RĂSPUNDEREA PROFESIONALĂ

MEDICALĂ
Introducere

Prof. Dr. Beatrice Gabriela Ioan

U.M.F. “Grigore T. Popa” Iaşi
 Istoric
Papirusul „E. Smith” (mai mult de două milenii înaintea erei
noastre) şi în papirusul „Ebers” → „sun” (medic).

Jurământul lui Hipocrat

- Devotament faţă de bolnavi
- Respectarea secretului profesional
- Promovarea beneficiului şi evitarea lezării pacientului

“Legământul medical” al lui Musa Ibn Maimun (cunoscut şi

sub numele de Maimonide) – medic care a avut printre
pacienţi pe sultanul Saladin şi pe regele Richard Inimă de Leu.
 Istoric
• Codul Hamurabi (cca 1725 î.e.n.) - primele prevederi
(cunoscute) privind răspunderea penală şi civilă a medicului

• Legile lui Manu, Cărţile vieţii, Vedele (India) vorbesc despre

puritatea morală şi pregătirea profesională a medicului

• Cărţile Biblice, Talmudul, conţin texte privind condiţiile de

activitate ale medicului şi răspunderea lui pentru greşelile
săvârşite

• Egiptul antic- un adevărat cod medical care reglementa şi

răspunderea medicului
 Istoric
Roma antică

• Lex Cornelia → răspunderea medicului (chiar în lipsa

relei credinţe) pentru:
→ provocarea avortului,
→ părăsirea bolnavului,
→ moartea unui sclav tratat neglijent

• Lex Aquilia → răspunderea civilă pentru moartea, din

vina medicului, a unui sclav
→ termenul de „culpa gravis” → la baza a
numeroase legislaţii
 Istoric

• Paul Zacchias în „De erroribus Medicorum a lege punibilibus”

face distincţie chiar între diferite tipuri de culpe

• În Germania, răspunderea civilă a medicului a fost recunoscută prin

Constitutio Carolinae a lui Carol Quint
↓
Necesitatea unei expertize a faptelor
Evoluție

• Responsabilitate
bazată pe rezultat
↓
• Responsabilitate
bazată pe mijloace
 Răspunderea medicală

• Urmăreşte protejarea intereselor bolnavului

• Stimulează iniţiativa medicului în interesul bolnavului

(evitarea cazurilor de urmărire pentru responsabilitate)
↓
Are valoare profilactică

→ Necesită îmbinarea armonioasă a raţionalului cu afectivul şi a

prudenţei cu determinarea.

→ Practica medicală- aspecte neprevăzute → noi riscuri şi

responsabilităţi pentru medic
 Obligațiile medicului
• Obligațiile medicului în general
- protejarea vieții umane
- competență- standarde profesionale
- compasiune și respectarea demnității umane

• Obligațiile medicului față de pacienți

- respectarea drepturilor pacienților
- loialitate
- cunoștințe de calitate
- respectarea limitelor de competență

• Obligațiile medicului față de confrați- respect, reguli de concurență

 Răspunderea medicală- tipuri
• Penală- infracțiune- încălcare relaţie socială ocrotită de lege

• Civilă, de natură contractuală- repararea prejudiciului

patrimonial produs prin fapta ilicită a unei persoane.

• Disciplinară
- Codul muncii - încălcarea obligațiilor prevăzute în contractul
de muncă.
- Încălcarea normelor deontologice ale profesiei

• Administrativă - a instituţiei sanitare

• Pot coexista!
 Responsabilitatea medicală - condiții
• Conduita ilicită

• Rezultat vătămător al acestei conduite- excepție r. disciplinară!

• Legătură de cauzalitate între conduita ilicită și rezultatul produs

• Vinovăție din partea subiectului actului ilicit

• Absența împrejurărilor sau cauzelor care înlătură răspunderea juridică:

- Starea de necesitate
- Cazul fortuit
- Eroarea de fapt
 Culpa medicală
• Deficiența în acordarea îngrijirii medicale

• Condiții:
- medicul avea o datorie de îngrijire față de pacient
- medicul a manifestat deficiențe în exercitarea datoriei de
îngrijire → neîndeplinirea cu vinovăție a datoriei
- producerea unui prejudiciu fizic/psihic
- între deficiențe și prejudiciu există legătură de cauzalitate
directă
 Culpa medicală
• Tipuri
C. in agendo (comisiune)- acțiune inadecvată- nepricepere, imprudență,
stângăcie, nepăsare/ușurință

