16.

EVALUAREA EFICIENTEI IGIENEI PROFESIONALE PRIN CONTROLUL PLACII BACTERIENE

Solutii colorante
Sol. Fuxina bazica 0,2-0,3 % - se utilizeaza prin clatirea lurii 20-30sec. Urmata de clatirea abundenta a
gurii tinp de 30 sec.
Sol. albastru de metilen 2%- se foloseste prin tamponament usor.
Sol. Violet de gentiana 1%.
Sol. Albastru de toluidina 1%.
Sol. Hematoxilina 0,1% urmata de eozina 1%.
Sol. Iod-iodurata-Lugol.
Sol. Butler in doua nuante .
Sol. de fluorescenta DC galben nr.8 –se evidentiaza cu lamoa de lumina Plak-Lite.
Coloranti Bifazici coloreaza selectiv placa bacteriana tinara si cea matura:
Sol.Dis-plaque- coloreaza placa recenta (2-3 zile)in rosu si placa veche (9-18zile) in albastru.
Eritrozina (drajeuri sau comprimate colorante Placolor) care in timp se dizolva in saliva si coloreaza
placa bacteriana
Produse tipizate sub forma de drajeuri: Placolor, Ceplac, Revelan, Mentadent, Red – Cote, care se
dizolva in saliva si coloreaza placa bacteriana.
Revelarea placii bacteriene se poate face in cabinetul stomatologic sau individual, acasa, de catre
pacient.

17.NOTIUNI DE GINGIVITA.FACTORII ITEOLOGICI SI LOCALI SI GENERALI.

Gingivita reprezintă inflamația gingiilor, fără afectarea ligamentelor periodontale care susțin
implantarea dintelui în alveolă sau a osului. Gingivita apare ca rezultat al acțiunii unor factori locali
sau generali, iar apariția ei poate fi secundară unei alte afecțiuni a organismului.

Gingivita presupune următoarele modificări:

Cresc secrețiile fluidului gingival, este modificată compoziția sa;
Sângerarea papilelor gingivale;
Modificarea culorii gingiilor – tentă palidă, roșie sau cianotică;
Modificarea conturului papilei.

