SINDROMUL DE NEURON

MOTOR CENTRAL

SINDROMUL DE NEURON
MOTOR PERIFERIC

CONF. UNIV. DR. ROMAN-FILIP CORINA

 NOTIUNI GENERALE DESPRE MOTILITATE

• Motilitatea voluntara-necesita o succesiune de

contactii a grupelor musculare,care sa faca posibila
realizrea unui act motor.

• Pentru realizarea unui act motor normal ,este necesara

integritatea caii motilitatii voluntare,
care porneste din neuronul motor central (NMC),
finalizandu-se in neuronul motor
periferic(NMP)
care transmite influxul nervos muschilor striati,
scheletici.
CAILE DE CONDUCERE MOTORII (NMC SI NMP)
 SINDROMUL DE NEURON MOTOR PERIFERIC (α-
motoneuroni)
• PERICARIONUL – situat în coarnele anterioare
medulare și în nucleii motori ai nervilor cranieni
(trunchiul cerebral).
NUCLEI MOTORI AI NERVILOR CRANIENI:

MEZENCEFAL:III;IV
PUNTE:V.VI,VII
BULB :IX,X,XI,XII
• AFERENȚELE provin de la:
▫ Fasciculele corticospinale (piramidale) sau corticonucleare (pentru
ncl.motori ai nervilor cranieni).

▫ Fasciculele reticulospinale directe și încrucișate – transmit impulsuri

pentru tonus și postură.

Fasciculul tectospinal – provenit din tuberculii cvadrigemeni

realizeaza controlul miscarilor posturale reflexe,in legatura cu
stimuli vizuali si auditivi.

▫ Fascicolul rubrospinal –leaga nucleul rosu mezencefalic de

motoneuronul alfa,faciliteaza flexia musculara

▫ Fibre de la ganglionii spinali pentru reflexul miotatic.

• AXONUL neuronului motor periferic –
părăsește SNC prin rădăcina anterioară a
nervului spinal și se termină la nivelul joncțiunii
neuromusculare.
Nervul spinal cuprinde fibre mixte motorii (de la rădăcina
anterioară) şi senzitive (de la rădăcina posterioară) şi
părăseşte canalul vertebral prin foramen intervertebral
(porţiunea funiculară).
Nervi spinali înainte de a ajunge la muşchi, formează împreună cu
alte rădăcini o serie de plexuri (cervical, brahial, lombosacrat),
motiv pentru care un singur plex conţine fibre care işi au originea în
mai multe segmente medulare
• La periferie, axonii neuronilor motori se termină la
nivelul joncţiunii neuromusculare.

UNITATEA MOTORIE - complex morfofuncțional

format dintr-un neuron motor și fibrele musculare pe
care le inervează.

• Cu cât mișcarea executată de un mușchi este mai fină,

mai specializată , cu atât numărul de fibre musculare
inervate de o unitate motorie este mai redus.
 SINDROMUL DE NEURON MOTOR PERIFERIC – SEMNE
CLINICE

• 1.DEFICITUL MOTOR – rezultatul afectării căii motorii finale

comune(tulburarea a motiliatii active-generand pareza sau plegie)
• Apare numai în teritoriul afectat (al unei rădăcini, teritoriul unuia
sau mai multor nervi periferici).
• 2.HIPOTONIA – tulburare de motilitate pasiva
respectă aceleași grupe musculare afectate de deficitul motor –
generand pareză/plegie flască.
hipotonia sau atonia apar in teritoriul muschiului paralizat,
si se evidentiaza prin stergerea reliefului muscular

• 3.DIMINUAREA SAU ABOLIREA REFLEXELOR

OSTEORENDINOASE- ROT – element semiologic esential,poate
surveni chiar înaintea apariției deficitului motor.
REFLEXELE OSTEOTENDINOASE –ROT(de intindere
musculara miotatice)
• Sunt reflexe ,somatice,proprioceptive,monosinaptice - cu o
singură sinapsă ,între neuronul senzitiv ,situat în gg.spinal
şi neuronul motor situat la nivelul coarnelor anterioare