C. in omitendo (omisiune)- inacțiune, neefectuarea unei acțiuni necesare

C. in eligendo- alegerea greșită a procedurilor, delegarea unei persoane

nepotrivite

C. in vigillando- încălcarea obligației de confraternitate- sprijinirea colegilor,

nesolicitarea de ajutor, neinformare

• Probarea - victima- pentru medic funcționează prezumția de nevinovăție

Excepție- res ipsa loquiter
 Eroare vs. Greșeală
• Eroarea → producerea unui prejudiciu din cauza naturii lucrurilor- orice
medic, în aceleași condiții, ar fi produs același prejudiciu

* Eroarea de fapt
- nu poate fi prevăzută- imperfecțiunea cunoașterii la un moment dat, evoluția
atipică a bolii
- neimputabilă

* Eroarea de normă= greșeală

- ține de domeniul conștiinței profesionale
- imputabilă
- omisive/comisive; grave/ușoare; certe/îndoielnice

• Greșeala → neaplicarea/nerespectarea unor norme de comportament

profesional pe care un alt profesionist, în aceleași condiții, le-ar fi respectat
Elem. central - capacitatea profesională
 Eroare vs. Greşeală
Eroarea
 de domeniul cunoaşterii
 deseori inevitabilă, deoarece ţine de
natura lucrurilor
 de regulă imprevizibilă în condiţii de
comportament medical competent şi
prudent
 poate fi comisă de orice persoană plasată
în aceleaşi condiţii de lucru
 Progresul tehnic poate creşte riscul
erorilor, făcându-le şi mai vizibile
Greşeala
 de domeniul corectitudinii medicale
 evitabilă, deoarece ţine de conduita
medicului
 de regulă previzibilă când lipseşte
comportamentul medical competent şi
prudent
 comisă numai de cei care în aceleaşi
condiţii de lucru nu respectă regulile de
comportament profesional
 Indiferent de progresul tehnic:
• informare insuficientă
• încălcarea consimţământului
• nesupravegherea pacientului
• greşeala de diagnostic
• tehnica medicală etc.
 Tipuri de erori/greșeli
• De diagnostic

– diagnostic întârziat sau greşit

– utilizare greşită a testelor indicate

– utilizarea de teste sau terapii învechite

– incapacitatea de a acţiona conform rezultatelor

monitorizării sau testelor
 Tipuri de erori/greșeli
• De tratament
Erori în realizarea unor intervenţii

Erori în calcularea dozării unor medicamente

Intârzieri prevenibile ale tratamentului

• De tratament medicamentos
Nealegerea medicamentului adecvat

Nealegerea posologiei adecvate

(vârstei, sexului, greutăţii, pro dosis, pro die, durată)

Nerespectarea contraindicaţiilor generale ale medicamentului

 Tipuri de erori/greșeli

- Nerespectarea contraindicaţiilor particulare

(APP, sarcină, vârstă, comorbidităţi)

- Lipsa de urmărire a complianţei, eficienţei şi toleranţei (efecte

adverse)

- Folosirea unui medicament expirat

• De prevenţie
Lipsa furnizării unui tratament profilactic

Monitorizare sau evaluare inadecvată

 Erori in terapia chirurgicală
Lipsa de îndemânare, neatenţie, imprudenţă, neglijenţă în
executare, oboseală:

- Înşelarea asupra obiectului de operat

(membrul, vertebra, rinichiul, lobul)

- Rănirea / vătămarea structurilor / organelor vecine

(ligatura sau secţionare de ureter la histerectomie,
perforarea / secţionarea arterei femurale la cura herniei
inghinale)

- Comiterea unei neglijenţe: uitarea unei comprese sau

instrument în plaga operatorie
 Erorile cauzează patologie/deces

• IOM, 1997 → 44,000-98,000 morţi datorate erorilor medicale

• SUA, Barbara Starfield (2000) → semnal de alarmă:

– 12 000 morţi prin chirurgie nenecesară
– 7 000 morţi prin erori medicamentoase în spitale
– 20 000 morţi prin alte erori în spitale
– 80 000 morţi prin infecţii nosocomiale
– 106 000 efecte adverse medicamentoase în spitale

Total  225 000 decese/an

↓
Iatrogenia - a 4-a cauză de mortalitate, după bolile cardio-vasculare,
cancer si bolile cerebro-vasculare.
 Riscul
• Oportun → calculat și controlat
• Inoportun → necontrolabil → trebuie evitat

