CURS SEMIOLOGIE

GENERALA

Conf. dr. F. Mitu

 DATE GENERALE

BOALA = o stare a unui organism viu în care funcţia

acestuia (a unui organ sau în întregime) nu se
desfăşoara la parametrii optimi.
SĂNĂTATEA (OMS) = starea de bine fizic, mental şi
social, nu numai simpla absenţă a bolii sau a infirmităţii.
Scopul relaţiei medic – bolnav este alinarea sau prevenirea
suferinţei, adică tratamentul curativ sau profilactic.
Pentru a realiza acest scop, medicul trebuie să stabilească
cauza şi mecanismele care au determinat suferinţa şi să
o încadreze într-un sistem = să pună un diagnostic.
 DATE GENERALE

DIAGNOSTIC = “cunoaştere în totalitate” (dia = prin,

gnosis = cunoaştere)

Diagnosticul este o etapă esenţială în tratament. El implică:

 Diagnosticul diferenţial = procesul de comparare,
interpretare şi selecţie a datelor
 Diagnosticul pozitiv = incadrarea într-un sistem de
clasificare a bolii, o concluzie clinică. El precede actul
terapeutic.

Conf. dr. F. Mitu

 DATE GENERALE

Diagnosticul se bazează pe prelucrarea de date care provin

din trei surse:
 Manifestările descrise de pacient (suferinţele sale) =
SIMPTOME (ex durere, ameţeli, greturi etc)
 Modificările observate de medic la examinarea
pacientului = SEMNE (ex paloare, erupţii tegumentare,
edem etc)
 Modificările unor parametri de laborator.
Toate aceste trei categorii de date trebuie analizate în
evoluţia lor în timp – în dinamică.
 DEFINIŢII

SEMIOLOGIE = parte a medicinii care studiază

simptomele şi semnele bolilor în vederea diagnosticării.
semeion = semn, logos = ştiinţă
Semiologia cuprinde
– etapa de recoltare a datelor şi
– etapa de interpretare (diagnostic diferenţial)
SIMPTOMELE sunt date subiective, relatate de pacient,
deci dependente de capacitatea de percepţie, relatare şi
interpretare a bolnavului, ca şi de capacitatea de
interpretare a medicului.
Există simptome pur subiective (ex durerea) şi simptome
cu componentă obiectivă (ex dispneea).
 DEFINIŢII

SEMNELE sunt date obiective obţinute de medic prin

deprinderea tehnicilor de examinare (inspecţie, palpare,
percuţie, ascultaţie).
SINDROMUL = o asociaţie de simptome şi semne cu
mecanism comun de producere dar cu cauze diferite
sin = împreună, dromos = drum
Reprezintă etapa iniţială cea mai frecventă de diagnostic
diferenţial. Ex: sdr edematos, sdr hipertensiv, sdr ascitic,
sdr icteric.
 DEFINIŢII
DIAGNOSTICUL = identificarea şi clasificarea suferinţei bolnavului.
Are mai multe componente (nu toate posibile sau obligatorii):
Dg anatomic (morfologic). Ex pneumonie, ciroză hepatică
Dg etiologic – stabilirea cauzei bolii. Ex pneumonie
pneumococică, ciroză alcoolică
Dg funcţional – răsunetul bolii asupra funcţiilor
organului/organelor afectate. Ex ciroză hepatică alcoolică
decompensată parenchimatos
Dg complicaţiilor
Dg de evoluţie sau de activitate a bolii
Dg altor boli sau stări coexistente
 CAUZE DE EROARE ÎN DIAGNOSTIC
Cauze dependente de medic:
1. Deficit de cunoştinţe în obţinerea, interpretarea şi utilizarea datelor.
Volumul de cunoştinţe în domeniu creşte foarte rapid, deci şi nevoia
de perfecţionare continuă a medicului.
2. Eroare de interpretare şi utilizare a datelor datorat deficitului în
formarea medicului:
• Eroare prin statistică – considerarea bolii celei mai frecvente ca fiind şi cea
prezentă la bolnav
• Eroare prin ignoranţă tehnică – absolutizarea unor date de laborator imperfect
standardizate
• Eroare prin idee preconcepută – emiterea unor ipoteze înainte de examinarea
pacientului
3. Examinare incompletă, incorectă, cu obţinere de date eronate sau
incomplete – nu este de acceptat.
 CAUZE DE EROARE ÎN DIAGNOSTIC
Cauze dependente de bolnav:
1. Furnizare de date false, inexacte, incomplete, în mod
conştient sau involuntar. Ex. omisiuni involuntare la
varstnici sau subiecti fără spirit de observaţie; date
false voit în anumite scopuri.
2. Boli cu tablou incomplet, necaracteristic sau modificat.
Ex. examinare într-un moment precoce al bolii,
coexistenţa altor boli care modifică simptomele.
Cauze care tin de medic şi pacient: incapacitate de
comunicare, relaţie defectuoasă medic – pacient.
 FOAIA DE OBSERVAŢIE CLINICĂ

