombofilia

39. Un pacient in varsta de 69 de ani este prezentat la camera de garda pentru sincopa
la domiciliu, dispnee severa de repaus si cianoza periorala. Din antecedentele
patologice retinem fractura tibiala drept in urma cu 2 saptamani imobilizata in aparat
gipsat, embolie pulmonara in antecedente – in urma cu 2 ani – fara factor predispozant.
Pacientul urmeaza de 2 ani terapie cu antivitaminic K, actual cu INR ineficient 1.2.
Clinic: TA 80/40 mmHg, AV 80/min, jugulare turgide, edem, durere, temperatura locala
crescuta la nivelul membrului inferior drept. Examenul CT toracic cu contrast releva
embolie pulmonara artera pulmonara dreapta. Urmatoarele informatii cu privire la
managementul pacientului prezentat sunt adevarate:

Pacientul nu are indicatie de terapie trombolitica datorita terapiei anticoagulante la domiciliu,

contraindicatie absoluta pentru tromboliza
Este recomandata continuarea terapiei anticoagulante la domiciliu, dupa episodul acut, cu
antivitaminic K
Pacientul este incadrat in categoria de risc crescuta de embolie pulmonara
Pentru stratificarea riscului se vor utiliza: D-dimeri, ecocardiografie, Nt pro BNP
Indicatia de terapie anticoagulanta se refera la heparina cu greutate moleculara mica

40. Cu privire la terapia cu inhibitori de enzima de conversie la pacientii cu insuficienta

cardiaca acuta este corecta afirmatia:

Se pot administra numai pacientilor cu Tas > 140 mmHg

Sunt recomandati pacientilor cu stenoza bilaterala de artera renala
Sunt recomandati pacientilor cu hiperpotasemie severa
Sunt recomandati cu rol prognostic tuturor pacientilor cu insuficienta cardiaca
Sunt recomandati cu rol prognostic pacientilor cu insuficienta cardiaca cu fractie de ejectie redusa

41. Supradenivelarea de segment ST poate sa apara in urmatoarele situatii, cu

exceptia:

Intoxicatie digitalica
Anevrism de ventricul stang
Sindrom coronarian acut
Bloc de ramura stanga
Pericardita acuta

42. Electrocardiograma la pacientii cu tromboembolism pulmonar evidentiaza:

Bloc minor de ramura stanga

Unde Q in derivatiile DI, aVL, V5-V6
 Deviere la stanga a axului complexului QRS
Cel mai frecvent tahiaritmii supraventriculare
Cel mai frecvent aritmii ventriculare

43. Sunt semne de debit scazut in insuficienta cardiaca CU EXCEPTIA:

Oligurie
Astenie
Dureri abdominale
Poliurie
Lentoare psihomotorie

iar medicul de fam

deficit motor. Ce diagnostic pozitiv

Sindrom Cushing
Hiperaldosteronism primar
Hipertiroidism
Feocromocitom

45. Pacienta, 55 ani, obeza si diabetica, a suferit un AVC ischemic, motiv pentru care a
fost imobilizata la pat timp de 14 zile. Pacienta dezvolta brusc dispnee, junghi toracic
stang, tuse neproductiva si subfebrilitate. Care dintre urmatoarele investigatii nu sunt
necesare in urgenta pentru stabilirea diagnosticului ?

CK, CK-MB
RX cord-pulmon
Coronarografie
ECG
D-dimeri