EVALUARE Paraclinica Loco+gen

EXAMENE COMPLEMENTARE
Sunt investigaii solicitate, care ofer

detalii suplimentare necesare fie pentru a
contribui la stabilirea diagnosticului fie
pentru evaluarea factorilor de teren ai
pacientului, utili pentru elaborarea
conduitei terapeutice.
Aceste investigaii pot fi ncadrate n dou
categorii:
Examene paraclinice
Examene de laborator

EXAMENELE PARACLINICE

Se solicit n funcie de constatrile examenului clinic. Cteva exemple
de investigaii mai frecvent utilizate:
Metode radiologice:
radiografii clasice
tomodensimetrie computerizat
rezonan magnetic nuclear (RMN)
scintigrafie.
Metode citologice i histologice:
citologia exfoliativ
puncia citologic
biopsia.
Alte metode:
craniometrie
ecografie
termografie
puncie exploratorie
stomatoscopie.

EXPLORARI PARACLINICE LOCO-REGIONALE
TESTE DE VITALITATE PULPARA prin procedee
termice, electrice sau prin frezaj dentinar
explorator atunci cand primele doua procedee
nu sunt concludente. Se cauta mai intai pragul
sensibilitatii dentare a pacientului pe un dinte
sanatos, de preferat pe dintele simetric si pe
dintii vecini dintelui cercetat.

EXPLORARI RADIOLOGICE
-radiografii standard intraorale
retrodentare sau ocluzale si extraorale
de fata, profil si baza de craniu, in
incidente extrem de variate in raport cu
regiunea care se doreste a fi evidentiata.
-radiografii panoramice ce realizeaza
pe un singur film radiologic, intr-o
singura expunere, imaginea intregii
regiuni alveolo-dentare a mandibulei
si infrastructurii maxilarului.

-tomografii conventionale simple
-zonografii sau tomografii in plan gros ale mexilarelor
-radiografii dupa injectarea unei substante de contrast hidro-
sau lipo-solubile in sinusul maxilar, in cavitati patologice, pe
traiecte fistuloase fistulografii

-
Fistulografie
-artrografiile temporo-mandibulare dupa
introducerea substantelor de contrast in ATM:
cinefluorografia cu imagine intensificata reda pe
filme radiografice miscarile ATM insotite de
inregistrarea zgomotelor care se produc in
timpul miscarilor.
-Sialografia (Iacobovici 1926)
reprezinta cel mai util mijloc de
explorare a glandelor parotide
si submandibulare. Consta in
executarea de radiografii dupa
introducerea pe cale
canaliculara a unei substante
de contrast.
Scintigrafia
-scintigrafia salivara pentru explorarea
morfologica a totalitatii parenchimului salivar,
pentru aprecierea sediului topografic al unei
leziuni si pentru aprecierea valorii functionale a
glandelor salivare
-scintigrafia osoasa pentru aprecierea starii de
mineraliuzare a osului; poate fi folosita pentru
studiul maxilarelor, evidentiind mai precoce
decat radiografia modificarile osoase.
TERMOGRAFIA cerceteaza modificarile
de temperatura ale tesuturilor situate la
1-2 cm profunzime si permite aprecierea
neovascularizatiei care circumscrie
tumorile indicand neoformatiuni maligne.

BIOPSIA in stomatologie se folosesc diferite metode, precum:
-biopsia prin excizie: pentru leziuni mici, superficiale, pentru leziuni
pediculate sau profunde de dimensiuni reduse si bine delimitate
-biopsia prin incizie: pentru leziuni intinse, voluminoase sau
profunde care pentru rezolvarea completa necesita o inteventie
mai ampla
-biopsia prin chiuretaj: pentru leziuni ulceroase sau vegetante si
indeosebi pentru leziuni profunde exteriorizate
-biopsia prin aspiratie cu un ac fin
-forajul biopsic: pentru leziuni profunde greu accesibile
CITODIAGNOSTICUL citologia exfoliativa, consta in
examinarea celulelor superficiale recoltate prin amprenta
directa pe lama, prin raclare cu o spatula sau prin punctie
cu un ac subtire. Este folosit pentru a determina daca
celulele au caracter benign sau malign, nu pentru a face
un diagnostic histologic specific.
PUNCTIA EXPLORATOARE se face cu ace groase sau
trocare adaptate la o seringa. Este indicata pentru
precizarea diagnosticului unor formatiuni tumorale ale
partilor moi sau ale maxilarelor, evacuarea unui hematom,
in colectii purulente.
CATETERIZAREA TRAIECTELOR FISTULOASE explorarea cu
stiletul permite sa apreciem gradul de permeabilitate al
traiectului, lungimea, directia si sinuozitatile sale, consistenta
peretilor si sediul fundului fistulei.

