Examenul clinic și paraclinic al pacientului

A) Examenul clinic
1) Date de pașaport
2) Anamneza
2.1)Acuze
-acuze principale
-acuze secundare
*durerea nu e o cauză,e un semn clinic
*durerea nu este cauza principala
*de multe ori AS schimba planul de tratament
2.2) Istoria bolii (actualei maladii...cind s-a tratat,unde,etc.)
2.3) Istoria veții
2.3.a---Anamneza alergologică
2.3.b---Anamneza infecțioasa
2.3.c---Patologii cronice
-s.cardiovascular
-s.endocrin
-s.neurologic
2.3.d---Dacă primește medicamente la momentul de față și
cine i-a prescris
3) Examenul locoregional (Cap și gît)
*nu facem examenul clinic pe sisteme
4 metode la examenul locoregional (ordine srtictă)
1)Inspecția
2)Palpația
3)Percuția
4)Auscultația
* 1 și 2 -------OBLIGATORII
* 3 ȘI 4 ------LA NECESITATE
Examenul locoregional se imparte in 2 subgrupe:

A) EXAMENUL EXOBUCAL

B) EXAMENUL ENDOBUCAL
 EXAMENUL EXOBUCAL

INSPECȚIA
-asimetrie sau simetrie
-culoarea pielii
-erupții cutanate
PALPAȚIA
*se face bimanual,simetric,de la frunte în jos

!!!! Palpația în caz că nu avem patologii

-se palpează regiunile terminale ale nervilor
-mușchii masticatori
-ATM (intra- sau preauricular)
-ganglionii limfatici

!!!! Palpația în caz de boală

-se palpează în comparație cu regiunea sănătoasă,adică palpăm și pe
cea pe cea sănătoasă în scupul comparării.

-pe zona afectată se palpează pentru:

a)stabilirea durității
b)stabilirea regiunii de răspîndire
c)stabilirea caldurii locale

PERCUȚIA
*Percutăm zona afectată pentru a -determina semnul de fluctuență

AUSCULTAȚIA
-Sunete în cazul patologiilor ATM
-În caz de fracturi osoase ale scheletului facial

Semnele clinice pot fi:

*SUBIECTIVE-ceva ce nu poate fi măsurat (durerea)
*OBIECTIVE-ceva ce poate fi măsurat printr-o anumită
metodă (asimetria)
 EXAMENUL ENDOBUCAL
*Se realizează prin aceleași 4 metode:
-INSPECȚIA
-PALPAȚIA
-PERCUȚIA
-AUSCULTAȚIA

INSPECȚIA
1)Se începe cu deschiderea gurii,dacă totul e în regulă sau nu,de ex:
-amplitudine deplină
-fără sau cu deviația mandibulei
2)Roșul buzelor
3)Mucoasa vestibulului oral
4)Inspecția mucoasei cavității bucale propriu zise

*După ce am inspectat tot,trecem la inspecția arcadelor dentare,ex:

-prezența breșelor sau absența lor
-cavități carioase necomplicate (superficiale) sau complicate
(profunde)

PALPAȚIA
-palpăm ATM (Intraauricular/preauricular)
-palpăm buzele
-palpăm palatul dur
-palpăm fiecare dinte în parte,pentru a-i vedea stabilitatea/mobilitatea
(dactilă/apodactilă)
PERCUȚIA
*Percutăm doar dinții atît în ax cît și orizontal
EXAMENUL PARACLINIC
2 TIPURI:
a)Examenul de laborator
-orice investigație a unei monstre de la pacient
b)Examenele funcționale
-cercetarea pacientului cu diferite aparate
Scopul esențial al examenlui clinc
-descoperirea patologiilor ce trebuie tratate
-determinarea bolilor orale determinate de boli generale
-identif. pacientului p/u care interventia chirurgicala poate fi periculoasa
-identif. unor eventuale boli contagioase si realiz. masurilor necesare
-gasirea si alborarea unui plan terapeutic adecvat

