1

Informatii colectie: a) [ ] Posedă polimorfism pronunţat

1) Structură bacterienă mai frecvent implicată în adeziunea microorganismului b) [ ] Posedă flageli peritrichi
de ţesut este: c) [ ] Sunt foarte rezistente în mediul extern
d) [ ] Posedă 4-8 spire neregulate
a) [ ] Capsula e) [x] Posedă 8-12 spire identice după înălţime şi la aceeaşi distanţă între ele
b) [ ] Peptidoglicanul ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Pilii
d) [ ] Antigenul O 7) Despre leptospire se poate afirma:
e) [ ] Flagelii
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Posedă formă bacilară
2) Pentru micoplasme este caracteristic: b) [ ] Sunt asigurate cu flageli lofotrichi
c) [ ] Se cultivă uşor pe medii diferenţiale
a) [x] Lipsa peretelui celular. d) [x] Posedă 15-30 spire primare regulate mărunte
b) [ ] Prezenţa granulaţiilor de volutină e) [ ] Mobilitatea se determină în geloză semilichidă
c) [ ] Formarea sporilor ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Lipsa incluziunilor de colesterol 8) Peretele celular al micobacteriilor patogene alcoolo- şi acidorezistente
e) [ ] Prezenţa peptidoglicanului conţine:
---------------------------------------------------------------------
3) Clostridiile se caracterizează prin: a) [ ] Cantitate mare de proteine
b) [x] Cantitate mare de ceruri şi acid micolic
a) [ ] Prezenţa sporilor ce nu depăşesc diametrul celulei. c) [ ] Cantitate mare de peptidoglican
b) [x] Formarea sporilor care deformează celula d) [ ] Cantitate mare de polizaharide
c) [ ] Prezenţa granulaţiilor de volutină care deformează celula e) [ ] Toate de mai sus
d) [ ] Sunt acido- alcoolorezistente ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Sunt gramnegative 9) Metodă de colorare pentru evidenţierea bacteriilor acidorezistente:
---------------------------------------------------------------------
4) Pentru bacili este caracteristic: a) [ ] Gram
b) [x] Ziehl-Neelsen
a) [ ] Formează spori care deformează celula c) [ ] Neisser
b) [ ] Conţin granulaţii de volutină care deformează celula d) [ ] Loeffler
c) [x] Prezenţa sporilor ce nu depăşesc diametrul celulei e) [ ] Burii-Hins
d) [ ] Sunt monotrichi ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Sunt eucariote 10) Metoda de colorare pentru evidenţierea flageilor la bacterii:
---------------------------------------------------------------------
5) Rickettsiile se caracterizează prin: a) [ ] Burri-Hins
b) [ ] Giemsa
a) [ ] Structură acelulară. c) [ ] Ziehl - Neelsen
b) [ ] Se cultivă pe medii elective d) [ ] Gram
c) [ ] Fermentează glucoza cu formare de acid şi gaz e) [x] Loeffler
d) [x] Sunt paraziţi strict intracelulari ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Posedă capsulă 11) Granulaţiile de volutină se evidenţiază prin metoda:
---------------------------------------------------------------------
6) Pentru treponeme este caracteristic: a) [ ] Gram
b) [ ] Burri-Hins
c) [x] Neisser
 2

d) [ ] Ziehl-Neelsen 18) Specia bacteriană se caracterizează ca o totalitate de indivizi cu

e) [ ] Giemsa următoarele particularităţi, cu excepţia:
---------------------------------------------------------------------
12) Metoda de colorare pozitivă pentru evidenţierea capsulei este:
a) [ ] Origine comună
a) [x] Coloraţia Giemsa b) [ ] Adaptate la un habitat anumit
b) [ ] Ziehl-Neelsen c) [ ] Caracterizate prin metabolism similar
c) [ ] Neisser d) [x] Elemente genetice plasmidice identice
d) [ ] Burri-Hins e) [ ] Aparat genetic cromozomial identic
e) [ ] Loeffler ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 27) Pentru streptococi este caracteristică următoarea particularitate:
13) Sporii se pun în evidenţă prin metoda de colorare: a) [ ] Se aranjează în perechi
b) [x] Se aranjează în lanţuri scurte şi lungi
a) [ ] Neisser c) [ ] Se aranjează în grămezi neregulate
b) [ ] Burri-Hins d) [ ] Se divid în câteva planuri
c) [ ] Loeffler e) [ ] Se divid în planuri perpendiculare
d) [x] Aujeszki ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Morozov 28) Pentru stafilococi este caracteristică următoarea particularitate:
---------------------------------------------------------------------
15) De selectat elementul permanent de structură al celulei bacteriene: a) [ ] Se aranjează în perechi
b) [ ] Se aranjează în lanţuri scurte şi lungi
a) [ ] Capsula c) [x] Se aranjează în grămezi neregulate
b) [ ] Flagelii d) [ ] Se divid într-un singur plan
c) [x] Membrana citoplasmatică e) [ ] Se divid în planuri perpendiculare
d) [ ] Fimbriile ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Granulaţiile de volutină 29) Pentru tetracoci este caracteristică următoarea particularitate:
---------------------------------------------------------------------
16) Metodă microscopică utilizată pentru identificarea rapidă a a) [ ] Se aranjează în perechi
microorganismelor în prelevatul patologic: b) [ ] Se aranjează în lanţuri scurte şi lungi
c) [ ] Se aranjează în grămezi neregulate
a) [ ] Microscopia cu fond întunecat d) [ ] Se divid într-un singur plan
b) [x] Microscopia imunofluorescentă e) [x] Se divid în 2 planuri reciproc perpendiculare
c) [ ] Microscopia cu contrast de fază ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Microscopia optică cu sistem de imersie
e) [ ] Microscopia optică cu obiectiv uscat 32) Flagelii externi sunt prezenţi la următoarele bacterii:
---------------------------------------------------------------------
17) Denumirea următoarelor categorii taxonomice se scrie cu litere majuscule, a) [ ] Coci
cu excepţia: b) [ ] Spirochete
c) [ ] Rickettsii
a) [ ] Clasa d) [ ] Mycoplasme
b) [ ] Ordinul e) [x] Vibrioni
c) [ ] Familia ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Genul
e) [x] Specia
---------------------------------------------------------------------
 3

33) Flagelii externi sunt prezenţi la următoarele bacterii: 57) Către mediile de transport se referă:

a) [ ] Coccus a) [ ] Mediile Hiss

b) [ ] Spirochaeta b) [x] Soluţia fosfat-tampon
c) [ ] Rickettsia c) [ ] Bulionul biliat
d) [ ] Mycoplasma d) [ ] Mediul Kitt-Tarozzi
e) [x] Bacterium e) [ ] Geloză-sânge
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
36) Capsula bacteriană: 64) Cauzate de exotoxine bacteriene sunt următoarele boli cu excepţia:

a) [ ] Conţine 90% peptidoglican a) [ ] Difteria

b) [ ] Conţine 5-20% lipoproteine b) [ ] Tetanosul
c) [ ] Este factor de menţinere a speciei în condiţii nefavorabile c) [ ] Scarlatina
d) [x] Este un factor care asigură virulenţa bacteriei d) [x] Bruceloza
e) [ ] Participă la sinteza peretelui celular e) [ ] Gangrena gazoasă
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
74) Se caracterizează printr-o evoluţie comparativ scurtă cu simptomatică
38) O tulpină bacteriană este considerată sensibilă la un antibiotic dacă: caracteristică:

a) [ ] CMI : CT = 8 : 8 a) [x] Infecţia acută

b) [ ] CMI : CT = 8 : 2 b) [ ] Infecţia cronică
c) [ ] CMI : CT = 16 : 8 c) [ ] Infecţia secundară
d) [ ] CMI : CT = 8 : 4 d) [ ] Reinfecţia
e) [x] CMI : CT = 8 : 32 e) [ ] Suprainfecţia
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
41) Penicilinele pot fi protejate de β- lactamaze în asociaţie cu: 75) Constituie o infectare repetată cu aceeaşi specie de microorganisme
după vindecare:
a) [ ] Acidul sulfanilamidic
b) [ ] Acidul paraaminobenzoic a) [ ] Infecţie acută
c) [ ] Acidul folic b) [ ] Infecţie cronică
d) [x] Acidul clavulanic c) [ ] Infecţie secundară
e) [ ] Acidul fenilpiruvic d) [x] Reinfecţie
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Suprainfecţie
42) Penicilinele pot fi protejate de β- lactamaze în asociaţie cu: ---------------------------------------------------------------------
76) Constituie o reinfectare a organismului până la reconvalescenţă:

a) [ ] Acidul paraaminobenzoic a) [ ] Infecţia acută

b) [ ] Acidul sulfanilamidic b) [x] Suprainfecţie
c) [ ] Acidul ascorbinic c) [ ] Infecţie secundară
d) [ ] Acidul fenilpiruvic d) [ ] Reinfecţie
e) [x] Sulbactam e) [ ] Infecţie cronică
---------------------------------------------------------------------
 4

77) Boală infecţioasă declanşată în rezultatul scăderii rezistenţei a) [ ] Septicopiemie

organismului pe fondul unei primoinfecţii : b) [ ] Toxinemie
c) [ ] Bacteriemie
a) [ ] Infecţie acută d) [x] Virusemie
b) [ ] Infecţie cronică e) [ ] Septicemie
c) [x] Infecţie secundară ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Suprainfecţie 85) Răspândirea toxinelor prin intermediul sângelui:
e) [ ] Reinfecţie
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Septicemie
78) Se caracterizează printr-o evoluţie de lungă durată cu persistenţa b) [ ] Septicopiemie
agentului în organism: c) [ ] Bacteriemie
d) [ ] Virusemie
a) [ ] Suprainfecţie e) [x] Toxinemie
b) [ ] Reinfecţie ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Infecţie acută 88) Are utilizare frecventă în depistarea antigenelor solubile următoarea
d) [ ] Infecţie secundară reacţie:
e) [x] Infecţie cronică
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Bacterioliză
81) Prezenţa tranzitorie a bacteriilor în sânge fără a se multiplica: b) [ ] Inhibare a hemaglutinării
c) [ ] Hemaglutinare
a) [x] Bacteriemie d) [ ] Reacţia Coombs
b) [ ] Toxinemie e) [x] Precipitare
c) [ ] Septicopiemie ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Virusemie 89) Antigen termolabil prezent la bacteriile mobile:
e) [ ] Septicemie
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Antigenul O lipopolizaharidic
82) Stare patologică caracterizată prin persistenţa şi multiplicarea bacteriilor în b) [ ] Antigenul K superficial
sânge: c) [x] Antigenul H flagelar
d) [ ] Antigenul Vi din peretele celular
a) [ ] Virusemie e) [ ] Antigenul F
b) [x] Septicemie ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Bacteriemie 90) Antigen termostabil caracteristic bacteriilor gramnegative:
d) [ ] Toxinemie
e) [ ] Septicopiemie a) [x] Antigenul O lipopolizaharidic
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Antigenul K superficial
83) Infecţie generalizată cu formarea focarelor supurative în organe: c) [ ] Antigenul H flagelar
d) [ ] Antigenul Vi din peretele celular
a) [ ] Septicemie e) [ ] Antigenul F
b) [ ] Toxinemie ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Septicopiemie 91) Conţine antigene ale unei singure specii microbiene:
d) [ ] Virusemie
e) [ ] Bacteriemie a) [ ] Vaccin polivalent
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Vaccin monovalent
84) Răspândirea virusurilor prin intermediul sângeluli: c) [ ] Vaccin asociat
 5