STOMATOSCOPIA este o metoda de investigatie a mucoasei
bucale executata cu un aparat optic ce mareste imaginea de 10-
20 de ori. Poate surprinde precoce modificari suspecte de
malignitate.

TESTE DE COLORARE VITALA pentru depistarea leziunilor
maligne teste Schiller si Richard - zonele patologice retin mai
intens colorantul.
RINOSCOPIA ANTERIOARA pune in
evidenta aspectul mucoasei pituitare, prezenta
de puroi, polipi utila in evaluarea sinusurilor
maxilare.
TRANSILUMINAREA sau DIAFANOSCOPIA
folosita pentru descoperirea leziunilor dentare,
ale sinusului maxilar sau ale obrazului.

EXAMENUL SECRETIEI SALIVARE saliva
parotidiana sau submandibulara se recolteaza
prin cateterism cu tuburi de polietilen sau cu
capsule speciale. Se face sialometria, analiza
cantitativa a salivei spontane si provocate si
analiza calitativa in ceea ce priveste
transparenta, pH, structura chimica, amilaza,
mucine, citochine.
EVALUAREA PARACLINICA A STARII
LOCO-REGIONALE IN CHIRURGIA
DENTO-ALVEOLARA
Explorari paraclinice
loco-regionale

Desi uneori boala prezinta semne clinice
patognomonice, adeseori un proces patologic
nu poate fi identificat simplu, doar prin
semnele clinice, deoarece acestea pot
apartine uneia sau mai multor boli.

Pentru stabilirea diagnosticului, in aceste
cazuri, clinicianul trebuie sa obtina date
suplimentare din antecedente sau din
examenele paraclinice.
loco-regionale

Chirurgia dento-alveolara beneficiaza de o gama
larga de examene complementare ce trebuie
recomandate insa cu discernamant in functie de
afectiune.

Astfel, practicianul, conditionat de dotarea
serviciului respectiv, poate apela la examene
clasice, conventionale, cat si la explorari
imagistice moderne.
loco-regionale

In ansamblu, investigarea paraclinica orala si dento-faciala cuprinde:
-examenul radiologic si radioizotopic
-examenul biopsic
-explorarea citologica
-ecografia
-termografia
-stomatoscopia
-coloratia intravitala
-endoscopia
-examenul modelelor de ghips
-examenul fotostatic
-craniometria
-examenul bacteriologic
EXAMENUL RADIOLOGIC
PRINCIPII DE DIAGNOSTIC RADIOLOGIC

Diagnosticul leziunilor osoase maxilare si mandibulare
se obtine prin coroborarea datelor obtinute prin
examinarea clinica si a semnelor radiologice.

Uneori, radiografia este prima care sugereaza
transformarile osoase aparute intr-o afectiune.
Modificarile densitatii osoase decelate pe o
radiografie ne ajuta nu numai in stabilirea
diagnosticului, dar si in aprecierea stadiului bolii si a
raspunsului la tratament.
EXAMENUL RADIOLOGIC
In practica curenta, clinicianul
apeleaza deseori la examenul
radiologic clasic ce presupune:

-radiografii cu film intraoral (retro-
dento-alveolare)
-radiografii panoramice
-ortopantomografia
-radiografii ale oaselor fetei in diferite
incidente extraorale
-teleradiografii
-tomografii (conventionale)

EXAMENUL RADIOLOGIC
Examenul radiografic dento-parodontal
se poate efectua in trei incidente
intraorale, utilizandu-se filme dentare:

1.Incidenta intraorala izometrica si
ortoradiala
a) Cu film retroalveolar
b) Cu film ocluzal

2.Incidenta intraorala axiala cu film
ocluzal
EXAMENUL RADIOLOGIC
Radiografii retro-dento aleveolare
EXAMENUL RADIOLOGIC
Radiografii bite-wing
EXAMENUL RADIOLOGIC
Incidenta intraorala axiala cu
film oculzal permite evidentierea:

- Fetelor aproximale apicale
- Septurilor interdentare
- Tulburarilor de ocluzie
- Dintilor supranumerari
- Chisturilor nazo-palatine
- Exostozelor mandibulare
- Litiaza submandibulara canaliculara
EXAMENUL RADIOLOGIC
RADIOGARFIILE PANORAMICE cu focar intraoral
radiografiaza intreaga dentatie a maxilarelor a
maxilarelor sau a mandibulei, evidentiind si
structurile invecinate.

Desi ortoradialitatea si izometria nu sunt total
respectate, informatia de ansamblu este excelenta,
inlocuind astfel numarul mare de filme
retroalveolare care ar fi necesar.