Dpdv juridic:
• Riscuri supuse normării → pot fi evaluate anticipat
• Riscuri nesupuse normării → imprevizibile, situații de urgență, caz fortuit

• R. justificat → acceptat conștient, legitimat:

- salvează de la un pericol mai mare
- pericolul este real, actual, iminent, nu poate fi evitat altfel
- valoarea bunului supus riscului este mai mică decât a prejudiciului
• R. ilegitim → ex. depășirea competenței, încredere exagerată în forțele
proprii
 Riscul

• Temeritatea profesională → practicarea unor acte medicale

neconsacrate, riscante față de pregătirea medicului și cond. de
lucru

• Riscul profesional → tolerabil dacă se iau toate măsurile de

precauție necesare, dictate de cunoștințele sale profesionale și
normele morale
 Consimţămîntul
Consimţămîntul bolnavului este un criteriu salutar în evaluarea
riscului util - drept al pacientului și obligație a medicului

Consimţământul, după prealabila informare - esenţial în

profilaxia urmăririlor judiciare pentru greşeală medicală

Consimţământul trebuie să exprime echilibrarea dintre

prevederea riscurilor şi asumarea lor, dintre avertizarea utilă
şi avertizarea excesivă.
 Regulile de profilaxie a riscului

• Competenţă deplină = onestitate profesională

• Diligenţă manifestată prin îngrijirea atentă, conştiincioasă

conform ultimelor achiziţii ştiinţifice medicale

• Prudenţă raţională, ţinând seama de hipertrofia arsenalului

terapeutic

• Capacitate de a lua hotărâri în situaţii dificile, implicând

acceptarea unor riscuri în interesul bolnavului

• Devoţiune permanentă faţă de profesiunea medicală

Frica de risc duce la
practicarea medicinei
defensive
Atitudinea faţă de greşeala
medicală
 Negarea
• Negarea conceptului de eroare: ex. - medicina ca
"zonă gri"

• Represie: uitarea a ceea ce de fapt s-a întamplat

• Redefinirea greşelii ca non-greşeală, greşeală minoră,

fără urmări
 Distanţarea
• Fiecare face greşeli

• Am făcut tot ceea ce puteam mai bine

• Nu se putea face nimic

• Nu poti să le ştii pe toate

 Disculparea
• Blamarea sistemului

• Blamarea superiorului

• Blamarea subordonatilor

• Blamarea bolii

• Blamarea pacientului
 Cauzele subraportarii şi neanalizării
erorilor/greşelilor medicale

Frica de posibile consecinte:

- afectarea imaginii (blamul colegilor, compromiterea reputaţiei
in fata pacientilor)
- penalităţi administrative,
- acuzaţia de malpraxis
- tendinţa administraţiei spitalelor de a nega fenomenul sau de
a arunca povara oricărei acuze pe umerii doctorilor chiar dacă
situaţia a fost generată de carenţe în sistem
↓
Neglijarea/evitarea raportării chiar in cazul erorilor /
accidentelor clar neimputabile pentru evitarea unor complicatii
considerate birocratice si cronofage
 Eroarea medicală
Medicul- victimă secundară
I. Impact psihologic

• Fiecare practician cunoaste, virtual, senzatia ingrozitoare prin care trece

cel ce a comis o greseala.

• Te simti izolat si expus, coplesit de instinctul de a vedea daca cineva a

observat. Agonizezi sfâşâiat de gândul “ce să faci”, daca “să spui
cuiva” , “ce să spui”.

• Mai tarziu evenimentul se deruleaza in mintea ta iarasi si iarasi. Iti pui

intrebari privind propria competenta si te temi sa nu fii descoperit.

• Stii ca ar trebui sa te confesezi dar te infricoseaza perspectiva potentialei

pedepse si a maniei pacientului.
 Eroarea medicală
Medicul- victimă secundară

II. Mitul medicinii infailibile

- Nu exista loc pentru greseli in medicina moderna. Societatea le-a

incredintat medicilor povara de a intelege boala si de a negocia cu ea.

- Progresul tehnologic → speranta perfectiunii

- Desi ”doctorii nu sunt decat fiinte umane”

- Pacientii - nevoia de a-si considera medicii infailibili

 Eroarea medicală
Medicul- victimă secundară

III. Atitudinea spitalelor

- Spitalele reactioneaza la fiecare eroare ca la o anomalie a carei solutie este

izoleze si sa blameze un individ
↓
Lipsa intervențiilor destinate reducerii erorilor