CARACTERISTICI FUNCŢIONALE:
− rapide, cu perioadă de latenţă foarte scurtă (1- 3 msec.)
− fără postdescărcare
− limitate ca suprafaţă
− nefatigabile
 3. REFLEXELE OSTEOTENDINOASE (ROT)
contracţii musculare obţinute prin percuţia
tendonului muscular şi excitarea organului tendinos
Golgi ca receptor de întindere

cele mai importante reflexele osteo-tendinoase sunt:

− stilo-radial (C5-C6)
− bicipital (C5-C6)
− tricipital (C7-C8)
− rotulian (L2-L4)
− achilian (L5-S2)
SINDROMUL DE NEURON MOTOR PERIFERIC – SEMNE CLINICE

• CONTRACȚII MUSCULARE SPONTANE – fasciculații –

(IN LEZIUNI PERICARIONALE)contracții dezorganizate ale
unităților motorii în grupele musculare denervate, care se pot
observa la inspecție ,nu deplaseaza segmental de membru,sau
fibrilații – se rezumă numai la fibre musculare izolate – nu se pot
observa la examenul de inspectie clinica, apar doar la examinarea
electromiografica(EMG)
• ATROFIA MUSCULARĂ (amiotrofia)– se instalează lent (3-4
săptămâni);este secundara,intrucat este generate de lezarea caii
nervoase,si trebuie diferentiata de cea primara care apare in
bolile musculare.
• Reactia idiomusculara-reprezinta contractia musculara generate
de percutia mecanica a muschiului;Este conservata o perioada
indelungata in amiotrofiile secundare,si alterata rapid in
amiotrofiile primare.
fasciculații – (IN LEZIUNI
PERICARIONALE
Fasciculatii linguale-lez.pericarionale nv XII
DIAGNOSTIC TOPOGRAFIC ,( de stabilirea localizarii leziunii in patologia neuronului motor periferic

LEZIUNEA PERICARIONULUI – (afectarea cornului anterior

medular,nu apare tulburare de sensibitate,ROT sunat afectate precoce-
abolite,atrofia musculara este severa,deficitul motor poate debuta
asimetric)
• Leziunea pericarionului apare în boli ca: scleroza laterală
amiotrofică, polimielita anterioară cronică, siringomielie .
SINDROMUL RADICULAR-genereaza deficit motor,izolat la
nivelul grupului muscular inervat de radacina(radacinile) respective.
Atrofia musculara apare ulterior,daca pe langa radacina anterioara,este
afectata si radacina posterioara,apare si durere localizata ,care
insoteste SNMP.
Etiologii ale sindromului radicular:afectiuni compresive:( tumori,
hernia de disc),traumatice,inflamatorii.In poliradiculonevrita (de cauza
inflamatorie,afecteaza radacinile si nervii periferici,evolueaza spre
tetrapareza,uneori si cu insuficienta respiratorie.
 SINDROM DE NEURON MOTOR PERIFERIC
– DIAGNOSTIC TOPOGRAFIC
• LEZIUNE LA NIVELUL PLEXURILOR NERVOASE

• – leziuni traumatice ale coloanei cervicale sau lombare,

• intervenții chirurgicale,
• fracturi de claviculă,
• luxații scapulo-humerale, elongații,
• compresiuni în axilă (plexul brahial),
• compresiuni în micul bazin (plexul lombosacrat).
• Se asociază constant cu tulburări de sensibilitate.
SINDROM DE NEURON MOTOR PERIFERIC
– DIAGNOSTIC TOPOGRAFIC

• LEZIUNEA TRONCULARĂ
▫ Sindrom pur motor – dacă nervul nu conține fibre
senzitive și dacă agentul patogen are un tropism pentru
fibrele motorii.
▫ Sindrom senzitivo-motor – dacă nervul este mixt