EXAMENUL RADIOLOGIC
ORTOPANTOMOGRAFIA permite evidentierea ambelor
arcade pe un singur film, mandibula fiind radiografiata
de la un condil la celalat.
Aceasta tehnica are si avantaje:
-doza scazute de iradiere
-usurinta in efectuarea examinarii
-poate fi utilizata si la pacientii cu limitarea sau
imposibilitatea deschiderii gurii.
EXAMENUL RADIOLOGIC
RADIOGRAFIA DIGITALA este un tip de
radiografie analogica prelucrata pe
calculator dupa ce a suferit o cuantificare
a valorilor intensitatilor componente ale
imaginii.

Evaluarea paraclinica a starii generale si loco-regionale
a pacientului in chirurgia dento-alveolara
Evaluarea paraclinica a starii generale si loco-regionale a pacientului in
chirurgia dento-alveolara.
In chirurgia dento-alveolara ca si in oricare alta
specialitate medicala, pentru stabilirea
diagnosticului si a indicatiei terapeutice este
indispensabil un examen complet al
bolnavului. Acesta trebuie sa includa
examenul amanuntit al intregului teritoriu oro-
maxilo-facial cat si examenul general.

In acest mod se poate depista originea
sistemica a unor leziuni oro-maxilo-
faciale sau consecintele afectiunilor
dento-parodontale sau maxilo-faciale
asupra altor organe si sisteme.

Astfel, examenul clinic coroborat cu
examene paraclinice permite efectuarea
unui bilant al starii generale a
organismului in vederea indicarii sau
contraindicarii unor interventii in
teritoriul oral sau maxilo-facial.
Astfel, examenul clinic coroborat cu
examene paraclinice permite efectuarea
unui bilant al starii generale a
organismului in vederea indicarii sau
contraindicarii unor interventii in
teritoriul oral sau maxilo-facial.
Prin urmare, orice interventie de chirurgie orala
trebuie sa fie un act planificat.

Alegerea momentului si locului practicarii
interventiei (ambulator sau stationar) este
conditionata de amploarea operatiei cat si de o serie
de factori generali si locali care pot influenta
desfasurarea actului operator si evolutia ulterioara.

Este deosebit de important ca la bolnavii care vor fi
supusi unui tratament chirurgical, medicul sa
cunoasca terenul deoarece astfel el poate prevedea
eficienta reactiilor de adaptare si compensare.

Evaluarea paraclinica a starii generale si loco-regionale a pacientului in chirurgia
dento-alveolara.
Prin anamneza, examen general, local si
examene biologice se pot depista
deficiente functionale sau organice
latente sau manifeste care pot agrava
sau complica gestul anestezic sau
chirurgical.
Aceste situatii impun pe de o parte
cunoasterea valorilor normale si
semnificatia anumitor examene de
laborator cat si colaborarea cu medicii
de alte specialitati.

Explorari paraclinice si semnificatia acestora
Dupa Sonis si colaboratorii (1995), medicii
stomatologi apeleaza la trei tipuri de exporari de
laborator:

I teste frecvent utilizate;
II teste folosite ocazional;
III teste rareori utilizate.

In aceasta ultima categorie sunt cuprinse explorari
utile medicului generalist sau specialist pentru
evaluarea pacientului dar in egala masura si
practicantului stomatolog pentru stabilirea
diagnosticului oral
I. Teste frecvent utilizate
In aceasta categorie sunt incadrate urmatoarele explorari:

1. Hemoleucograma:
Hemoglobina (Hb)
Hematocrit (Ht)
Numarul de leucocite
Formula leucocitara

2. Teste pentru tulburari de sangerare:
Timpul de protrombina (PT);
Timpul tromboplastinei partiale (PTT);
Timpul de sangerare (TS);
Numarul de trombocite.

3. Explorarea glicemiei

4. Teste pentru hepatita.
II. Teste folosite ocazional
1. Teste care exploreaza metabolismul osos:
- Calciu
- Fosfor
-Fosfataza alcalina

2. Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH);

3. Analize de urina (frecvent la pacientii spitalizati);

4. Teste pentru diagnosticarea sifilisului.
III. Teste rareori utilizate
1.Enzime:
Creatinin-fosfokinaza
Transaminaza glutam-oxalica serica (SGOT)
Transaminaza glutam-piruvica serica (SGPT)
Lactic dehidrogenaza (LDH)
2. Bilirubina;
3. Numaratoarea reticulocitelor;
4. Creatinina;
5. Uree;
6. Fosfataza acida.