d) [ ] Vaccinul TABTe
e) [ ] Vacinul ADTP 97) În diagnosticul brucelozei este indicată reacţia alergică intradermică:
---------------------------------------------------------------------
92) Este compus din antigene provenite de la specii diferite: a) [ ] Dick
b) [ ] Schultz-Charlton
a) [ ] Vaccin monovalent c) [ ] Schick
b) [x] Vaccin polivalent d) [x] Burnet
c) [ ] Vaccinul BCG e) [ ] Mantoux
d) [ ] Anatoxina botulinică ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Anatoxina stafilococică 98) În diagnosticul tuberculozei este indicată intradermoreacţia alergică :
---------------------------------------------------------------------
93) Meningococii se transmit prin: a) [ ] Dick
b) [ ] Schultz - Charlton
a) [x] Picături Flugge c) [ ] Schick
b) [ ] Aerosoli generaţi în instalaţiile de condiţionare a aerului d) [ ] Burnet
c) [ ] Praf e) [x] Mantoux
d) [ ] Alimente contaminate ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Apa contaminată 99) În diagnosticul difteriei este indicată intradermoreacţia de
--------------------------------------------------------------------- neutralizare:
94) Pentru diagnosticul etiologic al unui sindrom holeriform se indică:
a) [ ] Burnet
a) [ ] Hemoculturi repetate b) [ ] Dick
b) [ ] Uroculturi c) [ ] Ţuvercalov
c) [ ] Mieloculturi d) [x] Schick
d) [x] Coproculturi e) [ ] Mantoux
e) [ ] Rozeoloculturi ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 100) Vibrionii holerici se caracterizează prin următoarele:
95) Pentru diferenţierea S. aureus de S. epidermidis testul de preferinţă
este: a) [x] Fermentează manoza, zaharoza şi nu fermentează arabinoza
a) [ ] Alfa-hemolizina b) [ ] Fermentează cu acid şi gaz glucoza
b) [ ] Beta-lactamaza c) [ ] Sunt rezistenţi în mediul acid
c) [ ] Fermentarea glucozei d) [ ] Se cultivă pe geloză hiperclorurată cu lapte şi ou
d) [ ] Lipaza e) [ ] Mobilitatea este asigurată de flageli peritrichi
e) [x] Coagulaza ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 101) Apaţine grupului fermentativ Heiberg I:
96) Pentru testarea sensibilităţii micobacteriilor la antibiotice este indicată
metoda: a) [ ] E. coli
b) [ ] S. enterica
a) [ ] Diluţiilor succesive în medii lichide c) [ ] V. parahaemolyticus
b) [x] Diluţiilor succesive în medii solide d) [ ] S. dysenteriae
c) [ ] Difuzimetrică e) [x] V. cholerae
d) [ ] Diluţiilor logaritmice Appelmann ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Plajelor sterile în gel 102) Mediul diferenţial pentru izolarea V. cholerae este:
---------------------------------------------------------------------
a) [x] TCBS
 6

b) [ ] Tinsdal ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Wilson- Blair 108) În diagnosticul rapid al holerei este aplicată:
d) [ ] Klauberg
e) [ ] Ploskirev a) [ ] Reacţia de neutralizare
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Reacţia de inhibare a hemaglutinării
103) Diferenţierea biovariantelor V. cholerae se realizează după sensibilitatea c) [ ] Reacţia de fixare a complementului
la : d) [ ] Analiza radioimună
e) [x] Reacţia de imobilizare
a) [ ] Penicilină ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Ristomicină
c) [ ] Eritromicină
d) [x] Polimixină 109) În frotiuri preparate din materii fecale ale pacientului cu holeră vibrionii
e) [ ] Clindamicină holerici sunt aranjaţi:
---------------------------------------------------------------------
104) V. cholerae (clasic) este sensibil la: a) [ ] În lanţuri
b) [ ] În grup sub aspect de ciorchine
a) [ ] Bacteriofagul eltor c) [ ] Diplobacterii
b) [ ] Bacteriofagul A d) [x] Sub aspectul unui cârd de peşti
c) [ ] Bacteriofagul B e) [ ] Bastonaşe solitare
d) [x] Bacteriofagul C ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Bacteriofagul D 110) Agentul holerei se transmite prin mecanismul:
---------------------------------------------------------------------
105) În profilaxia specifică a holerei se utilizează: a) [ ] Picături Flugge
b) [ ] Prin aerosol
a) [ ] Vaccin viu atenuat c) [ ] Contact direct
b) [ ] Vaccin chimic polizaharidic d) [ ] Prin vectori
c) [ ] Vaccin ribosomal e) [x] Fecalo-oral
d) [ ] Vaccin semisintetic ---------------------------------------------------------------------
e) [x] Vaccin inactivat 111) În medii lichide V. cholerae creşte cu formarea:
---------------------------------------------------------------------
106) Pentru îmbogăţirea vibrionilor holerici este utilizat mediul: a) [ ] Unui sediment granular la fundul eprubetei
b) [ ] Unui sediment sub aspectul unui glomerul de vată
a) [ ] Rappoport c) [ ] Turbiditate omogenă
b) [ ] Apă peptonată hiperclorurată d) [x] Peliculă fină cu nuanţă albăstruie
c) [x] Apă peptonată alcalină e) [ ] Peliculă groasă zbârcită
d) [ ] Mediul Muller ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Mediul cu selenit 112) E. coli enteroinvazivă (EIEC) cauzează:
---------------------------------------------------------------------
107) Exotoxina holerigenă la nivelul enterocitelor activează: a) [ ] Infecţii holeriforme
b) [x] Infecţii dizenteriforme
a) [ ] Adenozintrifosfatul c) [ ] Enterocolite hemoragice
b) [ ] Adenozindifosfatul d) [ ] Infecţii similare salmonelozelor
c) [ ] Oxidoreductazele celulare e) [ ] Toxiinfecţii alimentare
d) [x] Adenilatciclaza ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Hidrolazele
 7

113) E. coli enterotoxigenă (ETEC) cauzează:

123) Genul Shigella include specia:
a) [x] Infecţii holeriforme
b) [ ] Infecţii dizenteriforme a) [x] S. boydii
c) [ ] Enterocolite hemoragice b) [ ] S. bovis
d) [ ] Infecţii similare salmonelozelor c) [ ] S. Enteritidis
e) [ ] Toxiinfecţii alimentare d) [ ] S. Newport
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] S. salamae
114) Pe suprafaţa mediului Levin E. coli formează colonii: ---------------------------------------------------------------------
124) Pe mediul Ploskirev shigelele formează colonii:
a) [ ] Forma S incolore semitransparente
b) [x] Forma S de culoare albastru-închis a) [x] Mici, netede, transparente, incolore
c) [ ] Negre cu luciu metalic b) [ ] Forma S , colorate în roz.
d) [ ] Roşii cu luciu metalic c) [ ] Negre cu luciu metalic
e) [ ] Roze, de forma R d) [ ] Mari, cu suprafaţa rugoasă, colorate în roşu
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Pitice, mucoide, incolore
115) Pe suprafaţa mediului Endo E. coli formează colonii: ---------------------------------------------------------------------
125) Pe mediul Levin shigelele formează colonii:
a) [ ] Forma S incolore transparente
b) [ ] Forma S de culoare albastru-închis a) [ ] Forma S, colorate în roşu
c) [ ] Negre cu luciu metalic b) [x] Mici, netede, transparente, incolore
d) [x] Roşii cu luciu metalic c) [ ] Negre cu luciu metalic
e) [ ] Roze de forma R d) [ ] Mari, cu suprafaţa rugoasă colorate în roşu
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Mici, mucoide, incolore
116) Seroidentificarea culturilor de escherichii patogene se efectuează cu ---------------------------------------------------------------------
seruri: 126) Pentru îmbogăţirea shigelelor din materii fecale se utilizează mediul:

a) [ ] ABCDE a) [ ] Bulion biliat cu glucoză

b) [ ] O 1 b) [ ] Sauton
c) [x] OKA c) [ ] Mediul cu cazeină şi cărbune
d) [ ] O 4,5 d) [x] Mediul cu selenit acid de sodiu
e) [ ] O 9 e) [ ] Apă peptonată alcalină
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
117) E. coli se caracterizează prin:

a) [ ] Acido- alcoolorezistenţă
b) [ ] Formează spori în condiţii nefavorabile
c) [ ] Se colorează grampozitiv
d) [x] Este indicator microbiologic de impurificarei fecală
e) [ ] Este pretenţioasă la cultivare
---------------------------------------------------------------------
127) Mediile de cultură Muller, Kauffmann fac parte din grupul de medii:
a) [ ] De transport
b) [x] De îmbogăţire
c) [ ] Diferenţial diagnostice pentru izolarea culturii pure
d) [ ] Diferenţial diagnostice pentru acumularea şi identificarea primară
e) [ ] Speciale
---------------------------------------------------------------------
 8

128) În prima săptămână de boală de la bolnavii cu febră tifoidă se 133) În febra tifoidă, în a doua săptămână de boală este recomandată metoda
examinează: de diagnostic de preferinţă:

a) [ ] Urina a) [x] Reacţia Widal cu antigen O şi H

b) [ ] Materii fecale b) [ ] Reacţia de hemaglutinare indirectă cu diagnostic Vi - eritrocitar
c) [x] Sânge c) [ ] Mielocultura
d) [ ] Bilă d) [ ] Urocultura
e) [ ] Exudate rinofaringiene e) [ ] Bilicultura
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
129) Indicaţi corect structura antigenică a S. Typhi: 134) În febrele tifoparatifoidice în a treia săptămână de boală este recomandată
metoda de diagnostic de preferinţă:
a) [x] O 1, 9, 12 : Vi : Hd
b) [ ] O 1, 2, 12 : H a a) [ ] Hemocultura
c) [ ] O 1, 9, 12 : H g,m b) [ ] Bilicultura
d) [ ] O 1, 4,5, 12 : Hb, H 1,2 c) [ ] Rozeolocultura
e) [ ] O 1, 4, 5, 12 : Hi, H 1, 2 d) [x] Coprocultura
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Mielocultura
130) Indicaţi corect structura antigenică a S. Paratyphi B: ---------------------------------------------------------------------
135) Titrul diagnostic al reacţiei Widal este:
a) [ ] O 1, 2, 12 : H a
b) [ ] O 1, 9, 12 : Vi : Hd a) [ ] 1 : 50
c) [ ] O 1, 9, 12 : H g,m b) [x] 1 : 200
d) [x] O1, 4, 5, 12 : H b, H 1, 2 c) [ ] 1 : 800
e) [ ] O 1, 4, 5 , 12 : H i, H 1, 2 d) [ ] 1 : 3200
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] 1 : 12 800
131) Indicaţi corect structura antigenică a S. Paratyphi A: ---------------------------------------------------------------------
136) Eubioticele colibacterina, bifidobacterina, lactobacterina reprezintă:
a) [ ] O 1, 9, 12 : Vi : H d
b) [x] O 1, 2, 12 : H a a) [ ] Alergeni microbieni
c) [ ] O 1, 12 : H g, m b) [ ] Microorganisme inactivate
d) [ ] O 1, 4, 5, 12 : H b, H 1, 2 c) [x] Microorganisme vii
e) [ ] O 6, 7 : H c d) [ ] Toxine microbiene
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Diagnosticuri
132) În febra tifoidă, în prima săptămână de boală este recomandată metoda de ---------------------------------------------------------------------
diagnostic: 137) Pe mediul Levin salmonelele tifo-paratifoidice formează colonii:

a) [ ] Coprocultura a) [ ] Mari, rugoase, forma R, colorate în albastru

b) [ ] Urocultura b) [ ] Mari, plate, de culoare roză
c) [x] Hemocultura c) [ ] Pitice, mucoide, incolore
d) [ ] Bilicultura d) [ ] Transparente, azurii, rotunde, bombate, cu margini regulate
e) [ ] Reacţia Widal cu antigen OH e) [x] De dimensiuni medii, incolore, semitransparente
---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 138) Pe mediul bismut-sulfit-agar salmonelele formează colonii:
 9

