RISCUL DE APARITIE AL

CARIEI DENTARE ȘI
ALĂPTAREA: O
REVIZUIRE SISTEMATICA
ȘI META-ANALIZĂ

SFIRNACIUC LOREDANA
GRUPA 6
MEDIC REZIDENT ANUL 1 STOMATOLOGIE GENERALA 2021
 Riscul de aparatie a cariei dentare și alăptarea:
O revizuire sistematica și meta-analiză

Abstract
Context: Puține studii au evaluat efectul alăptării, al hrănirii cu biberonul și al consumul de
zahăr in cariile dentare ale copiilor. Am investigat dacă durata alăptarii este un factor de risc
pentru cariile dentare la dentiția primară, independent de consumul de zahăr.
Unii cercetători au sugerat că cariile dentare sunt cea mai nefavorabila consecinta legata de
alăptare la copiii mai mari de 1 an, în același timp alți cercetatori susțin că este un factor de
protecție față de carie.
Scop : Această lucrare își propune să determine efectul unei alăptării prelungite și riscul
apariției cariilor dentare la sugari.
Materiale și metode: a fost efectuată o căutare sistematică efectuata pe diferite baze de date
medicale pentru a identifica studii de stomatologie, care au studiat rezultatul grupului
suficient alăptat față de grupul cel mai puțin de sugari alăptați. Folosind procesul de meta-
analiză, , am realizat o meta-analiză a incidenței cariei dentare la copii alaptati mai mult de 6
luni (ca rezultat principal).
Rezultate:
Au fost identificate cinci studii care au implicat 4388 sugari, cu 2717 sugari alapatati suficient
și 1671 sugari din grupul mai puțin alăptati. Meta-analiza procesului a relevat o scădere foarte
semnificativă a incidenței cariilor dentare în grupul suficient alăptat comparativ cu grupul mai
puțin alăptat,la sugarii alăptați (p <0,001).
Concluzie: În concluzie, prevalența cariilor dentare a fost foarte scăzut. Hranirea frecventa cu
biberonul a fost asociata cu șanse mai mari de a dezvolta cariile dentare. Alăptarea și
alăptarea noaptea a avut un efect protector asupra cariilor dentare.
Introducere
Caria dentară este cea mai neobișnuită tulburare cronică a tineretului și o misiune de
sănătate publică. Caria poate afecta aspectele fizice și psihosociale ale unui copil frumos
dezvoltat, care duce la durere, stare alimentară slabă, probleme de comportament. Patogeneza
cariilor dentare include aportul obișnuit de carbohidrați care pot fi metabolizați folosind
bacterii cariogene, igienă orală deficitara pentru a scăpa de sau perturba biofilmele sau placa
carioogenă și expunerea inadecvată la fluor. [1]
Dovezile privind hrănirea sugarului ca aspect de risc pentru caria dentara este inconsistentă.
Șansa de a dezvolta carii dentare este asociată cu conținutul de carbohidrați din laptele
matern sau componentele acestuia de partea elementelor care decid perioada de contact între
laptele matern sau formula și dentiția eruptă (adică frecvența hrănirii și practicile de hrănire
care determină ponderea laptelui matern sau a formulelor în jurul suprafețelor dinților,
inclusiv hrănirea sugarilor in timpul somnului). Determinantul vital de formare a cariei, este
vârsta colonizării și a nivelil de cariogenitate al microorganismelor(de exemplu,
Streptococcus mutans) în gura unui sugar. Colonizare orală mai timpurie și mai densă prin
bacteriile cariogene sunt asociate cu amenințarea cariilor extinse.
Laptele matern, în evaluarea formulării, Lactobacili și materiale, inclusiv cazeina umană și
IgA secretor, care inhibă creșterea și aderența bacterilor cariogene, în special streptococi orali.
[2]
Asocierea dintre cariile dentare,un plan de reducere a cantitatii de zahăr excesiv, iar igiena
orală deficitara este stabilită corespunzător în cadrul literaturii. Dar, în timp ce evaluați
afilierea dintre alăptarea și boala cariilor, studiile arată că sunt extrem de discutabile
consecințele. Unii cercetători au sugerat ca caria dentara este cel nefavorabil efect legat de
alăptare la copii cu vârsta peste un an si 6 luni, în același timp alții susțin că este un factor de
protecție împotriva cariilor.