DIN ALT PUNCT DE VEDERE

Scopul principal al examenului clinic este cautarea anomaliilor,acestea
putind fi:
-morfologice (cresterea/ miscorarea volumului)
-perturbari ale coloratiei normale a tegumentelor (hiper- / de-pigmentari)
-modificarea consistentei
-anomalii de mobilizare (perturbari in misc. Mandibulei sau
limbii,mobilitate dentara)
-modificari functionale (hiper- / hipo-secretia gl.salivare)
-modificari ale temperaturii
-durerea,care poate fi spontana sau provocata,localizata sau generalizata

Condițiile deontologice și de etică medicala in examinarea

pacientilor
---
Etapele examenului clinic al pacientilor cu afectiuni OMF
1.Anamneza
2.Examenul loco-regional
3. Examenul general pe aparate (?),combinat cu
4. Examenele paraclinice (de laborator si complemetare)
5.UNEORI,sint necesare consutarea rudelor si cercetarea bibliografica

Stablirea identitatii pacientului (datele de pasaport)

Se realizeaza la etapa preliminara.
Se stabileste,dupa datele de pasaport: numele,virsta,adresa.

Examenul subiectiv.Anamneza.Metode.Avantaje,dezavantaje.
Anamneza reprezinta ansamblul antecedentelor medicale si
stomatoloice raportate de pacient in cursul unui interogatoriu sistematic.
Exista 3 metode de obtinere a elementelor anamnestice:
a --Interogatoriul
b--Chestionarul simplu
c--Asocierea celor doua metode
a) Interogatoriul
*Se face cu ajut. unor intrebari cheie cu privire la starea de sanatate
-Avantajele sint in cazul unui medic experimentat,creindu-se astfel bune
relatii intre medic si pacient.
-Dezavantajele tin de faptul ca:depinde mult de experienta si de felul de
a fi al medicului,omiterea de catre medic a unor intrebari,necesitatea
mare de timp.
b) Chestionarul simplu
*reprezinta o serie de intrebari simple la care pacientul trebuie sa
rapunda in scris.
-Avantajele sint:economia de timp,evitarea factorului lipsei de
experienta,acoperirea tuturor domeniilor de interes.
-Dezavantajele:metoda nu face uz de raporturile interumane,luarea in
neserios a chestionarului de unii pacienti,nu se adapteaza mereu la niv.
intelectual al pacientilor etc.

c) Asocierea celor doua metode

*Metoda consta in completarea,de catre pacient,in scris, a unui
chestionar,dupa care urmeaza o discutie axata pe problemele mai
importante,imbina avantajele celor 2 procedee.

DATE AMNESTICE GENERALE

-data aprox.a ultimelor tratamete OMF și complicațiile survenite în
timpul lor
-nr,data și tipul examenelor radiologice si sedintelor de radioterapie
efecuate pina la data prezentarii la consultatie.
-faptul daca pacientul e trimis de un cunoscut

Acuzele principale cu care se adreseaza pacientii cu afectiuni OMF

In general,pacientii se adreseaza medicului pentru una din urmatoarele
cauze:
-durere
-apariția unor deformatii
-tulburari functionale
-tulburari generale
Durerea.Definiția.Tipurile,caracterul.Elementele principale ce
caracterizeaza durerea.

DUREREA
Senzatie neplacuta ce se manifesta sub diferite forme (arsura,intepa-
tura, greutate) ,de intensitate si durata variabile , ce are ca prim obiectiv
protejarea organismului,reprezentind o senzatie de alarma fata de o
agresiune interioara sau exterioara.
Este mereu subiectiva,nu poate fi inclusa in domeniul senzatiilor
fiziologice;poate acapara universul emotional facindu-l incapabil pe
individ sa realizeze o alta activitate;aprecierea intensitatii durerii
depinde de structura emotionala a subiectului

Elementele principale ce caracterizeaza durerea:

-momentul declansarii
-localizarea
-iradierea
-daca este spontana sau provocata
-factorii ce o declanseaza,intensifica sau o calmeaza
-intensitatea si felul in care este perceputa (pulsatila etc)
-CARACTERUL ei
-permanentă
-intermitentă
-in ce conditii se declanseaza si ce durata au
-daca se asociaza cu alte fenomene

Elementele principale ce caracterizeaza defectele si deformatiile

-cind si in ce conditii au aparut deformatiile (spontan sau provocate)
-daca au fost precedate de anumite simptome
-caracterul deformatiei (unice/multiple, bine delimitate/difuze)
-evolutia deformatiei (repede/incet, exces/lipsa de substanta)