Teste de laborator si semnificatia
acestora - hemoleucograma
Testul Valoarea normala Semnificatia
Hemoglobina (g/dl) Barbati: 14-18
Femei: 12-16
Copii: 11-16
Poate indica anemia, cand
valorile sunt reduse si
policitemia cand valorile sunt
crescute
Hematocrit (%) Barbati: 40-54
Femei:37-47
Copii: 35-49
Valori reduse in anemii,
crescute in policitemii
Numarul de leucocite 5 000-10 000 Crescut in infectii bacteriene,
afectiuni cu distructie tisulara
si in cateva forma de
leucemii; redus in anemia
aplastica, infectii virale
Teste de laborator si
semnificatia acestora
Formula leucocitara
Testul Valoarea
normala
Semnificatia
Neutrofile (PMN) 50-70% Crestere in infectii bacteriene, terapie steroida,
dupa hemoragii acute; scaderea in anemii
aplastice, chimioterapie si infectii virale
Limfocite 30-40% Cresc in anumite infectii virale cum ar fi
mononucleoza
Monocite 3-7% Cresc in unele infectii bacteriene precum:
endocardita bacteriana subacuta, tuberculoza
Eozinofile 0-5% Cresc in alergii, infectii parazitare, metastaze
carcinomatoase, afectiuni cronice ale pieii
(autoimune)
Bazofile 0-1% Cresc in sindroamele mieloproliferative (leucemie
mieloida cronica,), boli alergice, infectioase
(variola, varicela), endocrine si dupa splenectomie
Teste pentru tulburari de
sangerare
Testul Valoarea normala Semnificatie
Trombocite 150.000-
400.000/mm3
Valori scazute in trombocitopenii
Timp de sangerare 2-3 minute Crescut in trombocitopenii sau in modificari
calitative ale trombocitelor, precum
tratamentul indelungat cu ASPIRINA
Timpul de
protrombina, PT,
(sec)
12-14 secunde
(IP=75-100%)
Prelungit in terapia anticoagulanta si in
afectiuni hepatice
Timpul
tromboplastinei
partiale, (sec)
70-110 secunde Creste in tarapia cu heparina
Timpul de
coagularea
6-12 minute Prelungit in diateze hemoragice
Alte teste hematologice
Numarul de eritrocite 4-5 milioane/mm3 Scazut in unele forme de
anemii; crescut in
policitemie
Viteza de sedimentare a
eritrocitelor, VSH (mm/h)
7-10 mm/1h
8-15 mm/2h
Crescuta in afectiuni cu
distructie tisulara, precum
traumatisme, infectii si stari
de malignitate
Analiza chimica a sangelui
Testul Valoarea normala Semnificatia
GLICEMIA 80-120 mg/dl Creste in DZ, maladia Cushing, acromegalie,
streee
Scade in tumori pancreatice, defiente metabolice,
ciroza avansata, hepatita si supradoze de insulina
Glicemie post-
pandiala la 2 ore
Nivelul normal la 2 ore dupa
administrarea glucozei
Creste in DZ
Calciu 8,5-10,5 mg/dl Creste in hiperparatiroidism si afectiuni osoase
maligne
Fosfor 2,5-4,5 mg/dl Creste in hipoparatiroidism, scade in
hiperparatiroidism, defienete de vitamina D si sdr
de malabsorbtie
Fosfataza
alcalina
1,5-4,5 unitati Bodansky Creste in hiperparatiroidism, afectiuni hepatice,
tumori ale osului si osteogeneza
Analiza chimica a sangelui
Testul Valori normale Semnificatia
TGO-transaminaza glutam-
oxalica
227 UI/ml Creste in infarctul de
miocard si hepatite
TGP-transaminaza glutam-
piruviva
169 UI/ml Creste in afectiunile
hepatice (hepatite)
Creatinina 0,7-1,4 mg/dl Creste in deficiente renale
si distructii musculare
Ureea 10-20 mg/dl Creste in afectiunile renale
Teste de laborator si semnificatia acestora
Teste pentru hepatita
Anticorpii de
suprafata ai
hepatitei B
(anti-HBs)
Normal nu sunt
prezenti
Prezenti la persoanele care au fost imunizate
succesiv si la indivizii care au fost expusi clinic la
virus si eu dezvoltat imunitate.
Prezenta anti-HBs releva ca pacientul nu este
infectat.
Antigenele de
suprafata ale
Hepatitei B
(HBsAg)
Normal nu sunt
prezente
Prezente la pacientii care sunt infectati activ cu
virusul hepatitei B sau la purtatorii cronici de virus
Antigenul
Australia (Antigen
de suprafata al
hepatitei B,
HBsAg)
Normal nu este
prezent
Prezent la pacientii cu hepatita activa cronica B,
cat si la purtatori
Teste de laborator si semnificatia acestora
Analize de urina
EXAMINAREA MACROSCOPICA a urinei
urmareste examinarea: culorii, a aspectului si a
densitatii.