a) [ ] Mari, rugoase. incolore, cu margini dantelate e) [ ] Este sporogen

b) [ ] Medii, bombate, cu margini regulate, de culoare aurie ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Medii, bombate, lucioase, de culoare neagră 144) Agentul tetanosului se caracterizează prin următoarele caractere:
d) [ ] Pitice, mucoide, incolore
e) [ ] De dimensiuni medii, incolore, semitransparente a) [ ] Prezintă bastonaşe acido- şi alcoolorezistente, conţin cca 40% lipide
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Formează spori centrali care nu deformează corpul celulei
139) Sporogeneza este caracteristică următorilor agenţi cauzali: c) [x] Formează spori localizaţi terminal, deformează corpul celulei
d) [ ] Formează capsulă în organism
a) [ ] C. diphtheriae e) [ ] Sunt imobili şi se cultivă în condiţii aerobe
b) [x] C. tetani ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] M. tuberculosis 145) Bordetella pertussis este agentul cauzal al:
d) [ ] T. pallidum
e) [ ] L. interrogans a) [ ] Toxiinfecţiilor alimentare
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Parapertusei
140) Agentul cauzal al difteriei are următorul factor de patogenitate: c) [x] Tusei convulsive
d) [ ] Scarlatinei
a) [ ] Capsula e) [ ] Reumatismului
b) [ ] Endotoxina ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Exotoxina 146) Intradermoreacţia Burnet determină hipersensibilitatea de tip IV în:
d) [ ] Pilii
e) [ ] Hemolizina a) [ ] Scarlatină
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Bruceloză
141) M. tuberculosis se caracterizează prin: c) [ ] Tuberculoză
d) [ ] Dizenterie
a) [x] Se cultivă pe medii speciale şi creşte lent timp de 2-4 săptămâni e) [ ] Tusea convulsivă
b) [ ] Provoacă o toxicoinfecţie gravă care complică evoluţia plăgii contaminate ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Prezenţa granulelor de volutină dispuse polar 147) Intradermoreacţia Schick pozitivă depistează receptivitatea la:
d) [ ] Este spiralat, mobil, în medii de cultură pierde virulenţa
e) [ ] Fermentează glucoza cu producere de acid şi gaz a) [x] Difterie
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Tuberculoză
142) C. diphtheriae se caracterizează prin: c) [ ] Bruceloză
d) [ ] Tusea convulsivă
a) [ ] Rezistenţă sporită în mediul ambiant şi creştere lentă pe medii uzuale e) [ ] Scarlatină
b) [ ] Provoacă o toxicoinfecţie gravă cu sindrom diareic ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Produce o exotoxină cu acţiune asupra miocardului, ţesutului nervos şi 148) Intradermoreacţia Mantoux depistează starea de hipersensibilitate de tip
suprarenalelor întârziat în:
d) [ ] Formează spori situaţi central, care nu deformează celula
e) [ ] Sunt mobili cu flageli peritrichi a) [ ] Scarlatină
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Tusea convulsivă
143) Pentru agentul patogen al sifilisului este caracteristic: c) [ ] Tularemie
d) [x] Tuberculoză
a) [ ] O rezistenţă marcată la factorii mediului ambiant e) [ ] Difterie
b) [ ] Se cultivă pe medii uzuale timp de 2- 3 săptămâni ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Echipament bogat de enzime metabolice
d) [x] Este un microorganism spiralat, mobil, pierde virulenţa la cultivare
 10

149) Intradermoreacţia Dick depistează prezenţa antitoxinelor în: 154) Pentru izolarea S. aureus este necesar următorul mediu de cultură.

a) [ ] Tularemie a) [ ] Geloză hepatică

b) [ ] Difterie b) [x] Geloză hiperclorurată cu gălbenuş de ou
c) [ ] Tetanos c) [ ] Mediul lichid cu glicerină şi cartof
d) [ ] Infecţia stafilococică d) [ ] Mediul Wilson-Blair
e) [x] Scarlatină e) [ ] Bulionul biliat
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
155) Pentru izolarea agentului cauzal al antraxului este necesar următorul
mediu de cultură:
150) Pentru izolarea agentului cauzal al difteriei se utilizează mediul de
cultură: a) [ ] Geloză salină cu gălbenuş de ou
b) [ ] Mediul cu glicerină şi cartof
a) [ ] Loewenstein - Jensen c) [x] Geloză peptonată
b) [ ] Geloză cu cazeină şi cărbune d) [ ] Mediul cu selenit acid de sodiu
c) [x] Geloză-sânge cu telurit de K e) [ ] Geloză hiperclorurată cu lapte
d) [ ] Popescu ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Kitt-Tarozzi 156) Sporogeneza este caracteristică pentru:
---------------------------------------------------------------------
151) Pe medii de cultură M. tuberculosis formează colonii: a) [ ] N. meningitidis
b) [x] B. anthracis
a) [ ] Mari, negre, cu halou brun pe medii cu telurit c) [ ] B. melitensis
b) [ ] Negre, lenticulare, pe mediul Wilson-Blair d) [ ] F. tularensis
c) [x] Rugoase, mari, conopidiforme, crem-bej e) [ ] C. diphtheriae
d) [ ] Mici, tip S, cu zonă de hemoliză verzuie ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Pitice, mucoide, lucioase, de consistenţă omogenă 157) Care infecţie evoluează clinic în forme cutanată (carbuncul), pulmonară şi
--------------------------------------------------------------------- intestinală:
152) Bordetella pertussis pe medii de cultură speciale formează colonii
caracteristice: a) [ ] Bruceloza
b) [ ] Tularemia
a) [ ] Rugoase, mari, mamelonate, alb-bej c) [x] Antraxul
b) [ ] Negre, lenticulare d) [ ] Pesta
c) [x] Mici, bombate, perlate, cu aspectul picăturilor de mercur e) [ ] Infecţia stafilococică
d) [ ] Mari, negre, cu halou brun ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Roşii cu luciu metalic 158) Infecţii cu porţi de intrare variate şi însoţite de manifestări clinice cu
--------------------------------------------------------------------- caracter supurativ:
153) Virulenţa S. pneumoniae se datorează:
a) [ ] Bruceloza
a) [ ] Hialuronidazei b) [ ] Tularemia
b) [ ] Hemolizinei beta c) [ ] Antraxul
c) [x] Capsulei polizaharidice d) [ ] Pesta
d) [ ] Pililor e) [x] Infecţii stafilococice
e) [ ] Cord-factorului ---------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------
 11

159) Se determină preponderent forma bubonică sau pulmonară în: 164) Posedă proteina A :

a) [ ] Bruceloză a) [x] S. aureus

b) [ ] Tularemie b) [ ] S. agalactiae
c) [ ] Antrax c) [ ] S.epidermidis
d) [x] Pestă d) [ ] S. saprophyticus
e) [ ] Infecţii stafilococice e) [ ] S. pneumoniae
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
160) Habitat natural a S. aureus este: 165) Sporogeneza este caracteristică pentru următorii agenţi cu excepţia:

a) [x] Cavitatea nazală a) [ ] B. anthracis

b) [ ] Orofaringele b) [ ] C. perfringens
c) [ ] Laringele c) [ ] C. botulinum
d) [ ] Jejunul d) [x] B. abortus
e) [ ] Toate de mai sus e) [ ] C. tetani
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
161) Formează colonii S, medii, bombate, opace, pigmentate pe medii speciale: 166) Este fragil în mediul ambiant şi pretenţios la cultivare:

a) [x] S. aureus a) [ ] S. pyogenes

b) [ ] N. meningitidis b) [ ] C. burneti
c) [ ] Y. pestis c) [ ] Y. pestis
d) [ ] B. anthracis d) [ ] S. aureus
e) [ ] S. pneumoniae e) [x] N. gonorrhoeae
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
162) Formează colonii mari, rugoase, nehemolitice, cu margini neregulate (cap 167) Este un important indicator microbiologic al contaminării aerului cu
de meduză): secreţii rinofaringiene:

a) [ ] S. aureus a) [x] S. aureus

b) [x] B. anthracis b) [ ] S. pneumoniae
c) [ ] N. meningitidis c) [ ] C. diphtheriae
d) [ ] Y. pestis d) [ ] M. tuberculosis
e) [ ] S. pneumoniae e) [ ] E. coli
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
163) Formează colonii β- hemolitice, mici, transparente: 168) Reacţia de precipitare inelară se efectuează pe larg în diagnosticul:

a) [ ] S. aureus a) [ ] Brucelozei
b) [ ] B. anthracis b) [ ] Pestei
c) [ ] Y. pestis c) [x] Antraxului
d) [x] S. pyogenes d) [ ] Scarlatinei
e) [ ] N. meningitidis e) [ ] Febrei Q
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
 12

b) [ ] Bastonaş scurt, grampozitiv, cu spori terminali sub aspectul bastonaşului

169) Formează spori în mediul extern şi capsulă în organismul infectat: de toboşar
c) [ ] Bastonaş lung, cu spor central care nu deformează celula
a) [ ] S. pyogenes d) [ ] Bastonaş măciucat, grampozitiv
b) [x] B. anthracis e) [ ] Bastonaş sporulat, grampozitiv, capsulat
c) [ ] M. tuberculosis ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] B. abortus 175) Fermentarea activă a glucidelor cu producere de acid şi gaz,
e) [ ] Y. pestis coagularea laptelui sunt caracteristice pentru:
---------------------------------------------------------------------
170) Formează spori în condiţii nefavorabile şi capsulă în plaga infectată: a) [ ] C. tetani
b) [x] C. perfringens
a) [x] C. perfringens c) [ ] C. botulinum
b) [ ] C. novyi d) [ ] C. septicum
c) [ ] C. histolyticum e) [ ] C. novyi
d) [ ] C. septicum ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] C. sordellii 176) Ca indicator microbiologic sanitar de poluare fecală a mediului ambiant
--------------------------------------------------------------------- serveşte următoarea enterobacterie:
171) O nouă reinfecţie după vindecare este posibilă în:
a) [ ] Y. enterocolitica
a) [ ] Rujeolă b) [ ] Proteus vulgaris
b) [x] Gonoree c) [ ] S. dysenteriae
c) [ ] Oreion d) [ ] E. faecalis
d) [ ] Tularemie e) [x] E. coli
e) [ ] Tusea convulsivă ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 177) În structura antigenică a enterobacteriilor se deosebesc următoarele
172) N. meningitidis cultivă optimal pe mediul: antigene de grup:

a) [ ] Geloză peptonată la 370C a) [ ] A

b) [ ] Geloză -ser la 220C b) [ ] B
c) [ ] Geloză glucozată la 370C c) [x] O
d) [ ] Geloză glucozată cu cisteină la 370 d) [ ] H
e) [x] Geloză ser la 370C e) [ ] K
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
173) Pentru C. tetani este caracteristic factorul de patogenitate: 178) În structura antigenică a enterobacteriilor se deosebesc următoarele
antigene de tip (serovar):
a) [ ] Lecitinaza
b) [ ] Enterotoxina a) [ ] A
c) [x] Exotoxina b) [ ] B
d) [ ] Endotoxina c) [ ] O
e) [ ] Flagelii d) [x] H
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Vi
174) Agentul cauzal al botulismului reprezintă: ---------------------------------------------------------------------

a) [x] Bastonaş scurt, grampozitiv, cu spori subterminali sub aspectul unei

palete de tenis
 13

179) Mobilitatea enterobacteriilor, de regulă, se determină prin următorul

procedeu: 194) Despre R. prowazekii se poate afirma:

a) [ ] În geloză în coloană a) [ ] Ca insectă vector servesc puricii

b) [ ] În bulion peptonat b) [ ] Sursa de infecţie sunt şobolanii
c) [x] În geloză semilichidă c) [x] Cauzează tifosul exantematic de recădere
d) [ ] Pe geloză înclinată (metoda Schukevici) d) [ ] Nu posedă antigene comune cu R. typhi
e) [ ] Preparatul "picătura suspendată" e) [ ] Posedă antigene comune cu Proteus OXK
---------------------------------------------------------------------
180) Pentru izolarea enterobacteriilor se utilizează următorul mediu de cultură
înalt selectiv: COMPLEMENT MULTIPLU!!!