Anamneza bolii (actualei maladii).Caracteristica

Este foarte importanta.
Furnizeaza date deosebit de utile pentru conducerea in continuare a
examenului clinic si stabilirea diagnosticului preliminar.
Adresind intrebari-cheie pacientului determinam:
-momentul debutului bolii actuale
-modul in care a debutat maladia
-tratamentele aplicate
-evolutia afectiuni de la debut pina in momentul prezentarii la
consultatie
-factorii care produc ameliorarea sau agravarea simptomelor relatate

Anamneza vietii.Caracteristica. (antecedentele pacientului)

Realizarea ei prezinta interes deoarece:
-ne permite sa apreciem starea generala a pacientului
-constituie o necesitate pentru evaluarea corecta a anumitor manifestari
patologice locale,determinate defapt de cauze generale
*Cunoasterea bolilor prezente si trecute reprezinta o obligatie legala a
medicului.
 Se adreseaza catre pacient citeva intrebari foarte importante,pentru ca
el sa nu minimalizeze elemente importante din trecutul sau patologic:
-daca a fost sau se afla in ingrijirea unui medic
-daca foloseste vre-un medicament la momentul respectiv
-daca a prezentat vre-o reactie adversa la administrarea unui anumit
medicament
-daca este alergic
PRINCIPALELE afectiuni precedente de care trebuie de tinut cont la
evaluarea starii pacientului sint urmatoarele:
-afectiuni cardiovasculare
-afectiuni respiratorii
-afectiuni hepatice
-boli de nutritie
-afectiuni dismetabolice (diabetul zaharat)
Ele influenteaza semnificativ diagnosticul,pregatirea preoperatorie si
evolutia postoperatorie,diabetul zaharat crescind,de exemplu,riscul
complicatiilor hemoragice.

Anamneza alergologica
Are menirea de a preveni riscul producerii unor reacții adverse
(alergii),la administrarea anumitor substante.

Examenul obiectiv exo și endo-bucal.Caracteristica.

Burlibasa,de la pagina 22
Examenul clinic este esential pentru stabilirea diagnosticului,cuprinde:
-Examenul clinic loco-regional
-Examenul clinic pe aparate combinat cu:
a)examenele de laborator
b)examenele complementare (functionale)
*a,b-examene paraclinice

Examenul loco-regional
Examenul loco-regional bucodentar si maxilofacial cuprinde:
-examenul fetei si a regiunilor invecinate>>Examenul EXOBUCAL
-examenul dintilor si a continutului cavitatii bucale >Ex.ENDOBUCAL
*este recomandabil ca instr. cu care se realizeaza axamenul pacientului
sa fie scoase din cutia sterile,chiar in fata lui.
EXAMENUL EXOBUCAL
Consta in examinarea fetei si a regiunilor invecinate (reginea
submandibulara,regiunea cervicala) prin inspectie si palpare,obligatorii.
Percutia si auscultatia sint rar utilizate,neobligatorii.

INSPECTIA
Cerceteaza:
Simetria fetei Reliefurile si santurile naturale Miscarile mimice
Raporturile buzelor Ocluzia palpebrala Deformatiile evidente
Modif.de color ale pielii Semnele de inflamatie Prezenta de fistule
Ulceratii Excoriatii Plagi

Palpatia (Palparea)
*Se face mereu in comparatie cu partea opusa
*Se face dinspre lateral spre medial,altfel spus de la marginea fetei spre centrul ei.
Se urmaresc:
Contururile osoase ale maxilarului,nasului,marginei orbitei,ale osului si arcadei
zigomatice,peretele sinusului maxilar,reliefurile mandibulei (!marginea bazilara)
Se cerceteaza:
Daca exista vreo mobilitate anormala a eventualelor fragmente osoase in cazul
traumatismelor
*Daca se constata formatiuni tumorale sau deformatii ale partilor moi sau osoase,
se cerceteaza:
-marimea,ce se apreciaza in centimetri precizind reg.interesate
-forma (regulata,boselata,infiltrativa)
-consistenta (dura,pastoasa,depresibila,renitenta,fluctuenta)
-daca formatiunea este sau nu dureroasa,spontan sau la presiune
-caldura locala !!
-raporturile cu pielea si osul (pielea este interesata sau nu,formatiunea este
aderenta la piele sau la os)
-starea tesuturilor invecinate (induratie,edem)