EXAMINAREA CHIMICA: Ph, proteine, glucoza,
corpi cetonici, hemoglobina, bilirubina

EXAMINAREA MICROSCOPICA: leucocite,
eritrocite, celule epiteliale.
Afectiuni hematologice
I. Tulburari de sangerare: pacientii cu tulburari
de coagulare pot prezenta diferite deficiente.
Ingrijirile difera functie de cauza.

Prin urmare este important ca orice medic sa fie
familiarizat cu mecanismul hemostazei, cu
testele de diagnostic si cu o conduita medicala
corespunzatoare.
Hemostaza este un proces complex ce implica
un numar de evenimente fiziologice.
Afectiuni ce determina tublurari de hemostaza:

Cel mai adesea tuburarile de hemostaza sunt determinate
de deficiente plachetare sau a factorilor de coagulare.
Rareori tublurarile de sangerare sunt rezultatul
fragilitatii capilare.
A.Tuburari plachetare:
- trombocitopenia: rezulta prin cresterea distructiei
plachetare, descresterea productiei sau cresterea
sechestrarii splenice.
- trombocitopatie: tuburare a functiei plachetare
B. Tulburari de coagulare: pot fi congenitale (hemofilia A,
hemofilia B si maladia von Willebrand) sau dobandite
(determinate de afectiuni hepatice, de administrare orala
de anticoagulante cumarinice, de administrarea terapiei
cu heparina si de sindroamele de malabsorbtie).
Din punct de vedere al tuburarilor de coagulare pacientii
pot fi incadrati in trei categorii de risc dupa cum
urmeaza:

Pacienti cu risc scazut: pacientii care nu au istoric de
tuburari de sangerare si la care examenele clinice si
paraclinice sunt normale;
Pacienti cu risc moderat: pacientii cu terapie
anticoagulanta orala indelungata (cumarinica), precum
si pacientii cu terapie cronica cu aspirina;
Pacienti cu risc crescut: pacientii ale caror tulburari de
sangerare sunt cunoscute (trombocitopenie,
trombocitopatie, tulburari ale factorilor de coagulare),
precum si pacienti care nu-si cunosc tulburarile de
sangerare dar care prezinta valori anormale ale
parametrilor hemostatici.

Afectiuni hematologice maligne
1. Leucemiile acute: triada caracteristica leucemiilor este
reprezentata de sindromul hemoragic, sidromul anemic si
sindromul infectios. In aceste cazuri manoperele
sangerande sunt contraindicate cu exceptiacelor impuse de
anumite stari de urgenta (supuratii, fracturi);
2. Leucemiile cronice: simptomatologia mai atenuata
comparativ cu forma acuta permite executarea manevrelor
de chirurgie orala in perioada de remisiune a bolii, in
colaborare directa cu medicul hematolog;
3. Limfoamele: interventiile stomatologice chirurgicale la
acesti bolnavi se pot efectua in conditii de ambulator si/sau
spitalizare fara riscuri importante. Medicul stomatolog poate
sa-si asume responsabilitatea rezolvarii cazurilor cu conditia
ca starea generala a bolnavului si probele sale biologice sa
fie corespunzatoare.
Afectiuni ale aparatului cardiovascular
Hipertensiunea arteriala: este o crestere anormala a
presiunii arteriale sistolice peste 140 mmHg si/sau a
presiunii diastolice peste 90 mmHg. Odata definit gradul de
severitate al HTA medicul stomatolog poate stabili planul
de tratament.
Atitudinea terapeutica la bolnavii cu HTA este:
HTA controlata (pana la 140/90) si usoara (140-
160/90-105): se pot efectua interventii chirurgicale
orale cu recomadarea medicului de familie;
HTA moderata (160-170/105-115): se pot efectua
interventii de chirurgie orala cu recomandarea
medicului de familie, cu sedare si spitalizare in
cazul unor interventii mai ample;
HTA severa (170-190/115-125) nu se pot efectua nici
un tip de interventie chirurgicala, pacientul
necesita evaluare medicala de specialitate;
HTA maligna (peste 190/125) constituie o urgenta
medicala, necesita spitalizare si tratament de
specialitate.
Angina pectorala: este o forma
simptomatica a insuficientei coronariene.
Prezinta trei forme: usoara (un atac pe luna),
medie (un atac pe saptamana) si severa
(episoade zilnice).