Factorii locali:
igiena insuficientă a cavităţii bucale (prezenţa plăcii bacteriene);
prezenţa tartrului dentar;
obturaţii defectuoase (în zona papilei interdentare);
construcţii protetice incorecte (iritaţii cu croşete);
aparate ortodontice (activarea incorectă);
şinele în caz de fracturi a oselor maxilare (dinţilor);
înghesuiri de dinţi, fixarea joasă (prea sus) a frenulelor buzelor;
deprinderi vicioase (ţinerea şi muşcarea pixului);
factori nocivi profesionali (cariere de piatră şi cărbune, întreprinderi chimice, de panificaţie);
substanţe chimice (benzina, lacuri, săruri ale metalelor grele);
substanţe chimice iatrogene (pasta arsenicală – necroza papilei interdentare).
Factorii generali – pe fondalul maladiilor generale se declanşează formele grave de gingivite.
boli ale sângelui (unul din simptomele precoce a leicozelor);
afecţiunile sistemului cardio-vascular;
afecţiunile sistemului gastro-intestinal (ulcere, gastrite, colite);
boli ale sistemului endocrin (diabetul zaharat);
Dereglări hormonale (gingivita juvenilă);
intoxicaţii cu substanţe medicamentoase (definipin – în tratamentul epilepsiei);
intoxicaţii cu metale grele (mercur, plumb, bismut, etc.);
Irradieri cu razele X;
boli infecţioase;
la fumători (alcolici) şi narcomani).
Cea mai acceptabilă clasificare a gingivitelor ar fi cea propusă de OMS, care descrie manifestarea
clinică a leziunilor parodonţiului:
K.05.0 Gingivita acută.
K.05.00 Gingivo-stomatita streptococică acută.
K.05.08 Altă gingivită precizată.
K.05.1 Gingivita cronică.
K.05.10 Gingivita marginală simplă.
K.05.11 Gingivita hiperplazică.
K.05.12 Gingivita ulcerativă.
K.05.13 Gingivita descuamativă.
K.05.18 Altă gingivită cronică precizată
INDUSE DE BIOFILM
Gingivita catarală acută – mai frecvent se întâlneşte la copii cu boli respiratorii acute (virotice), care
după un tratament adecvat, gingivita dispare fără a lăsa complicaţii.
Tabloul clinic:
Acuze – durere,senzaţii de usturime în mucoasa gingivală, apare desinestătător şi se intensifică în
timpul alimentaţiei (fierbinte, acru, sărat), edem gingival, sângerări în timpul alimentaţiei şi periajului,
miros fetid.
Obiectiv – vârful papilelor sau a marginii gingivale, sau toată gingia edemaţiată, hiperemiată, laxă,
sângerează la atingere, uşoară mobilitate dentară din cauza edemaţierei sistemului ligamentar
superficial, creşterea profunzimii şanţului gingival. Este un proces reversibil – dacă se intervine cu un
tratament adecvat
Gingivita catarală cronică – apare pe locul unde persistă mult timp elementul iritant cronic (inclusiv şi
gingivita catarală acută de la 1 până la 7-14 zile).
Tabloul clinic
Acuze – pot lipsi;
- prurit, usturime, discomfort;
- sângerări gingivale, îndeosebi la periaj, tăierea alimentelor dure
(măr, morcov, pâine);
- miros fetid din cavitatea bucală, defect estetic.
Obiectiv – hiperemie gingivală cu nuanţă cianotică;
- edem al papilelor şi marginii gingivale, papilele rămân în
creştere şi nu se lipesc către suprafaţa dintelui;
- prezenţa pungii gingivale clinice;
- prezenţa depozitelor (moi şi dure);
- miros fetid din cavitatea bucală.
INDUSE NU DE BIOFILM
Gingivita descuamativa este denumirea frecventa a unor gingivite cu manifestari bucale in diskeratoze
sau dermatoze: lichen plan, pemphigus vulgar, pemfigoidul benign al mucoaselor, lupus eritematos,
eritemul multiform, psoriasis, sclerodermie.
19.PARODONTITA MARGINALA NOTIUNE
Parodontita marginala profunda, cunoscuta popular sub numele de paradontoza este o
afectiune inflamatorie a aparatului de sustinere a dintelui, numit parodontiu marginal.
Paradontoza afecteaza atat gingia cat si structurile profunde ale parodontiului : ligamentele
parodontale si osul alveolar. Paradontoza este o boala distructiva care cauzeaza pierderea
atasamentului gingival urmata de resorbtia progresiva a ligamentelor periodontale si a osului
alveolar. Netratata, parodontoza va conduce la aparitia mobilitatii dentare si pierderea
ulterioara a dintilor.

20. MECANISMUL PATOGENETIC IN DEBUTUL SI EVOLUTIA PARODONTITEI

MARGINALE

Ca urmare a proceselor osoase resorbtive si ale retractiei gingivale consecutive, la nivelul

dintilor pluriradiculari se descriu urmatoarele grade de afectare:
Gradul I: leziunile sunt incipiente si afecteaza in principal gingia care se retrage si pune in
evidenta zona de furcatie fara ca sonda sa patrunda interradicular.
Gradul II: sonda exploratoare patrunde interradicular pe o distanta de 1-3 mm; examenul
radiologic nu deceleaza o resorbtie semnificativa, evidenta a septului interradicular, dar
demineralizarea este prezenta.
c pune in evidenta resorbtia limbusului septului interradicular.
Gradul IV: sonda exploratoare traverseaza in intregime spatial interradicular de la nivelul
furcatiei pana pe versantul opus. Radiologic se constata grade diferite de resorbtie osoasa a
septurilor interradiculare.