*Prin palpare se pot percepe crepitatii gazoase

*Se cerceteaza tulburarile de sensibilitate in teritoriul ramurilor trigeminale

!!Tot prin PALPARE se face si examenul limfonodulilor (ganglionilor limfatici)

8 GRUPURI DE GANGLIONI LIMFATICI
-limfonodulii (lf) preauriculari,imediat inaintea tragusului
-lf retroauriculari
-lf genieni,in obraz,de-a lungul vaselor faciale
-lf submandibulari,in loja submandibulara
-lf submentonieri
-lf cervicali superficiali,inainte muschiului SCM si de-a lungul vaselor mari ale git
-lf cervicali profunzi,de-a lungul marginii posterioare a SCM
-lf supraclaviculari,in fosa supraclaviculara
!! Examenul ATM
Se face sistematic,procedind astfel: in conductele auditive,de ambele parti,se
introduce pulpa indexului,iar policele se va aplica pe regiunea preauriculara,
cerind bolnavului sa inchida si sa deschida gura.
Astfel se controleaza miscarile condilului mandibular si se percep eventualele
cracmente sau se constata prezenta deformatiilor traumatice,tumorale sau
inflamatorii.
Se apreciaza durerile declasate de presiune pe articulatie,ca si eventualele
contracturi ale muschilor inchizatori ai mandibulei (temporal,maseter,pterigoidian

Examenul endooral
Pentru examenul endooral sunt necesare o buna expunere si luminare a cavitatii
bucale.
Bolnavul este pus in pozitie sezinda,cu capul fixat pe tetiera,medicul plasat din
dreapta.
Difera pozitia pacientului si fotoliul in dependenta de arcada examinata.

Instrumentarul necesar pentru examenul orodentar:

-oglinda bucala,recomandata cea plana ce da o imagine nemodificata
-pensa dentara
-sonda dentara
-aspiratorul de saliva si de secretii
-o seringa si ace de punctie pentru explorare
-sursa de lumina dirijata

Tehnica examenului endooral

a)!!Se cerceteaza in primul rind deschiderea gurii,observindu-se:
-amplitudinea miscarilor mandibulei
-deviatii laterale in miscare

b)Examenul mucoasei orale se face indepartind cu oglinda buzele si

obrajii.Mucoasa orala este,in mod normal,de culoare roz.Se observa aspectul
general al mucoasei (coloratie,vascularizatie,edeme).
Se examineaza mai intii mucoasa gingivala (eroziuni,ulceratii,,retractie
gingivala,dezlipirea marginii gingivale de pe coletul dintilor cu formarea pungilor parodontale)
Apoi se examineaza celelalte mucoase orale:
- mucoasa labiala si jugala
-mucoasa santurilor vestibulare
-mucoasa planseului bucal si a limbii
-mucoasa boltii palatine,valul palatin
-regiunea fundului gitului (faringo-amigdaliana)
!!* Se atrage o atentie deosebita leziunilor diskeratozice ale mucoasei!

LIMBA se examineaza mai intii static,apoi este prinsa intre degete prin
intermediul unei comprese de bumbac si trasa usor inainte. Pe urma limba este
mobilizata in toate directiile,este examinata si prin palpare digitala.
La nivelul MUCOASEI OBRAZULUI se cerceteaza papila canalului
Stenon,in dreptul molarului 2 superior.
Pe MUCOASA SUBLINGUALA ,de o parte si de alta se examineaza
frenul limbii si carunculii sublinguali cu orificiile glandelor
submandibulare si glandelor sublinguale si caracterul salivei si debitul
PLANSEUL BUCAL va fi examinat prin palpare bimanula-cu unul
sau doua degete endooral,degetele celeilalte miini apasind
submandibular. (Se constata daca PB este suplu,neingrosat sau daca este ocupat de
procese patologice imflamatorii sau tumorale)
**La fel se palpeaza si limfonodulii (ganglionii limfatici) SUBMANDIBULARI,
RETROMANDIBULARI ,dar si glandele salivare submandibulare si sublinguale.