ANGINA PECTORALA

Atitudinea terapeutica:
- Risc scazut: se pot efectua manevre de
chirurgie;
- Risc moderat: in interventiile chirurgicale
fara grad de dificultate se administreaza
profilactic nitroglicerina (in cele mai
ample se recomanda spitalizare);
- Risc crescut: se recomanda spitalizare si
tratamentul chirurgical sa fie cat mai putin
complex.

Infarctul miocardic
Infarctul miocardic
Infarctul miocardic: atitudinea terapeutica la
pacientii care au prezentat infarct miocradic in
antecedente este in functie de intervalul de timp
trecut de la ultimul episod:

- 6 luni: se pot efectua DOAR urgentele chirurgicale
numai in conditii de spitalizare;
- 6 12 luni: se pot efectua toate interventiile
chirurgicale, cu consult medical prealabil, cu
sedare, iar in interventiile mai ample se recomanda
spitalizare;
- > 12 luni: in interventii chirurgicale fara grad de
dificulatate se apeleaza la tehnici de sedare, iar in
interventii chirurgicale ample se recomanda consult
medical preoperator.
Insuficienta cardiaca congestiva: pacientii cu aceasta afectiune
sunt incadrati in trei grupe de risc:

Risc scazut: la pacienti cu ICC usoara, asimptomatici sub
tratament cu diuretice usoare, cu sau fara tratament pe baza de
glicozide, se recomanda consult medical preoprator asociat sau
nu cu tehnici de sedare si verificarea potasiului.
Risc moderat: la pacientii cu ICC moderata, asimptomatici in
repaus, dar care mai prezinta simptome la effort, aflati sub
tratament constant cu diuretice puternice si glicozide se
recomanda consult medical preoperator asociat sau nu cu
tehnici de sedare si spitalizare.
Risc crescut: la pacientii simptomatici in pofida tratamentului
maximal se recomanda spitalizarea cu plan de tratament cat mai
simplu
Afectiuni ale aparatului
cardiovascular
Aritmia: poate fi atriale sau ventriculare. Pentru medicul
stomatolog este important de cunoscut tipul de aritmie si in
particular severitatea acesteia care de fapt conditioneaza
conduita terapeutica in interventiile de chirurgie orala:

Risc scazut: aritmie atriala cu contractii ventriculare premature
unifocale care nu primeste medicatie, simptomele sunt rare, in
acest caz se pot efectua toate tipurile de interventii de chirurgie
orala;
Risc moderat: aritmie atriala cu medicatie cronica si pacient
asimptomatic se pot efectua toate tipurile de interventii
chirurgicale cu sau fara spitalizare;
Risc semnificativ: aritmie ventriculara cu medicatie cronica si
pacient asimptomatic: se pot efectua toate tipurile de
intervcentii chirurgicale orala cu spitalizare;
Risc crescut: pacient simptomatic, rata pulsului mai mare de 100
sau mai mica de 60, ritm al pulsului neregulat: necesita
examinare si evaluare de specialitate in timpul practicarii
interventiei de chirurgie orala.
Bradicardia: reprezinta o rata a pulsului mai mica de 60.

Risc scazut: pacienti tineri cu bradicardie sinusala
asimptomatici se pot efectua interventii de chirurgie
orala;
Risc moderat: pacienti asimptomatici, sub medicatie sau cu
pace-makers necesita consult de specialitate pentru
afectiunea cardiaca si/sau spitalizare;
Risc crescut: pacientii cu rata pulsului < de 45 batai/min, cu
puls nergulat si bradicardie, pacientii simptomatici cu
bradicardie cat si cei purtatori de pace-makers necesita
examinare si evaluare de specialitate in timpul practicarii
interventiei de chirurgie orala.

Endocardita bacteriana: este o infectie severa a valvelor inimii
sau a suprafetei endoteliale a cordului. In ciuda progreselor
considerabile in domeniul interventiilor medicale si chirurgicale,
rata de mortalitate prin endocardita bacteriana este de circa 10
% !

Profilaxia cu antibiotice este indicata in cazul practicarii de
interventii sangerande si presupune un regim standard su un
regim alternativ. Regimul standard: amoxicilina 3g per os cu o
ora inainte de interventie apoi 1,5g la 6 ore dupa doza initiala.
(La pacientii alergici la amoxicilina se merge pe schema:
eritromicina stearat 1g, pe cale orala, cu 2 ore inainte de
interventie, dupa care 0.5 g la 6 ore dupa doza initiala sau
clinadmicina 300 mg oral cu 1 ora inaintede interventie apoi 150
mg la 6 ore dupa prima doza).
Pacientii care urmeaza sa suporte o interventie chirurgicala pe
cord necesita asanarea completa si corecta a cavitatii orale care
se va efectua numai in conditii de spitalizare, limitandu-se
utilizarea vasoconstrictoarelor.
Afectiuni endocrine
Diabetul zaharat: terapia chirurgicala la bolnavii cu diabet se
poate efectua in conditii de ambulator sau de spitalizare in
functie de amploarea interventiei, cat si de starea generala a
bolnavului. Se disting trei tipuri de risc:

Risc scazut: control metabolic bun cu regim alimentar, nu prezinta
complicatii ale DZ, glucoza < 200mg/dl se pot efectua
interventii chirurgicale cu sedare, iar la indicatia medicului
diabetolog se va administra jumatate din doza normala de
insulina.
Risc moderat: control metabolic satisfacator cu regim
corespunzator, putine complicatii ale DZ, glicemia < 250 mg/dl
cel mai adesea pentru interventii de chirurgie orala este
necesara spitalizarea si posibila ajustare a dozei de insulina la
indicatia diabetologului.
Risc crescut: controlo metabolic deficitar, simptome frecvente,
complicatii ale DZ, glicemia > 250mg/dl se pot efectua
interventii de chirurgie oraladaca statusul metabolic este
stabilizat, cu avizul medicului diabetolog, numai in conditii de
spitalizare sub antibioterapie.
Afectiuni ale glandelor suprarenale
In cazul in care un pacient cu insuficienta
cortico-suprarenala necesita interventii de
chirurgie orala trebuie suplimentata doza
de cortico-steroizi, ceea ce presupune
stabilizrea unui protocol de catre medicul
curant.
Afectiuni tiroidiene
Categorii de risc:

Risc scazut: pacienti asimptomatici, testele functiei
glandei tiroidiene se incadreaza in limite normale nu
necesita precautii speciale;
Risc moderat: pacienti asimptomatici, dar care nu au
efectuat recent nici un control clinic sau teste
paraclinice necesita reexaminare medicala si de
laborator. Se evita administrarea de vasoconstrictori si
medicatia cu efect depresor asupra SNC;
Risc crescut: pacientii cu simptomatologie specifica
necesita examinare medicala de specialitate si
tratament. Testele functionale pentru glanda tiroida
trebuie sa fie normalizate inainte de intervventii.
Graviditatea
Pentru efectuarea unei interventii de chirurgie orala este
necesar sa se precizeze trimestrul de sarcina deoarece pot
apare o serie de complicatii.

In primul trimestru exista o susceptibilitate a fatului la
teratogenitate sau posibilitatea avortului spontan, iar in
ultimul trimestru de sarcina exista pericolul aparitiei
sincopei sau hipertensiunii.

Graviditatea
Ca regula generala radiografiile sunt interzise (cu
exceptia situatiilor de urgenta).

Este necesara o precautie deosebita in
administrarea anestezicelor locale, analgezicelor si
antibioticelor. Astfel:
- Lidocaina, penicilina, eritromicina si acetaminofenul
sunt in general aprobate;
- Aspirina si substantele vasoconstrictoare in
anestezia locala ca si toate medicamentele care pot
sa determine depresie respiratorie (analgezice
narcotice) sunt relativ contraindicate;
- Diazepamul si tetraciclinele sunt absolut
contraindicate!

Afectiuni pulmonare
Astmul: din punct de vedere clinic sunt patru categorii de
pacienti cu:
Risc scazut: episoade rare, fara medicatie permanenta se pot
efectua toate interventiile de chirurgie orala; se utilizeaza
anestezice cu substante vasoconstrictoare;
Risc moderat: episoade intermitente, medicatie cronica se pot
efectua toate interventiile de chirurgie orala. Se scade doza de
vasoconstrictori si la cei cu medicatie steroida se face cu
profilaxie cu antibiotice;
Risc semnificativ: episoade frecvente, medicatie cronica,
asimptomatici reevaluare medicala de specialitate, obligatoriu
sedare pentru toate tehnicile de chirurgie orala. Pentru
interventii de amploare se recomanda spitalizarea.
Risc crescut: simptomatici (wheezing) sau semne clinice evidente
datorate medicatiei (tahicardie, puls neregulat) toate
procedurile de chirurgie sunt contraindicate!
Afectiuni pulmonare
cronice obstructive
Emfizemul si bronsita cronica sunt doua din cele mai obisnuite forme
de afectiune obstructiva pulmonara. Se disting trei categorii de risc:
Risc scazut: pacienti cu dispnee la efort fizic semnificativ nu exista
contraindicatii;
Risc moderat: dispnee la efort, medicatie cronica, medicatie recenta cu
cortico-steroizi, pacienti cu hipoxie dar fara retentia de CO2 Necesita
consult recent de specialitate si indicatii privind conduita terapeutica a
medicului stomatolog. Se vor evita anesteizce locale cu
vasoconstrictori la pacientii cu terapie bronho-dilatatoare. Se
evalueaza functia glandei suprarenale la pacientii cu istoric de terapie
steroida pana intr-un an. Eritromicina si clindamicina sunt relativ
contraindicate la pacientii care primesc tratament cu teofilina sau
aminofilina;