a) [ ] Kauffmann 228) Spirochetele reprezintă:

b) [ ] Endo
c) [ ] Levin a) [ ] Forme filamentoase fine, mobile, cu 1-2 spire
d) [ ] Ploskirev b) [x] Forme filamentoase cu 4-8 spire mari neregulate
e) [x] Wilson-Blair c) [x] Forme filamentoase cu 8-12 spire mici regulate
--------------------------------------------------------------------- d) [x] Forme filamentoase cu peste 20 spire primare mărunte
181) Pentru izolarea enterobacteriilor se utilizează următorul mediu de cultură e) [ ] Forme filamentoase aspiralate
moderat selectiv: ---------------------------------------------------------------------
229) Mobilitatea bacteriilor se studiază:
a) [ ] Kauffmann
b) [ ] Endo a) [x] În microscopul cu fond negru
c) [ ] Levin b) [x] În microscopul cu contrast de fază
d) [x] Ploskirev c) [ ] În microscopul electronic
e) [ ] Wilson-Blair d) [x] În microscopul luminiscent
--------------------------------------------------------------------- e) [x] În coloană de geloză semilichidă
182) Rezervorul infecţiei în tifosul exantematic epidemic este: ---------------------------------------------------------------------
230) În structura peretelui celular al bacteriilor gram-pozitive predomină:
a) [ ] Şobolanul cenuşiu
b) [ ] Puricele de şobolan a) [x] Peptidoglicanul
c) [x] Omul bolnav b) [ ] Lipoproteine
d) [ ] Purtătorul de germeni c) [ ] Lipopolizaharide
e) [ ] Animalele sinantrope d) [x] Acizi teichoici
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Sulfolipide
183) Rezervorul infecţiei în tifosul exantematic endemic este: ---------------------------------------------------------------------
231) Caractere utilizate pentru identificarea bacteriilor sunt prezenţa:
a) [x] Şobolanul cenuşiu
b) [ ] Puricele de şobolan a) [ ] Fimbriilor
c) [ ] Omul bolnav b) [x] Capsulei
d) [ ] Purtătorul de germeni c) [ ] Pililor sexuali
e) [ ] Animalele sinantrope d) [x] Flagelilor
--------------------------------------------------------------------- e) [x] Granulaţiilor de volutină
 14

---------------------------------------------------------------------
256) În ciclul de reproducere al chlamidiilor se disting următoarele stadii:
---------------------------------------------------------------------
235) Specia bacteriană se caracterizează ca o totalitate de indivizi cu
următoarele particularităţi: a) [x] Corpi elimentari
b) [ ] Protoplaşti
a) [x] Origine comună c) [x] Corpi reticulari
b) [x] Adaptate la un habitat anumit d) [ ] Reticuli endoplasmatici
c) [x] Aparat genetic cromozomial identic e) [x] Forme intermediare
d) [ ] Elemente genetice plasmidice identice ---------------------------------------------------------------------
e) [x] Metabolism similar 258) Polienele (nistatina, levorina) sunt antibiotice active asupra:

240) Pentru stafilococi sunt caracteristice următoarele particularităţi: a) [ ] Micoplasmelor

b) [x] Micetelor levuriforme
a) [ ] Se divid în 2 planuri reciproc perpendiculare c) [ ] Micobacteriilor
b) [ ] Se divid într-un singur plan d) [x] Fungilor dimorfi
c) [x] Se divid în câteva planuri e) [ ] Enterobacteriilor
d) [ ] Se aranjează în lanţuri de diferită lungime ---------------------------------------------------------------------
e) [x] Se aranjează în grămezi neregulate
---------------------------------------------------------------------
241) Către formele alungite de microorganisme se referă:
268) Activitatea peptolitică a bacteriilor se apreciază prin depistarea
a) [x] Bacterium următoarelor produse metabolice:
b) [ ] Mycoplasma
c) [x] Bacillus a) [ ] Acizilor organici
d) [ ] Rickettsia b) [x] Indolului
e) [x] Clostridium c) [x] Amoniacului
d) [x] Hidrogenului sulfurat
245) Din categoriile taxonomice enumerate de selectat denumirile de specii: e) [ ] Acetoinei
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Schizomycetes 272) Coloniile bacteriene forma S posedă următoarele particularităţi:
b) [ ] Micrococcaceae
c) [x] Staphylococcus aureus a) [x] Forma rotundă
d) [ ] Bacillus b) [x] Suprafaţă netedă
e) [x] Bacillus anthracis c) [ ] Suprafaţă rugoasă
--------------------------------------------------------------------- d) [x] Consistenţă omogenă
246) Posedă mobilitate următoarele grupe de bacterii: e) [x] Margini regulate
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Coccus 273) Coloniile bacteriene de forma R posedă următoarele particularităţi:
b) [x] Bacterium
c) [ ] Rickettsia a) [ ] Structură omogenă
d) [x] Vibrio b) [x] Suprafaţă rugoasă
e) [x] Spirillum c) [ ] Margini regulate
--------------------------------------------------------------------- d) [x] Opace
e) [x] Margini dantelate
 15

--------------------------------------------------------------------
333) Despre exotoxinele microbiene se poate afirma:
321) În diagnosticul rapid al infecţiilor pot fi utilizate următoarele reacţii:
a) [x] Sunt secretate în mediul extracelular
a) [ ] Reacţia de fixare a complementului b) [ ] Au origine glucidolipidoproteică
b) [ ] De neutralizare c) [x] Pierd toxicitatea sub acţiunea formolului
c) [x] ELISA d) [ ] Sunt rezistente la acţiunea temperaturii
d) [x] De hemaglutinare indirectă e) [ ] Determină o intoxicare generală a organismului
e) [x] RIF directă ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 334) Exotoxinele posedă următoarele caractere:
323) Intradermoreacţiile se utilizează în scopul diagnosticului:
a) [ ] Sunt parte componentă a peretelui celular bacterian
a) [ ] Leptospirozelor b) [x] Sunt de natură proteică
b) [x] Brucelozei c) [x] Se inactivează la temperaturi înalte
c) [x] Anraxului d) [x] Au o putere toxică foarte pronunţată
d) [x] Tularemiei e) [x] Pot fi transformate în anatoxine
e) [ ] Tifosului exantematic ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 335) Despre exotoxinele bacteriene se poate afirma:

326) Endotoxinele bacteriene la nivel de macroorganism pot determina: a) [x] Posedă specificitate pentru anumite organe şi ţesuturi
b) [x] Sunt imunogene
a) [ ] Paralizii c) [x] Se transformă în anatoxine
b) [x] Febră d) [ ] Se obţin prin cultivare în medii solide
c) [x] Leucopenie e) [ ] Sunt elaborate de toate speciile patogene
d) [x] Hipotensiune ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Hepatosplenomegalie 336) Endotoxina bacteriană:
---------------------------------------------------------------------
a) [ ] Este de natură proteică
331) Enzime invazive caracteristice microorganismelor patogene: b) [x] Este de natură lipopolizaharidică
c) [x] Este rezistenţă la acţiunea temperaturii
a) [x] Hialuronidaza d) [ ] Posedă tropism pentru anumite organe şi ţesuturi
b) [ ] Sintetaza e) [ ] Se inactivează sub acţiunea formolului
c) [x] Neuraminidaza ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Transferaza 337) Despre endotoxina bacteriană se poate afirma:
e) [x] Colagenaza
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Este termosensibilă
332) Enzime de patogenitate caracteristice microorganismelor patogene: b) [x] Nu se inactivează sub acţiunea formolului
c) [ ] Posedă imunogenitate pronunţată
a) [ ] Oxidoreductaze d) [x] Se eliberează la distrugerea celulei bacteriene
b) [x] Plasmocoagulaza e) [ ] Are acţiune toxică puternică
c) [ ] Citocromoxidaza ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Fibrinolizina
e) [x] Neuraminidaza
---------------------------------------------------------------------
 16

381) Genuri care reunesc specii oxidazopozitive: 388) Teste pozitive în identificarea biovariantei V. cholerae eltor sunt:

a) [ ] Salmonella a) [x] Aglutinarea eritrocitelor de găină

b) [ ] Yersinia b) [x] Hemoliza eritrocitelor de berbec
c) [x] Neisseria c) [x] Reacţia Voges - Proskauer pozitivă
d) [x] Pseudomonas d) [ ] Sensibilitatea la bacteriofagul C
e) [x] Vibrio e) [x] Sensibilitatea la bacteriofagul eltor
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
382) Genuri care reunesc specii oxidazonegative: 389) Agenţi etiologici ai toxiinfecţiilor alimentare pot fi:

a) [ ] Vibrio a) [ ] V. cholerae eltor

b) [x] Salmonella b) [x] V. parahaemolyticus
c) [x] Yersinia c) [x] V. alginolyticus
d) [ ] Pseudomonas d) [x] Vibrionii NAG
e) [x] Shigella e) [ ] V. cholerae bengal
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
383) Apartenenţa vibrionilor la grupul Heiberg se determină după fermentarea: 390) Drept sursă în toxiinfecţiile alimentare cauzate de vibrionii halofili
pot fi:
a) [ ] Glucozei
b) [x] Manozei a) [x] Peştii din apele sărate
c) [ ] Manitolului b) [ ] Peştii din apele dulci
d) [x] Zaharozei c) [x] Crabii
e) [x] Arabinozei d) [x] Crustaceele marine
--------------------------------------------------------------------- e) [ ] Scoici din apele de râu
384) Medii utilizate în cultivarea V. cholerae: ---------------------------------------------------------------------
391) În profilaxia specifică a holerei se utilizează:
a) [ ] Tinsdal
b) [x] TCBS a) [ ] Vaccin viu atenuat
c) [x] Geloză alcalină b) [ ] Vaccin chimic polizaharidic
d) [ ] Ploskirev c) [x] Vaccin inactivat
e) [x] Apă peptonată alcalină d) [ ] Holerogen - endotoxină
--------------------------------------------------------------------- e) [x] Holerogen - anatoxină
385) Medii utilizate în izolarea culturii pure de V. cholerae: ---------------------------------------------------------------------
392) Serovarianta V. cholerae Ogawa conţine:
a) [ ] Tinsdal
b) [ ] Ploskirev a) [x] Antigenul A
c) [x] TCBS b) [x] Antigenul B
d) [ ] Apă peptonată alcalină c) [ ] Antigenul C
e) [x] Geloză alcalină d) [ ] Antigenul D
e) [x] Antigenul H
---------------------------------------------------------------------
393) Serovarianta V. cholerae Inaba conţine:

a) [x] Antigenul A
 17

b) [ ] Antigenul B
c) [x] Antigenul C
d) [ ] Antigenul D 399) Categoriile patogene de E. coli sunt:
e) [x] Antigenul H
--------------------------------------------------------------------- a) [x] EPEC
394) Serovarianta V. cholerae Hykojima conţine: b) [x] EIEC
c) [x] ETEC
a) [x] Antigenul A d) [ ] EBEC
b) [x] Antigenul B e) [ ] EDEC
c) [x] Antigenul C ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Antigenul D 400) Categoriile patogene de E. coli sunt:
e) [x] Antigenul H
--------------------------------------------------------------------- a) [x] EPEC
395) În diagnosticul rapid al holerei sunt aplicate: b) [x] EHEC
c) [ ] EDEC
a) [x] Reacţia de imunofluorescenţă directă d) [x] EAEC
b) [x] Reacţia de microaglutinare pe lamă cu serul O1 e) [ ] EBEC
c) [ ] Analiza radioimună ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Reacţia de precipitare inelară 401) Există următoarele fenotipuri patogene de E. coli:
e) [x] Reacţia de imobilizare a vibrionilor cu bacteriofag specific
--------------------------------------------------------------------- a) [x] Diareigene
396) În evoluţia holerei sunt caracteristice următoarele stadii ale bolii: b) [ ] Neurogene
c) [x] Uropatogene
a) [x] Enterita holerică d) [ ] Hepatotrope
b) [ ] Enterocolita holerică e) [x] Bacteriemice
c) [x] Gastroenterita holerică ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Holera algidă 402) E. coli modifică mediul Olkeniţki:
e) [ ] Colita holerică
--------------------------------------------------------------------- a) [x] Glucoza - AG
397) În patogeneza holerei sunt implicate următoarele mecanisme: b) [x] Lactoza, zaharoza - AG
c) [x] Hidrogen sulfurat - -
a) [ ] Activarea adenilatciclazei cu acumulare de ATP în exces d) [ ] Glucoza, lactoza, zaharoza - A
b) [x] Activarea adenilatciclazei cu acumulare de AMP- ciclic în exces e) [ ] Hidrogen sulfurat - +
c) [ ] Inhibarea adenilatciclazei ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Eliberarea masivă a apei şi a ionilor de Cl din organism prin enterocite 403) Escherichiile enterotoxigene (ETEC) posedă următorii factori de
e) [x] Blocarea reabsorbţiei ionilor de Na din lumenul intestinal patogenitate:
---------------------------------------------------------------------
398) E. coli patogene pot cauza: a) [ ] Hialuronidaza
b) [ ] Fibrinolizina
a) [x] Infecţii holeriforme c) [x] Enterotoxina
b) [x] Infecţii dizenteriforme d) [x] Pilii comuni
c) [x] Toxiinfecţii alimentare e) [ ] Plasmocoagulaza
d) [x] Colienterite la copii ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Limfadenite mezenteriale
---------------------------------------------------------------------
 18

