NOȚIUNI ESENȚIALE DESPRE SISTEMUL NERVOS

Bariera hemato-encefalică
Barieră de difuzie în două sensuri • Esențială pentru funcționarea normală a SNC • Celule endoteliale cu joncțiuni
strânse particulare • Transport vezicular redus (transcitoză) • O2 , CO2 – difuzie de gradient • Aminoacizi, glucoză –
transportori • Molecule mai mariendocitoză mediată de receptori

NOȚIUNI GENERALE DESPRE MOTILITATE

Tipuri de mișcări
-Mișcări voluntare
-Mișcări automate
-Mișcări reflexe

Motilitatea voluntară
• Necesită o succesiune de contracții ale diferitelor grupe musculare – realizarea unui act motor
• Structuri nervoase centrale și periferice care participă la un act motor:
– cortexul motor (NMC)
– ganglionii bazali
– cerebelul
– trunchiul cerebral/măduva spinării (tract piramidal)
– nervii periferici
– sinapsele neuromusculare
– mușchii striați

Calea motilității voluntare

• Neuronii motori centrali (NMC)
• Neuronii motori periferici (NMP)
• Sinapse la nivelul trunchiului cerebral sau a cornului anterior medular

Alte structuri care modulează activitatea căii motilității voluntare

• Ganglionii bazali – participă la inițierea mișcării, asigură un tonus muscular optim pentru fiecare mișcare în parte
• Cerebelul – coordonarea mișcărilor, reglarea rapidă a tonusului grupelor musculare agoniste/antagoniste

Tractul piramidal (corticospinal)

Pericarionii NMC:
– 2/3 cortex, girus precentral, aria motorie primară (4 Brodmann) + aria motorie secundară (6)
- 1/3 cortex, girus postcentral (3,1,2)

Aria motorie primară

-Prezintă o somatotopie a grupelor musculare scheletice
-În cortex – numărul de neuroni alocat fiecărui segment nu este proporțional cu masa musculară, ci cu numărul
de grupe musculare capabile de contracții independente
-Segmentele corporale capabile de mișcări elaborate – reprezentare largă
-Imagine deformată a corpului uman = homunculus motor

Aria motorie primară – histologie

Predominanța neuronilor piramidali – straturile III și V
Fenotip neuronal caracteristic – neuronii piramidali gigantici Betz – V (pericarioni 120 μm)

1
Tractul piramidal (corticospinal)
• De la nivelul ariei motorii – emerg axonii – orientare în evantai – coroana radiată
• Axonii se strâng la nivelul capsulei interne (somatotopie):
– genunchiul capsulei: extremitatea cefalică (fasciculul cortico-nuclear)
– brațul posterior(dinspre anterior spre posterior): mb. superioare, trunchi, mb. Inferioare
• În mezencefal: 3/5 mediane în partea anterioară a pedunculilor cerebrali
• În punte: partea anterioară, fibre disociate, printre care nuclei proprii punții
• În bulb – în partea anterioară, inferior: protuberanță = decusația piramidală, tracturile se încrucișează (90%) –
tractul corticospinal lateral

Alte căi motorii cu origine supraspinală, non-piramidale

Tractul reticulospinal (FR din punte și bulb):
– pontin: facilitează contracția mușchilor anti-gravitaționali (extensori)
– bulbar: facilitează contracția flexorilor proximali
• Tractul tectospinal (coliculii cvadrigemeni): asigură mișcarile reflexe oculocefalogire și acusticocefalogire
• Tractul rubrospinal (nc. roșu): facilitează musculatura flexoare distală a membrelor
• Tractul vestibulospinal: facilitează contractia extensorilor trunchiului și membrelor
• Toate aceste tracturi modulează activitatea căii piramidale, la nivelul cornului anterior medular

Neuronii motori periferici (NMP)

• Segmentul final al căii motilității voluntare
• Fac legătura între nevrax și mușchii striați
• Pericarionii se găsesc la nivelul: – nucleilor motori ai trunchiului cerebral – cornului anterior medular
• Un NMP inervează 10-1000 fibre musculare
• Unitate motorie = un neuron + ff. musculare inervate

Tipuri de NMP
• Motoneuronii α – ff extrafusale ale mm striați – mișcări voluntare
• Motoneuronii ɣ - ff intrafusale (fusuri neuromusculare)
• Neuronii Renshaw – axoni recurenți, feedback negativ asupra neuronilor α

Reflexele osteotendinoase (ROT)

• Reflexe de întindere musculară (miotatice), proprioceptive, monosinaptice
• Centrul reflex: măduva spinării sau trunchiul cerebral
• Viteză mare – adaptarea lungimii ff musculare la sarcină
• Receptorii: terminațiile anulospirale (fusurile neuromusculare)
• Calea aferentă: ff Ia (conducere rapidă) și ff II (lentă) din nn spinali (pericarion – gg dorsali) – neuroni senzitivi
• Stimul: întinderea ff musculare (inclusiv intrafusale) – rapid (ff Ia) sau lent (ff II)
• Neuronii senzitivi fac sinapsă în cornul anterior medular direct cu motoneuronii α (calea eferentă) – contracția ff
extrafusale – scurtarea mușchiului