Risc crescut: pacientii cu afectiune pulmonara cronica
obstructiva nediagnosticata, pacienti cu episoade
acute, cu dispnee importanta in repaus sau cord
pulmonar cronic care necesita oxigenoterapie
cronica se contraindica toate interventiile de
chirurgie orala la pacientii cu simptomatologie
clinica sugestiva dar care nu sunt diagnosticati. La
pacientii diagnosticati si sub terapie este indicata
spitalizarea.

Afectiuni pulmonare
cronice obstructive
Afectiuni renale
Insuficienta cronica renala, dializa si
transplantul renal: acesti pacienti necesita
ingrijiri stomatologice speciale deoarece
statusul clinic este complex.

Toate interventiile de chirurgie orala se efectueaza cu precautie
deosebita, astfel:

- aspirina, antiinflamatoarele nesteroidiene si tetraciclina sunt
contraindicate;
- Inainte de orice interventie chirurgicala se va determina timpul de
sangerare;
- La pacientii la care timpul de sangerare este anormal este necesar sa
se administreze terapia cu crioprecipitate la recomandarea medicului
hematolog;
- Se vor controla intotdeaunavalorile tensiunii arteriale deoarece acesti
pacienti prezinta HTA secundara;
- Se investigheaza o eventuala anemie;
- Toti pacientii care primesc hemodializa necesita profilaxie cu
anibiotice;
- Se va evita orice manopera chirurgicala in ziua dializei deoarece
pacientii pot prezenta efecte secundare ale terapiei cu heparina;
- Pacientii cu transplant renal necesita suplimentarea terapiei steridiene
si administrarea profilactica de antibiotice.
Afectiuni renale
Afectiuni hepatice
Pacientii cu afectiuni hepatice severe (hepatite
cronice active, ciroza hepatica) necesita
masuri speciale inaintea efectuarii
interventiilor de chirurgie orala.

Toti pacientii cu tuburari hepatice severe
necesita spitalizare in vederea efectuarii
interventiilor de chirurgie orala deoarece riscul
hemoragic este mare.

Se prefera anestezia locala sau tronculara si nu
narcoza, deoarece narcoticele sunt
metabolizate in ficat.
Boli cerebro-vasculare
Din punct de vedere clinic exista accidente
vasculare ischemice si hemoragice:

Pacientii cu accidente vasculare cu o vechime de
pana la 6-12 luni: necesita consultatie medicala de
specialitate obligatorie, deoarece sunt sub tratament
cu anticoagulante si antiplachetare. Pentru
interventii de chirurgie orala este necesara
spitalizarea, intreruperea tratamentului la
recomandarea neurologului si/sau medicului
internist.
Pacientii cu accidente vasculare cu o vechime mai
mare de 6-12 luni: dupa 1 an riscul de recidiva este
mai scazut. Datorita terapiei anticoagulante si
antiplachetare cronice, necesita intrerupere
aacesteia pe o anummita perioada in vederea
efectuarii interventiilor de chirurgie orala. Acestea
se fac numai cu avizul neurologului sau medicului
internist.
Boli cerebro-vasculare
Epilepsia:
La pacientii cu mai multe crize pe luna este necesara o
reevaluare a medicatiei anticonvulsivante si recomandarea de
efectuare a interventiilor chirurgicale de amploarea in conditii
de spitalizare.
La pacientii cu crize rare (mai putin de una pe luna) se pot
efectua in conditii de ambulator interventii minore de
chirurgie orala.
In situatiile in care in timpul interventiei chirurgicale pacientul
instaleaza o criza comitiala se intrerupe oricemanopera
terapuetica, se curata cavitatea orala de secretii si se asigura
libertatea cailor respiratorii. Se monitorizeaza semnele vitale
(puls si TA) pacientul fiind tot timpul in pozitie de siguranta.
Medicatia de electie o reprezinta administrarea diazepamului
intravenos lent (pentru a nu aparea complicatii de genul:
depresie respiratorie, hipotensiune tranzitorie, bradicardie si
in cazuri rare stop cardiac).

EVALUARE Paraclinica Loco+gen

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

EVALUARE Paraclinica Loco+gen

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

EXAMENE COMPLEMENTARE

Sunt investigaii solicitate, care ofer

S-ar putea să vă placă și