a) [x] Utilizarea citratului de sodiu

404) Seroidentificarea culturii pure de escherichii se realizează cu serurile: b) [x] Producerea ureazei
c) [ ] Fermentarea lactozei
a) [ ] ABCDE d) [ ] Formarea indolului
b) [x] OKA e) [x] Testul cu roşu de metil (MR)
c) [x] OKB ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Seruri monovalente
e) [ ] Seruri anti-Vi
--------------------------------------------------------------------- 411) În familia Enterobacteriaceae specia se determină prin testele:

a) [ ] Producerea hidrogenului sulfurat

405) Pentru E. coli este caracteristic: b) [x] Formarea indolului
c) [x] Fermentarea glucidelor
a) [x] Produce indol d) [x] Identificarea serologică
b) [x] Creşte pe mediul cu acetat de sodiu e) [ ] Antibioticograma
c) [ ] Creşte pe mediul cu citrat de sodiu ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Fermentează glucidele cu formare de acid 412) În diagnosticul escherichiozelor se examinează următoarele
e) [x] Posedă lizindecarboxilază prelevate:
---------------------------------------------------------------------
406) Pentru E. coli este caracteristic: a) [x] Materii fecale
b) [x] Urină
a) [ ] Reacţia Voges-Proskauer pozitivă c) [x] Puroi din plagă
b) [x] Reacţia cu roşu de metil pozitivă d) [x] Sânge
c) [x] Fermentează cu acid şi gaz lactoza e) [ ] Punctat sternal
d) [x] Produce indol ---------------------------------------------------------------------
e) [x] Decarboxilează lizina 413) Genul Shigella include speciile:
---------------------------------------------------------------------
408) Despre E. coli se poate afirma: a) [x] S. boydii
b) [ ] S. bovis
a) [x] Este component permanent al microflorei normale a intestinului gros c) [x] S. sonnei
b) [ ] Face parte din microflora stabilă a jejunului d) [ ] S. salamae
c) [x] Serveşte ca un indicator microbiologic al impurificării fecale a mediului e) [x] S. flexneri
d) [x] Este antagonist al microflorei patogene ---------------------------------------------------------------------
e) [x] Se întâlnesc şi variante lactozonegative 414) Speciile care posedă serovariante:
---------------------------------------------------------------------
409) Pantru familia Enterobacteriaceae este caracteristic: a) [x] S. dysenteriae
b) [x] S. flexneri
a) [x] Sunt bacterii gramnegative, asporulate c) [x] S. boydii
b) [ ] Toţi reprezentanţii sunt mobili d) [ ] S. sonnei
c) [x] Posedă nitratreductază e) [ ] S. enteritidis
d) [x] Sunt catalazopozitive ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Sunt oxidazopozitive 416) Shigelele modifică mediul Olkeniţki după cum urmează:
---------------------------------------------------------------------
410) În familia Enterobacteriaceae genul se determină prin testele: a) [x] Glucoza - A
b) [ ] Lactoza - A
 19

c) [x] Lactoza - - ---------------------------------------------------------------------

d) [ ] Zaharoza - A 422) Indicaţi corect structura antigenică a agenţilor cauzali ai febrelor tifo-
e) [x] Hidrogen sulfurat - - paratifoide:
---------------------------------------------------------------------
417) Materiile fecale la bolnavii de dizenterie pot avea aspectul: a) [x] O1, 9, 12 : Vi : Hd
b) [ ] O1, 9, 12 : H g, m
a) [ ] Riziform c) [ ] O1, 4, 5, 12 : H i, H 1, 2
b) [x] Mucopurulent d) [x] O1, 4, 5, 12 : H a
c) [x] Sangvinolent e) [x] O1, 4, 5, 12 : H b, H 1, 2
d) [x] Consistenţă lichidă ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Cu granule de sulf 423) Reacţii utilizate în diagnosticul serologic al febrelor tifo-paratifoide:
---------------------------------------------------------------------
418) Factori de patogenitate ai shigelelor sunt: a) [ ] Reacţia Wright
b) [ ] Reacţia Weil-Felix
a) [x] Neuraminidaza c) [x] Reacţia Widal
b) [x] Toxina Shiga d) [ ] Reacţia de inhibare a hemaglutinării
c) [x] Endotoxina e) [x] Reacţia de hemaglutinare indirectă
d) [x] Toxine Shiga-like ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Hemolizine 424) Identificarea serologică a culturilor de salmonele izolate se realizează
--------------------------------------------------------------------- cu:
419) În profilaxia şi tratamentul specific al dizenteriei se utilizează:
a) [ ] Serul polivalent OKA
a) [x] Vaccin omorât b) [x] Serul polivalent ABCDE
b) [x] Vaccin inactivat curativ c) [x] Serurile monovalente O2, O4, O9 ş.a
c) [x] Bacteriofag dizenteric d) [x] Serurile monovalente H
d) [ ] Dizenterina e) [ ] Serurile polivalente OKC, OKB, OKE
e) [ ] Vaccinul ADTP ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 425) În profilaxia febrelor tifo-paratifoide sunt utile preparatele:
420) De la bolnavii cu febră tifo-paratifoidă pentru examenul bacteriologic
se poate preleva: a) [x] Vacinuri inactivate
b) [ ] Vacinuri vii atenuate
a) [x] Sânge c) [ ] Anatoxina tifo-paratifoidică
b) [ ] Lichid cefalorahidian d) [x] Vaccinul TABTe
c) [x] Măduva osoasă e) [x] Vaccinul chimic antitifoid îmbogăţit cu Vi - antigen
d) [x] Urină ---------------------------------------------------------------------
e) [x] Bila 426) Identificarea salmonelelor tifoide include studierea caracterelor:
---------------------------------------------------------------------
421) De selectat mediile de cultură utilizate în procesul de izolare şi a) [x] De cultură
identificare a enterobacteriilor: b) [ ] Toxigeneza
c) [x] Biochimice
a) [ ] Geloza sânge d) [ ] De patogenitate
b) [x] Mediul Levin e) [x] Serologice
c) [x] Mediul Kligler ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Ser coagulat 427) În toxiinfecţii alimentare se examinează:
e) [x] Mediul cu uree
 20

a) [ ] Urina e) [ ] Titrul aglutininelor anti - O = anti - H

b) [ ] Raclat din erupţii cutanate ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Lavaj de pe mâini 433) În perioada de convalescenţă în febrele tifoparatifoide au semnificaţie
d) [x] Materii fecale diagnostică:
e) [x] Probe din alimentul suspectat
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Titrul aglutininelor anti - O > anti - H
428) Pentru salmonele sunt caracteristici următorii factori de patogenitate: b) [ ] Titrul aglutininelor anti - O = anti - H
c) [x] Titrul aglutininelor anti- O < anti - H
a) [x] Factori de adeziune d) [ ] Titrul Ig M > Ig G
b) [x] Antigenul Vi e) [x] Titrul Ig M < Ig G
c) [x] Endotoxina ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Flagelii
e) [ ] Proteina A 434) La purtătorii sănătoşi de Salmonella Typhi semnificaţie diagnostică
--------------------------------------------------------------------- au:
429) În patogenia febrelor tifoparatifoide se deosebesc următoarele faze:
a) [ ] Titrul aglutininelor anti - O = anti- H
a) [x] Bacteriemie b) [x] Titrul aglutininelor anti - Vi 1 : 40
b) [x] Difuzie parenchimatoasă c) [ ] Anticorpi anti - Vi lipsesc
c) [x] Alergică d) [ ] Titrul Ig M > Ig G
d) [ ] Dezechilibrul hidrosalin e) [x] Titrul Ig M < Ig G
e) [ ] Gastroenterită ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 435) În profilaxia specifică a febrelor tifoparatifoide se utilizează:
430) Fenomene de sensibilizare de tip IV în febrele tifoparatifoide se pot
manifesta prin: a) [x] Monovaccinuri inactivate
b) [x] Monovaccin îmbogăţit cu Vi - antigen
a) [ ] Septicemii c) [x] Trivaccinul tifoparatifoidic
b) [x] Ulcerarea plăcilor Peyer cu hemoragii d) [x] Vaccinul TABTe
c) [x] Ulcerarea plăcilor Peyer cu perforaţii intestinale e) [ ] Vaccinul ADTP
d) [ ] Gastroenterită ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Meningoencefalite 436) Despre C. tetani se poate afirma:
---------------------------------------------------------------------
431) Multiplicarea salmonelelor în faza difuziei parenhimatoase are loc în: a) [ ] Se cultivă pe medii diferenţiale în condiţii de anaerobioză
b) [x] Este foarte rezistent la factorii mediului ambiant
a) [x] Plămâni c) [x] Caracterele tinctoriale se studiază prin metoda Aujeszky
b) [x] Măduva osoasă d) [ ] Caracterele tinctoriale se studaiază prin metoda Burri-Hins
c) [x] Splină e) [x] Posedă activitate hemolitică
d) [x] Ficat ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Encefal 437) Cultura pură de C. tetani se obţine prin metodele:
---------------------------------------------------------------------
432) În perioada de stare în febra tifoidă semnificaţie diagnostică au: a) [x] Zeissler
b) [ ] Klauberg
a) [x] Titrul aglutininelor anti - O > anti - H c) [x] Weinberg
b) [ ] Titrul aglutininelor anti - O < anti - H d) [ ] Widal
c) [x] Titrul Ig M > titrul Ig G e) [ ] Wright
d) [ ] Titrul Ig M < titrul Ig G ---------------------------------------------------------------------
 21