EXAMENUL DENTOPARODONTAL trebuie sa fie foarte minutios,consta din:

-examenul de ansamblu al arcadelor
-apelul dintilor
-starea dintilor
-starea parodontiului

EX.ANSAMBLU AL ARCADELOR DENTARE

Se face de la inceput pentru a determina raportul celor doua arcade,tulburarile de
ocluzie,malpozitiile dentare,deviatiile,inclinarile,schimbarile de culoare.

APELUL DINTILOR
Se noteaza dintii prezenti,lipsurile dentare,dintii neerupti sau supranumerari,
specificindu-se felul lor: temporari sau permanenti.
STAREA DINTILOR
!! Se examineaza fiecare dinte in parte ,prin inspectie directa sau cu ajutorul
oglinzii.Toate suprafetele se ex, cu sonda.
Cariile sint diferentiate de leziuni traumatice,displazii,distrofii,precizindu-se:
-sediul lor in raport cu coroana (mezial,distal etc)
-gradul de interesare a tesuturilor (smalt etc, penetranta,nepenetranta)
-leziunea pulpara
Necesar de a preciza caracterul durerilor dentare-spontane,provocate-si factorii ce
le provoaca.
!!Se noteaza dintii ce au coroana complet distrusa,ramasi sub forma de resturi
radiculare.

-------->>>> PINA AICI A FOST INSPECTIA

PERCUTIA
Se face prin mici ciocanituri cu minerul sondei-atit lateral,cit si in axul dintelui
(tonalitatea si durerile in vizor)
MOBILITATEA anormala a dintilor se controleaza prin mobilizare
-vestibulo-orala
-in ax

Probele de vitalitate a pulpei sint indispensabile atunci cind examenul

clinic nu ne poate da un rs cert.
-la agenti termici (aplicarea pe coroana dentara a unei bulete de vata imbibata
cu cloretil,freon sau cu un fuloar incalzit)
-la agenti electrici cu ajutorul dispoziivului de la unitul stomatologic
(pulpatest).

STAREA PARODONTIULUI
Se cerceteaza :
-insertia gingivala -existenta fundurilor de sac gingivale
-absenta sau prezenta secretiilor purulente
-mobilitatea dintilor
-edemul
-singerarea gingivala
-retractia gingivala
Cu sonda parodontala se exploreaza pungile parodontale.
De asemenea, se noteaza existenta placii bacteriene si a tartrului
 CONSEMNAREA LEZIUNILOR se face explicativ,in legatura cu
fiecare dinte:

Examenul starii generale a bolnavului,scopurile principale,corelatia

dintre starea generala si leziunile OMF
Burlibasa,de la pagina 28
Examenul starii generale a bolnavului este foarte utila,deoarece
furnizeaza date importante pentru:
-stabilirea etiologiei si diagnosticului leziunilor OMF
-stabilirea celei mai corecte abordari terapeutice si a masurilor care
trebuie luate pentru a preveni accidentele si complicatiile operatorii
-urmarirea evolutiei bolii si evaluarea prognosticului.
Investigatiile clinice se vor face in sensul depistarii diverselor boli
generale,cautindu-se in special semnele bolilor care au dat nastere unor
manifestari in cavitatea bucala sau care se pot agrava prin interventiile
orale.

-BOLI ALE SINGELUI (anemie,sindroame hemoragice,leucoza)

-BOLI CARDIOVASCULARE (endocardiopatii valvulare,cardiopatie
ischemica,insuficienta cardiaca,hipertensiune arteriala)
-BOLI HEPATICE
-BOLI RENALE
-DIABET
-INTOXICATII
-ENDOCRINOPATII
-SIFILIS (Boală venerică contagioasă, provocată de un spirochet (Treponema pallidum) ,
care se transmite prin contact direct sau prin ereditate și care se caracterizează în faza întâi
prin apariția șancrului, în faza a doua prin apariția sifilidelor, iar în faza a treia prin leziuni la
diferite organe (interne) ale corpului; )
-AFECTIUNI NEUROPSIHICE
-TUBERCULOZA
-SIDA
 Explorari paraclinice loco-regionale si generale utilizate in
chirurgia OMF.Scopul si rolul lor pentru precizarea diagnosticului.