Definiţie: documentul în care se consemnează toate datele

obţinute despre pacient prin diferite metode de
investigaţie clinice şi de laborator.
F.O. reprezinta
 Un document medical – date referitoare la diagnostic,
evoluţie, tratament
 Un document ştiinţific – sursă de documentare şi analiză
ştiinţifică medicală
 Un document juridic (medico-legal) – trebuie completată
numai de către medic imediat după internarea
pacientului, cu responsabilitate.
 FOAIA DE OBSERVAŢIE CLINICĂ

F.O. cuprinde cinci parţi:

1. Datele generale (informative)
2. Anamneza
Se obţin din interogatoriu: vârstă, profesie, antecedente, simptome
până la internare etc
3. Starea prezentă: cuprinde simptomele, semnele, investigaţiile
paraclinice
4. Evoluţia bolii: date subiective şi obiective care indică mersul
bolii; se notează zilnic
5. Epicriza: un rezumat (sinteză) al diagnosticului, prognosticului,
tratamentului şi indicaţiile de tratament şi recuperare la domiciliu
 DATELE GENERALE
Date cu caracter personal: vârsta, sexul, profesia, locul şi data naşterii, domiciliul,
grupa sanguină, alergie la medicamente sau substanţe, data intrării şi ieşirii
din spital, starea la ieşire, diagnosticul de trimitere, diagnosticul de externare
VÂRSTA:
Copii: b infectocontagioase (rujeola, rubeola, scarlatina)
Adulţi: ulcerul gd, HTA
Vârstnici: boli ats, degenerative, neoplazice, frecvente
comorbidităţi
Evoluţia unor boli este diferita la vârste diferite (ex neoplaziile la
tineri)
Boli care nu pot apare la copii: anemia pernicioasă
Boli care nu pot debuta la vârstnici: hemofilia
 DATELE GENERALE
SEXUL:
Afecţiuni specifice organelor genitale externe şi interne
Femei: stenoza mitrală, litiaza biliară, infecţiile urinare,
hipertiroidismul, anemia feriprivă, PR, osteoporoza.
Complicaţiile ats apar după menopauză (când dispare
protecţia estrogenică)
Barbaţi: neo bronhopulmonar, BAP, cancerul gastric, boala
Addison, guta, SA

DOMICILIUL:
Zone endemice – guşa (jud Neamţ, Câmpulung
Moldovenesc)
Delta Dunării – HTA datorate excesului de sare şi
alcool
 DATELE GENERALE

PROFESIA:
Boli determinate de noxele de la locul de muncă: saturnism
(intoxicaţia cu plumb), silicoza (inhalare de pulberi de siliciu
– pietrari, mineri), antracoza (industria cărbunelui)
Mediul umed şi friguros favorizează bolile reumatismale,
bronşitele
Expunerea la radiaţii – risc de leucemii, cancer.
 ANAMNEZA

Definiţie: totalitatea datelor obţinute de medic din

convorbirea cu pacientul (din interogatoriu)
anamnesis = amintire
Are deosebită importanţă în diagnostic, uneori esenţială (ex
angina pectorală, ulcerul duodenal)
Recomandări:
Tact, răbdare, experienţă, capacitate de adaptare la
gradul de înţelegere al pacientului, obţinerea încrederii
în medic
Formulare simplă a întrebărilor
 ANAMNEZA

Sunt trei modalităţi de a lua anamneza:

Pacientul relatează singur suferinţa sa (Anamneza
libera). Dezavantaje: durată lungă de timp, tendinţa
bonavului de a insista pe elemente neesenţiale
Medicul pune întrebări bolnavului (Anamneza
interogativa). Dezavantaje: omisiuni, risul de a primi
răspunsuri sugerate de întrebare
Anamneza combinată: pe măsură de pacientul
povesteşte se intervine cu întrebări
Situaţii în care anamneza nu poate fi obţinută de la pacient:
comă, amnezie, deficienţe mintale, surditate
 ANAMNEZA

Cuprinde patru părţi:

1. Motivele internării
2. Istoricul bolii actuale
3. Antecedentele personale şi heredocolaterale
4. Condiţiile de viaţă şi de muncă
 MOTIVELE INTERNĂRII

Simptomele majore care au determinat internarea: 2 –

3 simptome principale
Nu se trec toate simptomele resimțite de pacient și
care datează de mai mult timp, ci doar cele care au
dus la internare
Întrebări: ”Ce vă supără?”, ”Ce v-a adus la
consultație?” (Nu ”ce vă doare”, căci durerea poate
lipsi)
 ISTORICUL BOLII