438) În patogenia tetanosului sunt implicaţi următorii factorii: d) [x] Fasciită

e) [x] Scurgeri fetide din plagă
a) [ ] Lecitinaza ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Tetanolizina 444) Simptome caracteristice în botulism sunt:
c) [ ] Lizindecarboxilaza
d) [ ] Tetanoeritrina a) [x] Diplopie
e) [x] Tetanospasmina b) [ ] Artralgie
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Disfagie
439) Caracteristic pentru C. perfringens este: d) [x] Disartrie
e) [ ] Ataxie
a) [x] Formarea coloniilor negre lenticulare pe mediul Wilson - Blair ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Posedă activitate zaharolitică 445) Cauzele mai frecvente de deces în botulism sunt:
c) [ ] Creşte lent, timp de 3-4 săptămâni pe mediul Finn
d) [ ] Lichefiază gelatina sub aspect de brăduţ inversat a) [ ] Dereglarea echilibrului hidrosalin
e) [x] Este imobil, formează capsulă şi spori b) [ ] Pancreonecroza
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Insuficienţă şi paralizie respiratorie
440) Toxina botulinică posedă următoarele proprietăţi: d) [ ] Coma uremică
e) [x] Stop cardiac
a) [ ] Este slab toxică ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Este rezistentă la enzimele digestive 446) Clostridiile patogene posedă următoarele particularităţi morfologice:
c) [x] Se absoarbe din intestin în formă activă
d) [x] Este termolabilă a) [ ] Bastonaşe cu spori dispuşi bipolar, care deformează celula
e) [ ] Sub acţiunea acidităţii gastrice trece în anatoxină b) [x] Bastonaşe cu spori sferici de dimensiuni mari aranjaţi terminal
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Bastonaşe cu spori centrali care nu deformează celula
441) Infecţiile clostridiene apar în următoarele circumstanţe: d) [x] Bastonaşe cu spori ovali care deformează celula, aranjaţi subterminal
e) [x] Bastonaşe cu spori ovali care deformează celula, dispuşi central
a) [ ] Plăgi operatorii ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Plăgi profunde cu necroze tisulare 447) Genul Brucella reuneşte următoarele specii:
c) [ ] Plăgi superficiale
d) [x] Plăgi contaminate cu bacterii aerobe, anaerobe şi facultativ anaerobe a) [x] B. melitensis
e) [x] Plăgi în condiţii de tulburări circulatorii (endarterite trombozante) b) [ ] B. pertussis
--------------------------------------------------------------------- c) [x] B. abortus
442) Gangrena gazoasă este mai frecvent cauzată de următoarele specii: d) [ ] B. bronhiseptica
e) [x] B suis
a) [ ] C. sporogenes ---------------------------------------------------------------------
b) [x] C. perfringens 448) Surse de infecţie în bruceloză pot fi:
c) [ ] C. difficile
d) [x] C. novyi a) [ ] Persoanele bolnave
e) [x] C septicum b) [x] Caprinele şi ovinele
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Porcinele
443) Clinic gangrena gazoasă se manifestă prin următoarele simptome: d) [ ] Artropodele infectate
e) [x] Bovinele
a) [ ] Celulită ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Flegmon gazos crepitant 449) Contractarea brucelozei se poate realiza prin următoarele căi:
c) [x] Mionecroză
 22

a) [ ] Prin intermediul acarienilor ---------------------------------------------------------------------

b) [x] Aerogenă 455) Pentru diagnosticul tularemiei se recoltează următoarele prelevate:
c) [x] Digestivă
d) [x] Percutană a) [x] Aspirat din bubonul tularemic
e) [ ] Prin muşcătura ţânţarilor b) [x] Sputa
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Sânge pentru hemoculturi
450) Prelevatele patologice recoltate pentru izolarea brucelelor: d) [ ] Urina
e) [ ] Bila
a) [x] Sângele (hemocultura) ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Exudatul articular 456) Izolarea şi cultivarea F. tularensis se realizează prin:
c) [x] Urina
d) [ ] Rozeolocultura a) [ ] Însămânţarea produsului patologic pe mediul Klauberg
e) [ ] Biopsii ganglionare b) [x] Inocularea cu material de examint a şoarecilor albi
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Însămânţarea pe mediul Francis
451) În diagnosticul serologic al brucelozei se utilizează reacţiile: d) [ ] Însămânţarea pe mediul Bordet - Gengou
e) [x] Însămânţarea pe mediul McCoy
a) [ ] De precipitare ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] De neutralizare 457) În diagnosticul serologic al tularemiei sunt utilizate.
c) [x] Wright
d) [x] Huddleson a) [ ] Reacţia de precipitare inelară
e) [ ] De inhibare a hemaglutinării b) [x] Reacţia de aglutinare în tuburi
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Contraimunoelectroforeza
452) Serodiagnosticul brucelozei acute se confirmă prin reacţiile: d) [x] Reacţia de hemaglutinare indirectă
e) [ ] Reacţia de neutralizare in vivo
a) [ ] Huddleson şi Wright pozitive cu anticorpi predominanţi Ig G ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Huddleson şi Wright pozitive cu anticorpi predominanţi Ig M 458) Intradermoreacţia cu tularină este pozitivă la:
c) [x] RIF indirectă
d) [x] I.d.r. Burnet pozitivă a) [ ] Contacţi
e) [ ] De inhibare a hemaglutinării b) [x] Bolnavi
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Vaccinaţi
453) Serodiagnosticul brucelozei cronice se confirmă prin: d) [ ] Purtători
e) [x] Convalescenţi
a) [ ] Reacţia Wright pozitivă cu prevalenţa anticorpilor Ig M ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Reacţia Wright pozitivă cu prevalenţa anticorpilor Ig G 459) Genul Yersinia reuneşte agenţii cauzali ai următoarelor infecţii:
c) [x] Reacţia Coombs pozitivă
d) [x] Intradermoreacţia pozitivă a) [ ] Tularemie
e) [x] RFC pozitivă b) [x] Pestă
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Bruceloză
454) Tularemia se transmite la om pe următoarele căi: d) [ ] Psittacoză
e) [x] Pseudotuberculoză
a) [x] Prin vectori (căpuşe, tăuni, ţânţari) ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Prin contact direct cu rozătoarele bolnave 460) Contractarea pestei se realizează pe următoarele căi:
c) [ ] Prin contact direct cu persoanele bolnave
d) [x] Pe cale digestivă (apă, alimente) a) [ ] Prin înţepătura păduchilor
e) [x] Pe cale aerogenă (prin aerul contaminat) b) [x] Prin intermediul puricilor
 23

c) [x] Aerogen
d) [x] Percutan a) [ ] Neisser
e) [ ] Parenteral b) [ ] Ziehl-Neelsen
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Burri-Hins
461) Pesta evoulează clinic în următoarele: d) [x] Aujeszky
e) [x] Gram
a) [ ] Hemolitico-uremică ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Bubonică 467) În raport cu poarta de intrare se manifestă formele clinice de antrax:
c) [x] Pulmonară
d) [x] Septicemică a) [x] Cutanată
e) [ ] Paralitică b) [x] Pulmonară
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Intestinală
462) În funcţie de forma clinică, pentru diagnosticul pestei se prelevă: d) [ ] Bubonică
e) [ ] Anginoganglionară
a) [x] Aspirat din bubon ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Urină 468) În diagnosticul antraxului în raport cu forma clinică se prelevă:
c) [x] Sânge pentru hemocultură
d) [ ] Bilă a) [x] Exudat din carbuncul
e) [x] Spută b) [x] Sputa
--------------------------------------------------------------------- c) [ ] Urina
463) În diagnosticul de laborator al pestei se utilizează metodele: d) [x] Materii fecale
a) [x] Bacterioscopică e) [x] Sânge
b) [ ] Contraimunoelectroforeza ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Biologică 469) În mediile de cultură B. anthracis creşte formând:
d) [ ] Reacţia de hemaglutinare directă cu eritrocite de berbec
e) [x] Bacteriologică a) [ ] Colonii mici, rotunde, bombate, lucioase, transparente.
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Colonii mari, plate, rugoase, opace, cu margini neregulate
c) [x] În bulion formează sediment sub aspectul unui glomerul de vată
464) Genul Bacillus se caracterizează prin următoarele particularităţi: d) [ ] În buluin formează o peliculă de la care pornesc prelungiri sub aspect de
stalactite
a) [ ] Nu fermentează glucidele e) [ ] În bulion formează o peliculă groasă, mată şi zbârcită
b) [ ] În mediul extern formează spori care deformează celula ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Formează spori centrali care nu deformează celula 470) În diagnosticul, profilaxia şi tratamentul antraxului se utilizează:
d) [x] Sporogeneza decurge în prezenţa oxigenului
e) [x] Sunt bacili garmpozitivi de dimensiuni mari a) [ ] Anatoxina anti- B. anthracis
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Antraxina
465) B. anthracis se caracterizează prin următoarele: c) [x] Vaccin viu atenuat
d) [ ] Imunoglobulină umană hiperimună anti- B. anthracis
a) [ ] Bastonaş gramnegativ e) [x] Imunoglobulină heteroloagă anti-B.anthracis
b) [x] În organism formează capsulă polipeptidică ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Produce spori aranjaţi central care nu deformează celula 471) Surse de infecţie în bruceloză sunt:
d) [x] Este imobil
e) [ ] Se evidenţiază prin metoda Ziehl-Neelsen a) [ ] Bolnavii de bruceloză
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Bovinele
466) În depistarea B. anthracis se pot utiliza metodele de colorare: c) [ ] Păsările de agrement

d) [x] Caprinele
e) [x] Porcinele
---------------------------------------------------------------------
472) Sifilisul se poate caracteriza ca o infecţie, care:
a) [x] Evoluează în stadii
b) [x] Penicilina este indicată pentru tratament
c) [x] Leziunile se vindecă spontan la circa 25 la sută din pacienţi
d) [x] Leziunile distructive sunt determinate de reacţii de hipersensibilitate de
tip IV
e) [ ] Imunitatea postinfecţioasă este de lungă durată
---------------------------------------------------------------------
473) În diagnosticul de laborator al escherichiozelor intestinale sunt utile
următoarele metode:
a) [ ] Microscopică (Gram)
b) [x] Bacteriologică
c) [ ] Biologică
d) [x] Serologică (cu autotulpini)
e) [x] RIF
---------------------------------------------------------------------
474) Care din următoarele proprietăţi sunt comune rickettsiilor?
a) [x] Sunt transmise prin artropode
b) [ ] Sunt rezistente la antibiotice
c) [x] Sunt paraziţi obligat intracelulari
d) [ ] Sunt gram-pozitive
e) [x] Posedă antigene comune cu Proteus OX
---------------------------------------------------------------------
475) Pentru C. diphtheriae este caracteristic:
a) [ ] Reprezintă bastonaşe încurbate, gramnegative
b) [x] Reprezintă bastonaşe grampozitive măciucate
c) [ ] Cresc lent pe medii speciale (Loewenstein-Jensen, Finn)
d) [x] Produc o exotoxină termolabilă specifică
e) [x] Se cultivă pe medii speciale (Tinsdal, Loeffler, Roux)
---------------------------------------------------------------------
476) Pentru C. perfringens este caracteristic:
a) [ ] Reprezintă bastonaşe gramnegative
b) [x] Reprezintă bastonaşe grampozitive, formează capsulă şi spori
c) [ ] Reprezintă bacterii mobile, sporogene
d) [x] Se cultivă în condiţii strict anaerobe
e) [x] Produc un echipament variat de enzime şi toxine de patogenitate
---------------------------------------------------------------------
24
477) Pentru M. tuberculosis este caracteristic:
a) [x] Creşte lent pe medii speciale (Finn, Popescu ş.a.)
b) [ ] Se cultivă în condiţii de anaerobioză
c) [x] Posedă cord-factor
d) [ ] Fermentează activ glucidele cu formare de acid şi gaz
e) [x] Conţine cantităţi esenţiale de acizi micolic şi ftionic
---------------------------------------------------------------------
478) Pentru V. cholerae este caracteristic:
a) [ ] Bastonaş incurbat imobil, asporulat, gramnegativ
b) [ ] Se cultivă pe medii cu cartof, gălbenuş de ou şi glicerină
c) [x] Preferă medii de cultură alcaline
d) [x] Produce o enterotoxină termolabilă
e) [x] Cauzează enterită acută cu diaree profuză
---------------------------------------------------------------------
479) S. Typhi posedă următoarele particularităţi:
a) [x] Determină o infecţie care evoluează în stadii
b) [x] Bastonaş gramnegativ, asporulat, oxidazonegativ
c) [ ] Ca mediu de îmbogăţire se utilizează apa peptonată alcalină
d) [x] Fermentează glucoza cu formare de acizi
e) [x] Aglutinează cu serul polivalent ABCDE
---------------------------------------------------------------------
480) Despre S. aureus se poate afirma:
a) [ ] Reprezintă coci gramnegativi, aranjaţi în perechi, capsulaţi
b) [ ] Pe geloză-sânge formează colonii pigmentate
c) [x] Produce lecitinază
d) [x] Majoritatea tulpinilor sunt coagulazopozitive
e) [x] Determino intoxicaţii alimentare
---------------------------------------------------------------------
481) S. pyogenes se caracterizează prin:
a) [ ] Reprezintă diplococi incapsulaţi, grampozitivi
b) [x] Pe geloză - sânge formează colonii β-hemolitice
c) [x] Este agent cauzal al reumatismului
d) [x] Face parte din grupa A Lancefield
e) [x] Producere toxină eritrogenă
---------------------------------------------------------------------
482) Pentru N. gonorrhoeae este caracteristic:
 25