Această lucrare își propune să determine efectul unei alăptări suficiente și riscul apariției
cariilor dentare la sugari.

Discuţie

Această lucrare își propune să determine efectul unei alăptări prelungite și riscul apariției
cariilor dentare la un sugar.
Studiile noastre au fost publicate între 2000 și 2020. În ceea ce privește caracteristicile
sugarilor, numărul total de sugari din toate studiile incluse au fost de 4388 sugari, cu 2717
sugari alaptati prelungit și 1671 de sugari mai puțin alaptati.
Timpul mediu de urmărire a fost (37,5 luni). În ceea ce privește măsurarea rezultatului
primar, am găsit 5 studii care au raportat incidența cariilor dentare la sugarii alăptați.
Un studiu de meta-analiză a fost realizat pe 5 studii descrise și a comparat cele două grupuri
diferite de sugari; cu un total numărul de sugari (N = 4388).
Folosind modelul cu efecte fixe, procesul de meta-analiză a relevat o scădere extrem de
semnificativă a incidenței cariei dentare în grupul alaptat o perioada mai lunga de timp
comparativ cu grupul de sugari alaptati o perioada scurta de timp.
Tham și colab., au raportat că tinerii expuși la o perioadă mai lungă de timp contrar duratei
mai mici de alăptare până la vârstă de doisprezece luni (mai mult spre deosebire de alăptarea
mai mică), a avut o pericol de reducere a cariilor (SAU 0,50, I2 86,8%). Tineri alăptat> 12
luni avea un pericol crescut de carie în timp ce în comparație cu tinerii alăptați cu sân .Dintre
copii alăptați mai mult de douăsprezece luni, cei hraniti noaptea sau mai frecvent aveau un
pericol de aparitie al cariei extins în mod similar (5 cercetări, OR 7.14).
 Ha și colab., au raportat că rezultatele au fost în concordanță cu cele mai recente
studii, care au concluzionat că alăptarea până la vârsta de 24 de luni nu este legată de un risc
crescut de aparitie al cariilor din prima copilărie. Au existat mai multe rapoarte despre efectul
protector al alăptării până la vârsta de 12 luni împotriva cariilor dentare.
Rezultatele acestui aspect sunt de adăugat această bază de date și confirmă cercetările din
Brazilia care au sugerat că alăptarea susținută la 24 de luni și pesteaceasta varsta devine legate
de o incidență drastic mai mare și de carii severe. Pe acest aspect, această asociere s a
observat la copii fără expunere la apă fluorurată. Dar, important pentru țările cu pachete de
fluorurare a apei, alți cercetători nu au testat acum impactul moderator de expunere la apa
fluorurata pe asocierea dintre alăptarea susținută și cariile dentare.
Avila și colab., au arătat că copiii alăptați au avut mai puține carii dentare decât copiii
hrăniți cu biberonul (SAU 0,43). De asemenea, copiii hrăniți cu biberonul aveau mai multe
carii (p <0,05). Alăptarea poate proteja împotriva cariilor dentare în copilăria timpurie.
Beneficiile alăptării până la vârstă de 2 ani sunt recomandate de orientările OMS / UNICEF.
[11]
Feldens și colab., au raportat că, independent de diferitele variabile, și alăptarea la 12 luni,
la 38 de luni incidența cariilor timpurii la copii s-au schimbat în 1,8 cazuri mai bine la copiii
alăptați mai mult decât trei instanțe / zi (P <0,05), cu 1,4 instanțe mai mare în copii hrăniți cu
biberonul mai mult de trei cazuri / zi (P> 0,05) și 1,5 cazuri mai bine cu o frecvență excesivă
combinarea dintre biberon și alăptarea împreună (P <0,05). Incidența S-ECC a devenit
semnificativ asociat cu alăptarea frecventă (RR = 2,4; P <0,05) și cu o frecvență suplimentară
de administrare a altora alimente sau băuturi (RR = 1,7, P <0,05). [12]
Hartwig și colab., au raportat că, în total, 325 de copii din studiu.
Incidența cariilor a fost de 13%. Copiii care au avut o mai mare frecvența a aportului de
zaharoză și a celor cu placă dentară au fost mai susceptibili să faca carii dentare.