Cea mai importantă parte a anamnezei

Desfășurarea în timp a suferințelor bolnavului de la apriție
până la prezentare la medic.
Date care trebuie obținute:
Debutul bolii:
Acut (ex infarct miocardic, pancreatita acuta)
Insidios (ex ulcer duodenal, insuficiență cardiacă cronică)
Inaparent sau asimptomatic
– Descrierea simptomelor dpdv al cronologiei, localizării,
intensității, evoluției
– Circumstanțele apariției (exces alimentar, efort fizic etc)
 ISTORICUL BOLII

Evoluția simptomelor, consulturi medicale/internări,

tratamente efectuate, apariția de complicații. Istoricul
diferă în bolile acute sau cronice:
– Boli acute: istoric scurt (ex pneumonie)
– Boli cronice: istoric lung, cu perioade de recrudescență și
ameliorare, internări, tratamente. Se disting două etape:
istoricul episodului actual și istoricul bolii cronice.
Simptomele vor fi descrise ca localizare, momentul
apariției și evoluția, intensitate, femomene de însoțire,
evenimente cere le provoaca, manevre care la
amelioreaza.
ANTECEDENTELE PERSONALE PATOLOGICE

Toate bolile, operațiile, accidentele suferite de pacient

Unele au legătura cu boala actuală (ex transfuzie
urmată de hepatită virală acută), altele indică
particularităâile biologice (ex DZ, HTA)
De întrebat în mod special: boli infectocontagioase în
copilărie, transfuzii, boil infecțioase specifice (tbc,
sifilis, SIDA, hepatită virală), boli cronice (HTA, DZ),
boli psihice, intoxicații, alergii
Consumul cronic de medicamente și droguri (ex
antinevralgic)
ANTECEDENTELE PERSONALE FIZIOLOGICE

La femei: informații privitoare la ciclul menstrual,

sarcini, avorturi, menopauza
Prezența macrosomiei la nou-născut (peste 4000 g) –
risc de dezvoltare a diabetului zaharat la mamă
Menopauza precoce – risc de apariție prematura a
BCV și osteoporozei la femei
ANTECEDENTELE HEREDOCOLATERALE
(FAMILIALE)

Prezența la rudele de sânge a unor boli cu transmitere

genetică
– Boli genetice cu transmitere AD sau AR – mai rare în practică
– Boli cu transmitere poligenica: DZ, HTA – mai frecvente
Prezența în familie a unor boli contagiose
Expunerea în familie la aceleași noxe
 CONDIȚII DE VIAȚĂ ȘI DE MUNCĂ

Profesii care predispun la îmbolnăviri: tipografii

(expunere la plumb), expunere la azbest (risc de
tumori pleurale), construcții (vibrațiile ciocanului
pneumatic), silicoza etc
Absența profesiei: stare precară de nutriție
Stres profesional (greu de cuantificat): boli
neuropsihice
 CONDIȚII DE VIAȚĂ ȘI DE MUNCĂ

Starea socială sau familială precară: carențe

alimentare, locuințe insalubre
Alcoolism: cantitate, calitate,timp
Tabagism: cantitate, timp
SITUAȚII SPECIALE DE ANAMNEZĂ

Anamneza la copii (sub 5 ani): informații de la un

părinte sau rudă. Risc: factor subiectiv în interpretarea
simptomelor.
Anamneza la vârstnici – probleme:
– Multiple afecțiuni cu istoric îndelungat
– Tulburări de memorie sau afective
Anamneza la pacientul comatos: infomații de la altă
persoana din anturaj; se va menționa numele persoanei
și relația cu pacientul
Anamneza pacientului taciturn: tulburări de memorie,
afecțiuni psihice
SITUAȚII SPECIALE DE ANAMNEZĂ

Anamneza bolnavului logoreic: sunt necesare răbdare

și tact, intervenție cu întrebări de precizare a unor
date.
– Abundența simptomelor (”ce nu mă doare!”) trădează o
nevroză (cel mai des).
Anamneza la bolnavul agresiv: calm și răbdare
Anamneza bolnavului deprimat sau anxios: va fi liniștit
și calmat cu tact
Anamneza bolnavilor cu deficite senzoriale: cu
surditate, orbi
 BIBLIOGRAFIE
Bates B. A Guide to Physical Examination and History Taking.
J.B. Lippincott, 1991
Bruckner I. Semiologie medicală, Ed. Medicală, Bucureşti, 2007
Epstein O, Perkin GD, de Bono DP, Cookson J. Pocket Guide to
Clinical Examination, Mosby-Yearbook Europe Ltd, London, 1993
Fauci AS, Kasper DL et al. Harrison’s Principles of Internal
Medicine, 17-th Edition, McGraw-Hill, 2008
Mitu F. Semiologie medicala generala, Ed “Gr.T. Popa“ U.M.F.
Iasi, 2009
Pandele GI. Semiologie medicală, vol.1, Ed. Ars Longa, Iaşi, 2007
Stanciu C. Curs de semiologie medicală, IMF Iaşi 1992
Rusu V. Dicţionar medical, Ed. Medicală, Bucureşti, 2001