Se pot enumera urmatoarele posibilitati de investigatii paraclinice ale

afectiunilor oro-maxilo-faciale.

:: LOCO-REGIONALE
>Examenul radiologic
>Ecografia (Ultrasonografia)
>Biopsia
>Citodiagnosticul
>Scintigrafia
>Punctia exploratoare
>Stomatoscopia
>Teste de colorare vitala a mucoasei bucale
>Transiluminarea (Diafanoscofia,Examenul fotostatic)
>Examenul secretiei salivare
>Examenul bacteriologic
>Craniometria
>Citologia exfoliativa
>Citologia salivara
>Tomografia computerizata
>Rezonanta magnetica nucleara (RMN)

::GENERALE
>Examene biologice generale a singelui si urinei
>Electrocardiograma
>Teste cutanate
Cele mai multe erori de diagnostic si tratament se datoresc insuficientei cunoasterii
a bolnavului, de aceea niciodata nu este permis ca examenul clinic sa se limiteze la
dinti, paradontiu sau leziunile locale. El trebuie sa cuprinda examenul amanuntit al
intregului teritoriu buco-maxilo-facial si examenul general complet.
Examenul limitat numia la cavitatea bucala este insuficient, determina concluzii
eronate cu privire la diagnosticul citologic, prognostic si indicatii de traament , si
poate da nastere la accidente si complicatii grave. Numai un examen complet poate
depista originea sistemica a unor leziuni buco-maxilo-faciale sau consecintele
leziunilor buco-dentare asupra altor organe sau siteme.
Pe de alta parte numarul pacientilor cu stare generala aparent buna dar cu risc, care
se prezinta pentru extractii dentare sau alte interventii de chirurgie stomatologica,
este in crestere. Un numar tot mai mare de hipertensivi, pacienti sub trataent
anticoagulant, alergici la anestezie locale, cu ast cronic, diabet, leziuni hepatice,
leziuni cardio-vasculare cronice, afectiuni metabolice, endocrine s.a. se prezinta
pentru interventii stomatologice

SCOPUL SI ROLUL LOR PENTRU PRECIZAREA DIAGNOSTICULUI

:: LOCO-REGIONALE

>Examenul radiologic
Foloseste radiografiile standard fie in incidente endobucale, retro-dentare
pentru leziuni ale regiunilor dento-alveolare, fie incidente extraorale in tehnici
extrem de variate pentru explorarea oaselor maxilare: semiaxiala, axiala, profil si
baza craniului.
Tehnici speciale

Radiografiile panoramice obtinute prin diferite operatii si

tehnici (Panoramix, Panorax) care realizeaza pe un singur film intr-o
singura expunere imaginea intregii regiuni alveolo-dentare a mandibulei
si a infrastructurii maxilarului.

Tomografii conventionale simple, permit obtinerea de imagini

ale unor straturi subtiri la profunzimi diferite.

Sialografia (Iacobovici- 1929) - consta in executia de radiografii

dupa introducerea in glandele salivare (parotide, submaxilare) a unei
substante de contrast (lipiodol).

Arteriografia carotidiana prin punctie directa a arterei carotide

externe sau prin cateterism retrograd pe calea arterei temporale
superficiale si introducerea unei substante radioopace triiodata. Este
indicata in malformatiile si tumori vasculare, tumori ale maxilarelor si
glandelor parotide, anevrisme arteriovenoase.

Scanner - tomodensitometrie sau tomodensimetrie (Cormack -

1963, Hounsfield - 1972) este o tehnica de explorare cu razele X a unei
structuri sub diferite unghiuri si reconstituirea imaginii acesteia cu
ajutorul unui ordinator care aprecieaza cantitativ diferentele de structuri.
Ei situeaza o tumora in contextul sau anatomic.