Peres și colab., au raportat că numărul mediu de suprafete cariate (DMFS). Modelarea
structurală marginală s-a obișnuit estimează efectul direct gestionat al alăptării (0-12, 13- 23
și ≥ 24 de luni) pe DMFS și S-ECC. Superioritatea S-ECC a fost de 23,9%. Cantitatea
sugerată de DMFS s-a modificat la 4.05. Tinerii care au fost alăptați ≥24 luni au avut o
cantitate mai bună de DMFS RR: 1,9) și o amenințare de 2,4 ori mai bună de a obține S-ECC
(RR: 2.4) decât cei care au fost alăptați până la vârsta de 12 luni. Alăptarea între 13 și 23 de
luni nu a avut impact asupra cariilor dentare.
Kato și colab., au raportat că, la vârsta de 30 de luni, copiii care a fost alăptati cel puțin 6
sau 7 luni, atât în totalitate, cât și parțial, a avut un risc mai mare de cariie dentară față de
sugarii care fusese exclusiv hrănită cu formule.
Nu a existat o corelație între alăptarea prelungită pentru mai mult de 1 an și alăptarea
nocturna cu carii dentare.
Frecvența somnului în timpul alăptării la sân sau la biberon a crescut riscul apariției
cariilor.Durata alăptării și caria dentara nu au fost corelate cu orice. [17]
 Concluzie
În concluzie, prevalența cariilor dentare a fost foarte scăzută. Modalitatea de hranire cu
biberonul a fost asociată cu șanse mai mari de a dezvolta carii dentare.
Alăptarea diurna și alăptarea nocturna au avut un efect protector impotriva cariilor dentare.
Din  perspectiva medicului, o relație pozitivă și informativă cu mamele poate include
sublinierea importanței alăptării pentru sănătatea bucală și recomandarea unui periaj si igiena
riguroasa.. 
Mamele pot fi încurajate sa curățe dinții copiilor înainte de a merge la culcare și folosind
pasta de dinti in cantitati adecvate, evitând demineralizarea dinților. Pasta de dinți cu fluor
poate reduce demineralizarile dentare, dar asta depinde   si de consumul de zahăr. Însă efectul
PB asupra S-ECC nu a fost mediat de factori dietetici. S-ECC este o problemă de sănătate
publică, deoarece este o afecțiune majoră, care duce la durere și suferință si care poate afecta
calitatea vieții copiilor.
Mai mult, cele mai recente recomandări ale societățilOR de pediatrie și stomatologie
recomandă alăptarea până la vârsta de 2 ani, sugerând ca aceasta să fie însoțită de periaj
dentar și o nutriție mai bună prin reducerea frecvenței și consumului de alimente cu zahăr,
menite să ajute părinții să aleagă alăptarea prelungită.
 BIBLIOGRAFIE

1. Wong PD, Birken CS, Parkin PC, Venu I, Chen Y, Schroth RJ, et al. Total
breast-feeding duration and dental caries in healthy urban children. Acad
Pediatr. 2017;17:310-315.
2. Tham R, Bowatte G, Dharmage SC, Tan DJ, Lau MX, Dai X, et al.
Breastfeeding and the risk of dental caries: a systematic review and metaanalysis.
Acta Paediatrica 2015;104:62-84.
3. Cerqueira AGS, Magno MB, Barja-Fidalgo F, Vicente Gomila J, Maia
LC, Fonseca-Gonçalves A. Recommendations from paediatric dentistry
associations of the Americas on breastfeeding and sugar consumption and
oral hygiene in infants for the prevention of dental caries: a bibliometric
review. Int J Paediatr Dent. 2020.
4. Liberati A, Altman D, Tetzlaff J, Mulrow C, Gøtzsche P, Ioannidis J, et al.
The PRISMA statement for reporting systematic reviews and meta-analyses
of studies that evaluate healthcare interventions. Bmj 2009;339.
5. Du M, Bian Z, Guo L, Holt R, Champion J, Bedi R. Caries patterns and
their relationship to infant feeding and socio-economic status in 2–4-yearold
Chinese children. Int Dent J. 2000;50:385-389.