c) [x] Posedă factori de agresie şi invazie

a) [ ] Diplococi lanceolaţi, capsulaţi, grampozitivi d) [x] Toxigenă
b) [ ] Cultivă pe geloză salină cu lapte şi ou e) [ ] Cu habitat natural în organismul acarienilor
c) [x] Creşte mai bine în atmosferă de 10% CO2 ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Fermentează numai glucoza
e) [x] Este implicat în etiologia blenoreei
---------------------------------------------------------------------
483) Rickettsiile se caracterizează prin: 488) Pentru S. aureus sunt caracteristici următorii factori de patogenitate:

a) [ ] Cresc lent pe medii cu glicerină şi gălbenuş de ou a) [ ] Oxidaza

b) [x] Se transmit prin intermediul vectorilor (păduchi, acarieni, purici). b) [x] Plasmocoagulaza
c) [x] Sunt paraziţi stricţi intracelulari c) [x] Hialuronidaza
d) [x] Se cultivă în oul embrionat de găină d) [x] Fibrinolizina
e) [ ] Determină enterocolite acute la om şi animale e) [ ] Mucinaza
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
484) Pentru B. anthracis este caracteristic: 489) S. aureus se caracterizează prin următorii factori de patogenitate:

a) [x] Bastonaş grampozitiv, capsulat, sporulat, imobil a) [x] Lecitinaza

b) [x] Nu este pretenţios la cultivare b) [x] ADN-aza
c) [ ] Pe geloză-sânge formează colonii cu o zonă clară de hemoliză c) [x] Lipaza
d) [x] În mediul cu penicilină îşi modifică morfologia (fenomenul "colierul de d) [ ] Factor edematogen
perle" pozitiv) e) [x] Coagulaza
e) [x] Este foarte patogen pentru şoarecii albi ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 490) Caracteristici pentru S. aureus sunt factorii de patogenitate:
485) Despre stafilococi se poate afirma următoarele:
a) [x] Leucocidina
a) [ ] Sunt diplococi gramnegativi b) [x] Hemolizinele
b) [x] Sunt coci sferici, aranjaţi în ciorchini c) [x] Exfoliatina
c) [x] Se colorează grampozitiv d) [x] Enterotoxina
d) [ ] Se cultivă în condiţii strict anaerobe e) [ ] Toxina eritrogenă
e) [x] Nu formează spori şi sunt imobili ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 491) Factori de patogenitate care caracterizează S. aureus:
486) Din genul Staphylococcus în patologia umană mai frecvent sunt implicate
speciile: a) [ ] Neurotoxine
b) [ ] Cord - factorul
a) [ ] S. intermedius c) [x] Toxina sindromului şocului toxic
b) [x] S. aureus d) [x] Enterotoxinele
c) [ ] S. gallinarum e) [x] Proteina A
d) [x] S. epidermidis ---------------------------------------------------------------------
e) [x] S. saprophyticus 492) S. aureus hemolitic este un indicator microbiologic de contaminare cu
--------------------------------------------------------------------- secreţii rinofaringiene a următoarelor obiecte:
487) S. aureus este o bacterie:
a) [x] Suprafeţe din blocul operator
a) [ ] Strict patogenă b) [x] Suprafeţe din maternităţi
b) [x] Condiţionat patogenă c) [ ] Suprafeţe din blocul alimentar
 26

d) [x] Suprafeţe din instituţii medicale c) [x] Vaccin omorât

e) [x] Aerul din încăperi d) [x] Autovaccin
--------------------------------------------------------------------- e) [x] Bacteriofag stafilococic
493) S. aureus posedă următoarele caractere de cultură: ---------------------------------------------------------------------
498) În funcţie de tipul infecţiei stafilococice se examinează prelevatele:
a) [x] Pe geloză salină cu lapte şi ou formează colonii medii, forma S, bombate,
lucioase, cu halou opac, uneori pigmentate a) [x] Puroi
b) [x] Pe geloză-sânge formează colonii medii, forma S, opace, cu zonă de b) [x] Mase vomitive
hemoliză c) [x] Urina
c) [x] În bulion peptonat cauzează turbiditate omogenă d) [x] Sânge
d) [ ] În bulion glucozat mediul rămâne transparent şi formează un sediment e) [ ] Maduva osoasă
granular ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Pe geloză sânge formează colonii de dimensiuni mari, plate, cu margini 499) Genul Neisseria reuneşte:
festonate şi zonă de hemoliză
--------------------------------------------------------------------- a) [x] Diplococi asemănători boabelor de cafea
494) În identificarea tulpinilor izolate de stafilococi valoare semnificativă au b) [x] Coci gramnegativi
următoarele teste: c) [x] Coci catalazopozitivi
d) [x] Coci oxidazopozitivi
a) [x] Determinarea coagulazei libere e) [ ] Coci strict anaerobi
b) [x] Determinarea coagulazei legate ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Determinarea lecitinazei 500) Către neisseriile pretenţioase se referă următoarele specii:
d) [x] Determinarea hemolizinei
e) [ ] Proba biologică a) [ ] N. sicca
--------------------------------------------------------------------- b) [x] N. gonorrhoeae
495) Rolul proteinei A stafilococice constă în : c) [ ] N. subflava
d) [ ] N. flavescens
a) [x] Apără de fagocitoză e) [x] N. meningitidis
b) [x] Fixează fragmentul Fc al imunoglobulinelor G ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Fixează fragmentul Fab al Ig G 501) Pentru neisseriile pretenţioase este caracteristic:
d) [ ] Activează limfocitele T helper
e) [x] Participă în reacţia de Co-aglutinare a) [x] Sunt foarte fragile în mediul extern
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Sunt rezistente la factorii mediului
496) În tratamentul specific al infecţiilor stafilococice acute severe sunt c) [ ] Cresc în condiţii anaerobe
utilizate: d) [x] Sunt carboxifile
e) [x] Se cultivă numai la 370C
a) [ ] Ser antitoxic antistafilococic ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Plasma antistafilococică 502) Pentru neisseriile pretenţioase este caracteristic:
c) [x] Imunoglobulina antistafilococică
d) [ ] Vaccin curativ a) [ ] Cresc pe medii uzuale
e) [ ] Autovaccin b) [ ] Formează colonii pigmentate
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Cresc în mediu cu exces de umiditate
497) În tratamentul specific al infecţiilor stafilococice cronice se utilizează: d) [x] Cresc numai pe medii elective
e) [x] Formează colonii nepigmentate
a) [ ] Ser imun antitoxic ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Anatoxina stafilococică 503) Neisseriile nepretenţioase se caracterizează prin:
 27

c) [x] La temperatura 370C

a) [ ] Cultivă numai pe medii speciale d) [x] Nu mai mult de 1 - 2 ore
b) [ ] Cresc numai la 370C e) [ ] Fără restricţii
c) [x] Cultivă pe medii simple ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Cresc la 220C 509) Lichidul cefalorahidian în meningitele meningococice este:
e) [x] Predomină colonii pigmentate
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Transparent
504) N. meningitidis posedă următoarele particularităţi: b) [ ] Hemoragic
c) [x] Opalescent
a) [ ] Cauzează o infecţie zooantroponoză d) [x] Tulbure
b) [x] Parazitează specific numai omul e) [ ] Cu aspect filamentos (puf de vată)
c) [ ] Are tropism accentuat faţă de epiteliul uro-genital ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Are tropism accentuat pentru nasofaringe 510) În meningitele meningococice LCR se însămânţează în mediile:
e) [x] Rata portajului în focare epidemice creşte până la 80%
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Endo
505) După particularităţile nutritive şi de patogenitate distingem: b) [ ] Bulion biliat
c) [x] Bulion glucozat
a) [x] Neisserii pretenţioase d) [x] Geloză ser
b) [ ] Neisserii halofile e) [x] Geloză semilichidă
c) [ ] Neisserii intermediare ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Neisserii nepretenţioase
e) [ ] Pseudoneisserii
--------------------------------------------------------------------- 511) Pentru N. meningitidis sunt caracteristice următoarele caractere de
506) În infecţiile meningococice se examinează prelevatele: cultură:

a) [x] Formează colonii mici, forma S, transparente, nepigmentate

a) [ ] Puroiul din plagă b) [ ] Formează colonii mici, forma S, opace, pigmentate
b) [x] Exudatul nazofaringian c) [x] Creşte pe geloză ser la 370C
c) [x] Lichidul cefalorahidian d) [ ] Creşte pe geloză ser la 220C
d) [x] Sânge e) [ ] Creşte pe geloză la 370C
e) [x] Exudat prelevat din peteşii cutanate ---------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------- 512) N. meningitidis posedă următoarele caractere biochimice:
507) Lichidul cefalorahidian recoltat în meningite meningococice se
examinează: a) [ ] Fermentează zaharoza
b) [x] Fermentează maltoza
a) [x] Bacterioscopic c) [x] Fermentează glucoza
b) [x] Bacteriologic d) [x] Produce oxidază
c) [x] Citologic e) [x] Posedă catalază
d) [x] Biochimic ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Biologic 513) În meningita meningococică se disting următoarele perioade de
--------------------------------------------------------------------- boală:
508) Transportarea şi păstrarea prelevatelor în meningite se realizează:
a) [ ] Nasofaringita
a) [ ] La frigider b) [ ] Angina
b) [ ] La temperatura camerei c) [x] Meningococcemia
 28

d) [x] Meningita
e) [ ] Encefalita a) [x] Treponema pallidum
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Borrelia burgdorferi
514) Transmiterea gonococului se realizează prin următoarele căi: c) [x] Chlamidia trachomatis
d) [x] Trichomonas vaginalis
a) [ ] Aerogenă e) [x] HIV
b) [ ] Fecalo - orală ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Prin lenjeria recent contaminată 520) În raport cu localizarea şi forma clinică pentru diagnosticul gonoreei
d) [x] Sexuală se prelevă:
e) [ ] Transmisivă (prin vectori)
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Spălături gastrice
515) N. gonorrhoeae se caracterizează prin: b) [x] Exudat endocervical
c) [x] Exudat conjunctival
a) [ ] Nu este exigent la cultivare d) [ ] Raclat din erupţiile cutanate
b) [x] Este fragil în mediul ambiant e) [x] Puroi uretral
c) [x] Posedă un tropism deosebit faţă de uroepiteliu ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Creşte bine pe medii cu gălbenuş de ou 521) Pentru diagnosticul gonoreei în dependenţă de localizare şi forma
e) [ ] Este rezistent la factorii mediului ambiant clinică a infecţiei se prelevă:
---------------------------------------------------------------------
516) Infecţia gonococică la bărbaţi se manifestă prin: a) [ ] Raclat din erupţii cutanate
b) [x] Secreţii vulvovaginale
a) [x] Uretrita acută c) [x] Tampon rectal
b) [x] Prostatită d) [x] Exudat nasofaringian
c) [x] Epididimită e) [ ] Lichid cefalorahidian
d) [ ] Fenomenul scrotal ---------------------------------------------------------------------
e) [ ] Pelvioperitonită 522) În formele cronice de gonoree probele pentru examenul
--------------------------------------------------------------------- microbiologic se recoltează după stimularea procesului inflamator
517) La femei infecţia gonococică se manifestă prin: prin:

a) [ ] Conjunctivită a) [x] Masajul prostatei

b) [x] Endometrită b) [x] Administrare de vaccin gonococic omorât
c) [x] Salpingită c) [x] Recoltarea secretului endocervical în timpul menstrelor
d) [ ] Dermatită veziculoasă d) [ ] Administrare de vaccin gonococic atenuat
e) [x] Endocervicită e) [ ] Utilizarea perorală a bacteriofagului
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
518) La nou-născuţi contaminaţicu gonococ în canalul de naştere se pot 523) Identificarea culturii de gonococi se efectuează în baza următoarelor
constata: caractere:

a) [x] Conjunctivită gonococică a) [x] Diplococi cu aspectul boabelor de cafea

b) [x] Oftalmia gonococică b) [x] Oxidazopozitivi
c) [x] La fetiţe vulvovaginite c) [x] Fermentează numai glucoza cu formare de acid
d) [ ] Otite gonococice d) [x] Cultivă numai la 370C pe mediul cu ser
e) [ ] Stomatită e) [ ] Formează colonii lactozonegative pe medii diferenţiale
--------------------------------------------------------------------- ---------------------------------------------------------------------
519) Pe cale sexuală preponderent se transmit: 524) Streptococii posedă următoarele particularităţi:
 29

c) [x] A
a) [x] Sunt coci sferici d) [x] B
b) [x] Coci grampozitivi e) [x] C
c) [ ] Diplococi cu aspectul boabelor de cafea ---------------------------------------------------------------------
d) [x] În frotiu se aranjează în lanţuri 530) Pentru S. pyogenes sunt caracteristici următorii factori de
e) [ ] În frotiu se aranjează în grămezi patogenitate:
---------------------------------------------------------------------
525) Streptococcus pneumoniae se caracterizează prin: a) [x] Streptolizina S
b) [x] Streptolizina O
a) [ ] Coci sferici c) [ ] Enterotoxina
b) [x] Coci lanceolaţi d) [ ] Toxina exfoliativă
c) [ ] În frotiu se aranjează în tetrade e) [x] Eritrotoxina
d) [x] În frotiu se aranjează în perechi ---------------------------------------------------------------------
e) [x] Formează capsulă 531) Factori de patogenitate caracteristici pentru S. pyogenes:
---------------------------------------------------------------------
526) Streptococii sunt incluşi: a) [ ] Plasmocoagulaza
b) [ ] Fosfataza
a) [ ] În familia Parvococcaceae c) [x] Hialuronidaza
b) [x] În familia Streptococcaceae d) [x] Streptokinaza
c) [x] Genul Streptococcus e) [x] Streptodornaza
d) [x] Genul Lactococcus ---------------------------------------------------------------------
e) [x] Genul Peptostreptococcus 532) Boli poststreptococice specifice severe:
---------------------------------------------------------------------
527) Aspectul hemolizei pe geloză sânge divizează streptococii în a) [ ] Otite
următoarele grupe: b) [ ] Meningite
c) [ ] Sinusite
a) [x] α - hemolitici d) [x] Reumatismul cardioarticular
b) [x] β - hemolitici e) [x] Glomerulonefrita acută
c) [ ] р - hemolitici ---------------------------------------------------------------------
d) [x] γ - hemolitici 533) S. pneumoniae cauzează frecvent:
e) [ ] δ - hemolitici
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Scarlatina
528) După habitat şi patogenitate streptococii se împart în: b) [x] Pneumonii lobare acute
c) [x] Meningite la copii
a) [x] Streptococi piogeni d) [ ] Enterocolite
b) [x] Streptococi orali e) [x] Frecvent otite
c) [ ] Streptococi dermali ---------------------------------------------------------------------
d) [x] Streptococi fecali 534) În diagnosticul reumatismului se utilizează următoarele teste:
e) [x] Streptococi lactici
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Determinarea antiplasmocoagulazei
529) Streptococii patogeni şi condiţionat patogeni pentru om aparţin b) [ ] Determinarea fosfatazei alcaline
grupelor: c) [x] Determinarea antihialuronidazei
d) [x] Determinarea antistreptolizinei O
a) [ ] K e) [x] Determinarea proteinei C reactive
b) [ ] T ---------------------------------------------------------------------
 30

535) Pentru diagnosticul scarlatinei sunt utile următoarele reacţii b) [x] La sfârşitul stadiului primar
imunologice: c) [x] În sifilisul secundar şi terţiar
d) [x] La persoanele cu forme latente
a) [ ] Reacţia Mantoux e) [ ] Din primele zile de boală
b) [x] Reacţia Dick ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Reacţia Schick 541) În diagnosticul sifilisului pot fi indicate reacţiile:
d) [x] Reacţia Schultz-Charlton
e) [ ] Reacţia Burnet a) [ ] Reacţia de aglutinare
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Microseroreacţia cu antigenul cardiolipinic (MRS)
536) Interes medical prezintă următoarele specii din genul Treponema: c) [x] Reacţia de fixare a complementului Wassermann
d) [x] Neutralizarea de imobilizare a treponemelor
a) [ ] T. icterohaemorrhagiae e) [ ] Reacţia de precipitare în gel
b) [x] T. pallidum ---------------------------------------------------------------------
c) [x] T. pertenue 542) Consecinţele sifilisului terţiar netratat pot fi:
d) [ ] T. burgdorferi
e) [x] T. vincentii a) [ ] Glomerulonefrita cronică
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Hepatosplenomegalie
537) Sifilisul se poate transmite pe următoarele căi: c) [x] Paralizia generală progresivă
d) [x] Gome osoase şi cutanate
a) [ ] Transmisiv e) [x] Anevrism şi insuficienţă aortică
b) [x] Transplacentar (verticală) ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Sexual 543) În diagnosticul sifilisului în diferite perioade se examinează:
d) [x] Transfuzii de sânge
e) [x] Prin obiecte recent contaminate a) [x] Serozitatea din şancrul dur
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Punctatul din ganglionii limfatici
538) Sifilisul evoluează în următoarele stadii: c) [x] Exudatul din elementele eruptive
d) [x] Serul bonavului
a) [x] Sifilisul primar e) [ ] Sânge
b) [ ] Sifilisul latent ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Sifilisul secundar 544) Despre leptospire se poate afirma:
d) [ ] Sifilisul avansat
e) [x] Sifilisul terţiar a) [x] Sunt microorganisme cu 10-30 spire regulate, strânse, cu capetele
--------------------------------------------------------------------- încârligate
539) În diagnosticul sifilisului primar se utilizează următoarele metode b) [ ] Sunt grampozitive
uzuale: c) [x] Se colorează în roz-pal prin metoda Giemsa
d) [x] Posedă mişcări de rotaţie, flexie şi translaţie
a) [x] Microscopia preparatului între lamă şi lamelă e) [ ] Posedă perete celular rigid
b) [ ] Preparte colorate Gram ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Preparate colorate Giemsa 545) Omul contractează leptospiroza:
d) [x] Reacţia imunofluorescentă directă
e) [ ] Reacţia de hemaglutinare indirectă a) [ ] Parenteral
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Pe cale digestivă cu alimentele contaminate
540) Diagnosticul serologic al sifilisului se realizează: c) [ ] Picături Flugge
d) [ ] Inţepătura căpuşelor
a) [ ] La sfârşitul primei săptămâni de boală e) [x] Prin tegumente şi mucoase
 31

--------------------------------------------------------------------- a) [ ] Vaccin viu atenuat

546) În diagnosticul de laborator al leptospirozelor se examinează: b) [x] Vaccin inactivat
c) [x] Imunoglobulină anti - Leptospira
a) [ ] Mucozităţi rinofaringiene d) [ ] Anatoxină leptospirozică
b) [x] Sânge e) [ ] Ser polivalent antitoxic antileptospirozic
c) [x] Urina ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Materii fecale 552) Din genul Borrelia fac parte următoarele specii cu interes medical:
e) [x] Lichidul cefalorahidian
--------------------------------------------------------------------- a) [ ] B. typhimurium
b) [x] B. recurrentis
c) [ ] B. enterica
547) Izolarea leptospirelor se realizează: d) [x] B. burgdorferi
e) [ ] B. canis
a) [ ] Pe medii diferenţiale la 370C ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Prin incubare la 28 - 30 0C 553) Sursa de infecţie în bruceloză pot fi:
c) [x] Pe medii lichide cu 10 % ser inactivat de iepure
d) [ ] În atmosferă de 5-10% CO2 a) [ ] Persoanele bolnave
e) [x] În organismul cobailor tineri de 100-200 g b) [x] Caprinele
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Bovinele
548) Diagnosticul microscopic al leptospirozelor se realizează prin: d) [x] Suinele
e) [ ] Ecvinele
a) [x] Microscopia preparatelor native între lamă şi lamelă pe fond negru ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Microscopia prepartelor colorate Burri-Hins
c) [ ] Imunomicroscopia electronică 554) Despre Escherichia coli se poate afirma:
d) [x] Microscopia preparatelor colorate Giemsa
e) [ ] Imunofluorescenţa indirectă a) [x] Face parte din microflora normală a intestinului
--------------------------------------------------------------------- b) [x] Participă la sinteza vitaminelor B, E, K
549) Leptospirele posedă următoarele caractere de cultură: c) [ ] Determină şoc anafilactic
d) [ ] Este agentul cauzal al holerei
a) [ ] Se cultivă la temperatura 450C e) [x] Cauzează toxiinfecţii alimentare
b) [x] Cresc la temperatura de 28-300C ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Cultura se observă după 24-48 ore 555) Calitatea aerului se apreciază după următorii indicatori
d) [x] Cultura se determină după 10-30 zile microbiologici:
e) [x] Cultura de leptospire nu modifică mediul
--------------------------------------------------------------------- a) [x] S. aureus
550) În diagnosticul serologic al leptospirozei se utilizează reacţiile: b) [ ] E. coli
c) [x] Streptococii hemolitici
a) [ ] De hemaglutinare d) [ ] Pseudomonade
b) [x] De fixare a complementului e) [x] Numărul total de microorganisme la 1 m3 de aer
c) [x] De hemaglutinare indirectă ---------------------------------------------------------------------
d) [ ] Imunofluorescenţă indirectă
e) [x] Reacţia de aglutinare şi liză a leptospirelor
--------------------------------------------------------------------- 561) Familia Enterobacteriaceae include următoarele genuri patogene:
551) În profilaxia specifică şi tratamentul leptospirozei se utilizează:
a) [x] Yersinia
 32

b) [ ] Klebsiella ---------------------------------------------------------------------
c) [ ] Enterobacter 568) Surse de infecţie în dizenterie pot fi:
d) [x] Salmonella
e) [x] Shigella a) [ ] Maimuţele rhesus
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Câinii
562) Familia Enterobacteriaceae include următoarele genuri condiţionat c) [ ] Porcinele
patogene: d) [x] Omul bolnav
e) [x] Purtătorii sănătoşi
a) [ ] Yersinia ---------------------------------------------------------------------
b) [x] Klebsiella
c) [x] Enterobacter 570) În serodiagnosticul rickettsiozelor se utilizează următoarele reacţii:
d) [ ] Salmonella
e) [ ] Shigella a) [x] Weil-Felix
--------------------------------------------------------------------- b) [ ] Widal
563) Antigenele H ale enterobacteriilor posedă următoarele caractere: c) [ ] Wright
d) [x] RFC
a) [ ] Specificitate de grup e) [ ] RHA
b) [x] Specificitate de tip ---------------------------------------------------------------------
c) [x] Sunt termolabile 571) Endotoxina în febrele tifoparatifoide determină:
d) [ ] Sensibile la formol a) [ ] Paralizii flasce
e) [x] Sensibile la alcool b) [x] Febră 38-40 C
--------------------------------------------------------------------- c) [x] Hiportensiune
564) Antigenele O ale enterobacteriilor posedă următoarele caractere: d) [x] Stare tifică
e) [ ] Leucopenie
a) [x] Specificitate de grup ---------------------------------------------------------------------
b) [ ] Specificitate de tip
c) [ ] Sunt termolabile
d) [x] Sensibile la formol
e) [x] Termostabile
---------------------------------------------------------------------
565) Antigenele O ale enterobacteriilor posedă următoarele caractere:

a) [ ] Sunt de natură proteică

b) [x] Sunt de natură lipopolizaharidică
c) [x] Termostabile
d) [x] Rezistente la alcool
e) [ ] Rezistente la formol
---------------------------------------------------------------------
566) Antigenele H ale enterobacteriilor posedă următoarele caractere:

a) [x] Sunt de natură proteică

b) [ ] Sunt de natură lipopolizaharidică
c) [ ] Termostabile
d) [ ] Rezistente la alcool
e) [x] Rezistente la formol