▫ Topografie corespunzătoare teritoriului de distribuție a unui

nerv (mononeuropatie),
▫ a mai multor nervi dispersați (mononeuropatie multiplă)
▫ sau a mai multor nervi afectați bilateral și simetric
(polineuropatie).
 SINDROM DE NEURON MOTOR PERIFERIC – DIAGNOSTIC TOPOGRAFIC

• LEZIUNILE NERVILOR PERIFERICI – pot fi afectati in numar

de unu,(mononevrita) sau mai multi nervi (polinevrita)
• In functie de nervii afectati,si de etiologie,deficitul poate fi pur
motor,senzitiv sau mixt,asociind uneori si un grad de disfunctie
autonoma.
• Dacă nervii interesaţi sunt pur motori (hipoglos, accesor) sau
agentul patogen are tropism pentru fibrele motorii (plumbul),
simptomatologia este pur motorie

• Paraliziile simetrice și egale sunt caracteristice polineuropatiilor.

Tulburările motorii predomină la membrele inferioare şi sunt
deseori însoţite de tulburări de sensibilitate.
LEZIUNILE NERVILOR PERIFERICI
• Etiologie:
• afecțiuni metabolice -diabet zaharat,
• toxice - etilism,
• fizice - electrocutare,
• ereditare -polineuropatie senzitivo-motorie ereditară, carențiale
(deficit de vitamine frecvent din grupul Vit. B
• alergice.
• infecțioase,
In leziunile nervilor periferici,atrofia musculara se instaleaza
lent,si este mai putin severa comparativ cu leziunle pericarionale.
 SINDROMUL DE NEURON MOTOR
CENTRAL
• ORIGINE:
▫ Stratul V al ariei 4 Brodmann
▫ (aria motorie primară) – circumvoluția frontală
ascendentă.
▫ Ariile prefrontale 6,8.
▫ Ariile parietale 1,3,5,7.
▫ Aria motorie secundară.
▫ Aria motorie suplimentară.
▫ Proiecția acestora se realizează prin fasciculele
corticospinale (piramidale) și prin fasciculele
corticonucleare (geniculate).
• ARIA MOTORIE PRIMARĂ –
zona principală de origine a
fascicolului piramidal.
▫ Hommunculusul motor –
proiecția corpului la nivelul
emisferelor – aria de proiecție
corticală este mai extinsă cu
cât funcția segmentului
anatomic este mai complexă
(mâna, policele, masticația și
fonația au reprezentarea cea
mai largă).
ARIA MOTORIE SECUNDARĂ – baza șanțului rolandic.
ARIA MOTORIE SUPLIMENTARĂ – fața internă a emisferelor
centrale
• FIBRELE FASCICULOLUI
PIRAMIDAL – se unesc la
nivelul centrului oval (corona
radiata) și au traiect descendent
prin brațul posterior și
genunchiul capsulei interne.
• Fascicolul PIRAMIDAL trece
prin partea anterioară a punții,
pentru ca în porțiunea inferioară
a bulbului, 75% din fibrele
fascicolului piramidal să se
încrucișeze – decusația
piramidală. Apoi trece în
cordonul lateral de partea opusă
a măduvei – fascicul piramidal
indirect, restul fibrelor își
continuă traseul ca fascicul
piramidal direct – cordonul
anterior al măduvei.
FASCICOLUL CORICOSPINAL(cordonul lateral de partea opusă a măduvei –
fascicul piramidal indirect)
 SINDROMUL DE NEURON MOTOR CENTRAL -
SIMPTOMATOLOGIE
• DEFICITUL MOTOR – scăderea forței musculare de diferite
grade.
• EXAGERAREA REFLEXELOR OSTEOTENDINOASE –
însoțite adesea de clonus.
• DIMINUAREA (ABOLIREA) REFLEXELOR CUTANATE ȘI
ECHIVALENTELOR LOR (abdominale, cremasteriene, cornean,
velopalatin, faringian).
• APARIȚIA REFLEXELOR PATOLOGICE – Babinski,
Rossolimo, palmo-mentonier etc.
• SPASTICITATEA – hipertonie musculară care afectează grupele
musculare antigravitaționale.
• SINCINEZII – mișcări involuntare ale membrelor paralizate, cel
mai frecvent asociate unor altor mișcări sau activități reflexe.
• TULBURARE DE MOTILITATE ACTIVĂ – deficit motor extins
care se caracterizează prin:

▫ Afectează predominent mișcările voluntare .