6. Slabšinskienė E, Milčiuvienė S, Narbutaitė J, Vasiliauskienė I,
Andruškevičienė V, Bendoraitienė EA, et al. Severe early childhood
caries and behavioral risk factors among 3-year-old children in Lithuania.
Medicina 2010;46:135.
7. Tanaka K, Miyake Y. Association between breastfeeding and dental caries
in Japanese children. J Epidemiol. 2012:1112070272-1112070272.
8. Nobile CG, Fortunato L, Bianco A, Pileggi C, Pavia M. Pattern and severity
of early childhood caries in Southern Italy: a preschool-based crosssectional
study. BMC Public Health 2014;14:206.
9. Piwat S, Teanpaisan R, Manmontri C, Wattanarat O, Pahumunto N,
Makeudom A, et al. Efficacy of probiotic milk for caries regression in
preschool children: a multicenter randomized controlled trial. Caries Res.
2020:1-11.
10. Ha DH, Spencer AJ, Peres KG, Rugg-Gunn AJ, Scott JA, Do LG.
Fluoridated water modifies the effect of breastfeeding on dental caries. J
Dent Res. 2019;98:755-762.
11. Avila WM, Pordeus IA, Paiva SM, Martins CC. Breast and bottle feeding as
risk factors for dental caries: a systematic review and meta-analysis. PloS
One 2015;10:e0142922.
12. Feldens CA, Rodrigues PH, de Anastácio G, Vítolo MR, Chaffee BW.
Feeding frequency in infancy and dental caries in childhood: a prospective
cohort study. Int Dent J. 2018;68:113-121.
13. Hartwig AD, Romano AR, Azevedo MS. Prolonged Breastfeeding and
Dental Caries In Children In the Third Year of Life. J Clin Pediatr Dent.
2019;43:91-96.
14. Peres KG, Nascimento GG, Peres MA, Mittinty MN, Demarco FF, Santos
IS, et al. Impact of prolonged breastfeeding on dental caries: a populationbased
birth cohort study. Pediatrics 2017;140.
15. Kato T, Yorifuji T, Yamakawa M, Inoue S, Saito K, Doi H, et al. Association
of breast feeding with early childhood dental caries: Japanese populationbased
study. BMJ Open 2015;5:e006982.
16. Mwakayoka H, Masalu JR, Kikwilu EN. Dental caries and associated
factors in children aged 2-4 years old in Mbeya city, Tanzania. J Dent.
2017;18:104.
17. Nirunsittirat A, Pitiphat W, McKinney CM, DeRouen TA, Chansamak
N, Angwaravong O, et al. Breastfeeding duration and childhood caries: a
cohort study. Caries Res. 2016;50:498-507.
18. World Health Organization. Oral Health Survey: Basic Methods. Report of a
WHO Consultation. 4th ed. Geneva,Switzerland: World Health Organization;1997
19. Gatica G, Barros AJ, Madruga S, Matijasevich A, Santos IS. Food intake
profi les of children aged 12, 24 and 48 months from the 2004 Pelotas (Brazil)
birth cohort: an exploratory analysis using principal components. Int J Behav Nutr Phys Act.
2012;9:43
20. Anderson CA, Curzon ME, Van Loveren C, Tatsi C, Duggal MS. Sucrose and
dental caries: a review of the evidence. Obes Rev. 2009;10(suppl 1):41–54
21. Vansteelandt S. Estimation of direct and indirect effects. In: Berzuini C, Dawid P,
Bernardinell L, eds. Causality: Statistical Perspectives and Applications. Hoboken, NJ: Wiley
& Sons; 2012
22. Robins JM, Greenland S. Identifi ability and exchangeability for direct and indirect
effects. Epidemiology. 1992;3(2):143–155
23. Lange T, Rasmussen M, Thygesen LC. Assessing natural direct and indirect effects
through multiple pathways. Am J Epidemiol. 2014;179(4):513–518
24. Nobile CG, Fortunato L, Bianco A, Pileggi C, Pavia M. Pattern and severity of early
childhood caries in Southern Italy: a preschool-based cross-sectional study. BMC Public
Health. 2014;14:206
25. Bissar A, Schiller P, Wolff A, Niekusch U, Schulte AG. Factors contributing to severe
early childhood caries in south-west Germany. Clin Oral Investig. 2014;18(5):1411–1418 7