>Ecografia
Sau ultrasonodiagnosticul completeaza radiologia furnizand date pentru diferen-
tierea tumorilor solide de cele lichidiene, rezultate pozitive in diagnosticul tumo-
rilor maligne ale glandelor parotide.
>Biopsia
Este in unele cazuri singura metoda care poate preciza diagnosticul. Ca metode se
folosesc:
- biopsie prin excizie - indicatie pentru leziuni mici, superficiale sau
profunde bine delimitate;
- biopsie prin incizie - folosita pentru leziunile intinse si voluminoase care
pentru rezolvare necesita o interventie mai laborioasa;
- biopsie prin chiuretaj - folosita pentru leziunile ulcerate, vegetante sau
cele profunde exteriorizate;
- biopsie prin aspiratie (forajul bioptic) - se practica pentru leziuni profunde,
dificil accesibile.
Dintre regulile generale privind biopsia subliniem necesitatea de a nu se
face biopsie unei leziuni presupusa maligna, daca nu dispunem de posibilitatea
sau competenta de a efectua tratamentul complet al cazului, intrucat biopsia
poate accelera boala (evolutia tumorii); un rezultat bioptic negativ la un caz clinic
considerat malign necesita repetarea biopsiei.

>Citodiagnosticul (Citologia exfoliativa)

Sau citologia exfoliativa, consta in examinarea directa a celulelor superficiale
recoltate prin amprenta direct pe lama sau punctie cu un ac subtire. Da relatii
aproximative despre caracterul benign sau malign al unei leziuni.
>Scintigrafia (Scintigrafia salivara)
Realizata cu Th 99, este indicata pentru explorarea morfologica a parenchimului
salivar, precizand sediul topografic al unei leziuni.
>Punctia exploratoare
Se face cu ace groase sau trocare adaptate la o seringa. Este indicata pentru
precizarea diagnosticului unor formatiuni tumorale ale partilor moi sau ale
maxilarelor, evacuarea unui hematom, in colectii purulente.
Permite examenul bacteriologic, histologic, etc. al produsului recoltat.
>Somatoscopia (Stomatoscopia)
Investigatie a mucoasei bucala executata cu un aparat optic, care mareste
imaginea de 10-20 ori. Permite observarea santurilor superficiale ale mucoasei
bucale si chiar a chorionului cu vascularizatia sa; poate surprinde precoce
modificari suspecte de malignitate.
>Teste de colorare vitala a mucoasei bucale
Pentru depistarea leziunilor maligne. Se utilizeaza curent testul Schiller cu lugol
sau testul Richard cu albastru de toluidina; zonele patologice retin mai intens
colorantul.
>Transiluminarea (altfel-DIAFANOSCOPIA)
Este folosita pentru descoperirea leziunilor dentare, ale sinusului maxilar sau ale
obrazului. Foloseste o sursa de lumina puternica si se executa intr-o camera
obscura. Se observa pe fondul luminat, transparenta, opacifierile produse de un
sinus bolnav, calculi, mici tumori sau dinti devitali.
>Examenul secretiei salivare
Saliva parotidiana sau submandibulara se recolteaza prin cateterism prin tuburi
de polietilen si se analizeaza cantitativ si calitativ (pH., structura chimica,
citologie).
>Examenul bacteriologic
Al produselor patologice recoltate direct de pe suprafata leziunilor, de la nivelul
orificiilor fistuloase sau prin punctie din colectii inchise, in vederea izolarii si iden-
tificarii germenilor si antibiogramei.
>Craniometria
Consta in masurarea distantelor dintre diferite puncte antropometrice cranio-
faciale, fiind indicata in vederea corectiei unor deformatii congenitale sau doban-
dite, ale masivului osos cranio-maxilar.

::GENERALE
>Examene biologice generale a singelui si urinei
Sîngele se cercetează măsurîndu-se timpul de sîngerare şi coagulare,rezistenta
capilară,teste pentru explorarea fazelor coagulării;hemoglobina,numărătoarea
globulară şi formula leococitară; viteza de sedimentare a hematiilor, seroreacţiile
pentru sifilis.
Pot fi necesare şi alte examene: glicemia, colesterolul, lipidee totale şi
trigliceridele, ureea, calciul, fosforul, fosfotaza alcalina, etc.
Urina este examinată în mod curent prin examenul sumar de urină (albumina,
glucoză, sediment) sau poate fi necesar un examen mai amănunţit fizic,
chimic,citologic şi bacteriologic.
>Electrocardiograma
Este indicată dacă s-a constatat vreun simptom de boală cardiovasulară sau
pacientul a depaşit 40 de ani şi urmează a fi supus unei intervenţii chirurgicale de
amploare.
>Teste cutanate
Pot fi necesare pentru depistarea alergiei, la anestezice locale, antibiotice
(penicilina), iodoform, raşini acrilice intradermoreacţia la tuberculină.