▫ Electivă conform legii Wernicke-Mann (MS – extensori,
supinatori, rotatori externi și adductori ai brațului, MI – flexorii
dorsali ai piciorului, flexorii gambei, adductori și rotatorii externi
ai coapsei).
▫ Respectă musculatura axială.
▫ Pareză facială de tip central.
▫ Deficit motor parțial – pareză, deficit complet – plegie.
Atitudine Weenicke-Mann
 Monopareză/monoplegie (afectarea unui membru)
 Hemipareză/hemiplegie (afectarea membrului superior și
inferior a jumătății corpului)
 Parapareză/plegie (afectarea membrelor inferioare)
 Dipareză/plegie (afectarea membrelor superioare)
 Tetrapareză/tetraplegie (afectarea tuturor membrelor)
 PROBE DE PAREZĂ

• PENTRU MEMBRUL SUPERIOR:

▫ PROBA BRAȚELOR ÎNTINSE: pacientul stă cu brațele
întinse în poziție orizontală, acestea fiind în supinație.
▫ Membrul afectat va cădea, iar antebrațul va trece din
supinație în pronație.
 PROBE DE PAREZĂ

• PENTRU MEMBRUL INFERIOR:

▫ PROBA MINGAZZINI – pacientul așezat în decubit
dorsal va menține gambele flectate pe coapse, iar
coapsele flectate pe abdomen. Membrul inferior afectat
va începe să cadă.
▫ PROBA VASILESCU – pacientul așezat în decubit
dorsal, va flecta rapid picioarele. Membrul inferior
afectat va rămâne în urmă.
GRADE DE DEFICIT MOTOR –MRC Scale (Medical Reseach Council)

• 0=Nu face nici o miscare

• 1=executa o contractie voluntara minima
• 2=poate contracta segmentul doar daca
este exclusa gravitatia
• 3=poate executa miscari impotriva
gravitatiei
• 4=poate face miscari impotriva
gravitatieie si a fortei segmentate, dar cu
forta scazuta
• 5=executa orice miscare cu forta normala
• TULBURAREA DE MOTILITATE PASIVĂ (SPASTICITATEA
SAU CONTRACTURA MUSCULARĂ) – creșterea tonusului
muscular care se asociază scăderii forței musculare din SNC și
are următoarele caracteristici:
▫ Mai exprimată distal
▫ Electivă însă contrară deficitului motor
▫ Cedează continuu, fiind elastică
▫ Revine la postura inițială – fenomenul lamei de briceag
▫ Se exagerează la emoții, ortostațiune și frig
▫ Cedează parțial la miorelaxantele cu acțiune centrală
▫ În ortostațiune conferă bolnavului hemiplegic cu aspect
caracteristic (MS cu brațul în adducție, antebrațul și mâna în
flexie, MI în extensie și rotație internă.
▫ Clonusul = succesiune de contracții rapide, ritmice, declanșate
de elongația bruscă, cu menținerea în tensiune a unor mușchi.
• TULBURAREA DE MOTILITATE – SINCINEZII
• Globale – mișcări automate ce apar la membrele paralizate prin
contracția musculaturii la un efort (tuse, strănut, căscat, etc.)
• De imitație – membrele paralizate schițează mișcările executate
cu forță de membrele sănătoase.
• De coordonare – se asociază în mod involuntar la unele mișcări
voluntare executate de membrele paretice.

• REFLEXE PATOLOGICE PIRAMIDALE

• La MS – Rossner, Hoffmann, Tromner.
• La MI – Babinski, Oppenheim, Gordon, Schaffer.
 REFLEXE PATOLOGICE

• MEMBRUL SUPERIOR:
▫ HOFFMANN –se flectează falanga distală de la degetul 2
sau 3 (se flectează brusc și puternic prin pișcare de unghie)
– produce flexia și adducția policelui.