Tonusul muscular
• Starea de contracție parțială permanentă a mușchilor scheletici
• Reglarea tonusului – prin reflexe miotatice
• + Motoneuronul ɣ - inervează miofibrilele din fusurile neuromusculare – reglează contracția ff intrafusale pt a fi
responsive la întindere, pt a se putea declanșa reflexul miotatic
• Căile motorii supraspinale – sinapsă în cornul anterior cu motoneuronii α și/sau ɣ - modulare a tonusului muscular
de la nivelul centrilor superiori
• Tonusul muscular se găsește într-o permanentă ajustare – posturi sau mișcări adecvate comportamentului

2
Rolul cerebelului în reglarea tonusului muscular
• Paleocerebelul primește aferențe proprioceptive la la mm și tendoane prin tracturile spinocerebeloase
• Trimite eferențe către NMP de tip ɣ prin tracturile vestibulospinal, reticulospinal și rubrospinal
• Scade tonusul – frecvența descărcărilor prin tracturile spinocerebeloase scade – frecvența descărcărilor prin
eferențele cerebelului crește – stimularea neuronilor ɣ – crește tonusul
• Leziunile cerebeloase: hipotonie ipsilaterală!

Sindromul de neuron motor central (sindromul piramidal)

• Multe afecțiuni neurologice se pot însoți de sindrom piramidal, de ex.:
– accidentele vasculare cerebrale (ischemice sau hemoragice)
– traumatismele cranio-cerebrale sau vertebromedulare
– scleroza multiplă
– tumorile cerebrale
– scleroza laterală amiotrofică
– neuroinfecțiile, etc.

Sindromul piramidal – semne clinice

1. Deficitul motor
2. Exagerarea reflexelor osteo-tendinoase
3. Diminuarea reflexelor cutanate
4. Apariția reflexelor patologice
5. Spasticitatea
6. Clonusul muscular
7. Sincineziile

Deficitul motor
• Scăderea forței musculare, de diferite grade
• Clinic se pune în evidență prin probe de pareză și examenul mișcărilor active segmentare
• Se denumește în funcție de intensitate, localizare și numărul membrelor afectate:
– Intensitate: pareză/plegie
– Localizare: brahial/crural/stânga/dreapta
– Numărul membrelor afectate: mono/hemi/hemi cruciată/para/di(bi)/tri/tetra

• Exemple:
– monopareză crurală stângă
– hemiplegie dreaptă
– parapareză
– hemipareză stângă predominant facio-brahială sau predominant crurală
– hemipareză cruciată, brahială dreaptă și crurală stângă
– tetraplegie

Distribuția deficitului motor

• În funcție de localizarea anatomică a leziunii tractului corticospinal
– cortical: AVC ischemic în teritoriul ACM superficial, meningiom interemisferic
– coroana radiată: sindrom pseudobulbar vascular
– capsulă internă sau mezencefal
– baza punții: AVC în teritoriul aa. paramediane
– bulbul rahidian
– la nivelul decusației
– măduva spinării

3
Exagerarea ROT
• Bruschețe și amplitudine crescute
• R. bicipital – C5-C7
• R. stilo-radial – C5-C7
• R. tricipital – C6-C8
• R. rotulian – L2-L4
• R. ahilean – L5-S2

Diminuarea reflexelor cutanate și echivalentelor lor (mucoase externe)

• Reflexele cutanate abdominale
• R. cornean
• R. velopalatin
• R. Cremasterian

Reflexele patologice
• Apar din cauza eliberării NMP de sub influența NMC
• Normale la nou-născuți până la 6 luni (mielinizare)
• Mb. superior: – Marinescu-Radovici (palmomentonier), Hoffman
• Mb. Inferior: – Babinski, Gordon, Oppenheim, etc.

Spasticitatea
• Hipertonia musculară specifică sindromului piramidal, elastică (revenirea la poziția inițială)
• Afectarea grupelor musculare antigravitaționale (flexorii mb superior și extensorii mb inferior)
• Varianția tonusului în funcție de gradul de întindere a ff musculare – fenomenul “cedării în lamă de briceag”
• Mersul “cosit”

Clonusul
• Extensia bruscă la nivelul unei articulații (pumn, gleznă) provoacă o serie de contracții musculare repetitive, clonii

Sincineziile
• Mișcări involuntare ale mb. paralizate, asociate unor alte mișcări sau activități reflexe (mișcări ale membrelor de
partea sănptoasă, căscat, strănut, etc.)
• În funcție de condițiile de apariție – 3 tipuri:
– sincinezii globale (contracții globale ale mb paralizate declanșate de căscat, strănut, etc.)
– sincinezii de imitație (membrele paralizate schițează o mișcare “în oglindă” față de mișcarea împotriva
unei rezistențe a membrelor sănătoase
– sincinezii de coordonare (contracții ale grupelor musculare paralizate ale unui membru – ex. distal – în
momentul când este mobilizat activ, voluntar, prin grupele musculare neafectate – ex. proximal)