Examenele de laborator.Indicatii si insemnatatea clinica.

Examenele de laborator vor completa examenul clinic general iar
probele de laborator cel mai des utilizate în practica chirurgicală OMF
sunt:

>hemograma (eritrocite,leucocite,trombocite,hemoglobina)
>timpul de singerare si coagulare
Referitor la timpul de singerare:
Este normal 1,5-4 min si nu se considera patologic decit daca depaseste 5
minute.El este moderat alungit intre 5-8 min si net alungit peste 8 min.
>timpul de retractie a cheagului,hematocritul

Dupa ce s-a produs coagularea se plaseaza tubul cu singe la 37 C.Normal dupa 2

ore,cantitatea de ser eliberat trebuie sa reprezinte 30-50 % din volumul total al
singelui.
>glicemia

>colesterolul
>vitamina D
EXAMENUL BACTERIOLOGIC.Caracteristica.Indicatii si
insemnatatea clinica.
Presupune recoltarea produselor patologice direct de pe suprafata leziunilor, de la
nivelul orifificiilor fistulare, de pe traiectul fistulos sau prin punctie din colectii
deschise. Se izoleaza, cultiva si identifica germenii din leziune si se studiaza
sensibilitatea lor la antibiotice
Examenul bacteriologic da adesea si indicii referitoare la sursa de infectie si
permite deci, eliminarea ei.
EXAMENUL BACTERIOLGIC se face pentru identificarea germenilor : flora
microbiana din leziunile mucoasei bucale, micoze .
 Se fac atit prin frotiu direct,cit si prin culturi.
Uneori se practica si testele imunologice.

Se foloseste pentru identificarea bacteriilor din procesele inflamatorii,produsele

biologice prelevindu-se prin raclare,punctie sau cateterism.Examenele se fac pe
frotiu direct sau prin culturi.

EXAMENUL MORFOLOGIC.Caracteristica.Indicatii si
rolul clinic.

EXAMENUL HISTOLOGIC.Caracteristica si rolul clinic.

Este analizarea microscopica a unor fragmente de organe sau tesuturi. Acestea se
recolteaza prin biopsie, realizata printr-o mica interventie chirurgicala (ca biopsia
ganglionara). Fragmentele sunt astfel prelucrate ca sa devina posibila examinarea
la microscop a structurii lor, facindu-se astfel un examen histopatologic
Biopsia este prelevare a unui fragment de tesut sau de organ in scopul de a fi
examinat microscopic.
In stomatologie se folosesc diverse metode de biopsie:
-Biopsia prin excizie este indicata pentru leziuni mici superficiale, pentru leziuni
pediculate sau profunde de dimensiuni reduse si bine delimitate
- Biopsia prin incizie este folosita pentru leziuni intense, voluminoase sau profunde
care pentru rezolvarea completa necesita o interventie mai importanta
-Biopsia prin chiuretaj este folosita pentru leziunile ulceroasesau vegetante si
indeosebi pentru leziuni profunde exteriorizate
- Biopsia prin aspiratie cu un ac fin si forajul biopsic se practica pentru leziuni
profunde dificil accesibile
Biopsia permite, de asemenea, diagnosticarea unei anomalii locale, de exemplu o
tumoare, sau ale unor simptome generalizate, ca in timpul unei boli de sistem
Nu se face biopsia unei leziuni presupusa maligna daca nu dispunem de
posibilitatea sau competenta de a efectua tratamentul complet al cazului
EXAMENUL CITOLOGIC.Caracteristica.Indicatii si rolul
clinic
Consta in examinarea celulelor sperficiale recoltate prin amprenta directa pe lama
, prin raclarea cu o cpatula sau prin punctie cu un ac subtire. Este folosit pentru a
determina daca celulele au caracter benign sau malign
**Examenul alergologic
Pentru determinarea reactiilor alergice imediate se folosesc probele cutanate cu
alergeni bacterieni , testele leuco – si trombocitopenice , reactia de hemaglutinare
etc.
Pentru determinarea reactiilor alergice de tip lent se folosesc probele cutanate ,
reactia de leucocitoliza, testul de blastotransformare a limfocitelor etc