▫ MARINESCU-RADOVICI – la excitarea eminenței tenare

cu un obiect bont se obține o mișcare a mentonului de
aceeași parte.
 REFLEXE PATOLOGICE
• MEMBRUL INFERIOR:
▫ BABINSKI – la stimularea de-a lungul plantei cu un
obiect, pacientul face extensia plantară a halucelui
însoțită de răsfirarea celorlalte degete.
▫ OPPENHEIM – se coboară pe fața anterioară a tibiei
exercitând o compresie cu policele și indexul – se
produce extensia plantară a halucelui.
▫ SCHAFFER – se ciupește tendoul lui Ahile – se
produce extensia plantară a halucelui.
 AFECȚIUNI NEUROLOGICE CARE GENEREAZĂ
SINDROMUL DE NEURON MOTOR CENTRAL

• AVC (accidentul vascular cerebral) ischemic sau

hemoragic
• Tumorile cerebrale
• Traumatisme cranio-cerebrale (hematom
epidural, subdural)
• Infecții (encefalite, abcese cerebrale,
tromboflebite cerebrale)
• Scleroza multiplă
 CAUZE ALE SINDROMULUI DE NEURON MOTOR
CENTRAL MANIFESTATE CLINIC CU PARAPLEGIE

• Compresiuni mieloradiculare(tumori spinale)

• Scleroza multiplă
• Scleroza medulară combinată prin deficit
de vitamina B12
• Mielite
 SINDROM DE NEURON MOTOR CENTRAL
– DIAGNOSTIC TOPOGRAFIC
• SINDROMUL PIRAMIDAL CORTICAL ȘI CORTICO-
SUBCORTICAL – deficit motor controlateral poate fi
limitat la față și membrul superior sau predominent
membrul inferior.
• Frecvent se asociază cu apraxie, afazie în leziunile
emisferei dominante, agnozie, crize epileptice jacksoniene,
hemianopsie.
• Etiologie – AVC, hemoragii, PEIC, meningoencefalită,
traumatisme cerebrale, encefalopatii infantile, boli
demielinizante.
 SINDROM DE NEURON MOTOR CENTRAL
– DIAGNOSTIC TOPOGRAFIC

• SINDROMUL PIRAMIDAL CAPSULAR:

• Hemiplegie masivă distribuită egal la membrul superior
și inferior.
• Poate fi afectat si hemifaciesul controlateral (leziune în
genunchiul capsulei interne).
• Tulburările de sensibilitate sunt absente de obicei și nu
apar decât în cazul afectării concomitente ale căilor
talamocorticale sau în cazul unei leziuni în talamus.
SINDROM DE NEURON MOTOR CENTRAL
– DIAGNOSTIC TOPOGRAFIC
• SINDROMUL PIRAMIDAL PRIN LEZIUNEA
TRUNCHIULUI CEREBRAL
• Sindroame alterne (hemiplegie de partea opusă
leziunii, paralizia unui nerv cranian de aceeași parte).
• Se pot asocia tulburări de sensibilitate, cerebelare,
vestibulare.
• Sediul leziunii este indicat de partea în care se află
nervul cranian afectat.
 SINDROM DE NEURON MOTOR CENTRAL
– DIAGNOSTIC TOPOGRAFIC
• SINDROMUL PIRAMIDAL MEDULAR:
▫ SINDROMUL BROWN-SEQUARD
▫ MONOPLEGIE CRURALĂ (afectarea unei jumătăți a
măduvei).
▫ PLEGIA/PAREZA datorată SNC este la început flască, după
care se spasticizează.
• Leziuni situate la etajele superioare ale sistemului nervos pot da
paraplegii:
▫ PARAPLEGIE PONTINĂ – piciorul punții bilateral
▫ PARAPLEGIE CORTICALĂ – lobul paracentral bilateral.
• CAUZE PARAPLEGII SPINALE: traumatisme CV, mielite
virale, SM, tumori medulare, boli degenerative, etc.