Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Caria dentara apare doar in conditiile in care pacienta nu-si efectueaza un control
riguros al P.D., nu respecta un regim alimentar necariogen si nu-si perie dintii dupa fiecare
masa si episod de voma.
Se indica fluorizarile locale profesionale cu solutii, geluri sau lacuri fluorurate, mai ales
in cazul gravidelor care prezinta o tendinta accentuata la carie sau dupa detartraj si planare
radiculara.
Toate gravidele vor beneficia de autofluorizari, efectuate pe toata durata sarcinii. Se
poate indica in acest sens utilizarea apelor de gura cu fluor, fara alcool, a gelurilor fluorurate
aplicate in conformatoare, a pastelor de dinti cu fluor.
- Prima vizita la dentist / igienista dentara se efectueaza la 6 luni sau dupa eruptia
primului dinte temporar. Examinarea presupune si observarea semnelor de agresiune.
Parintele este consiliat si i se demonstreaza cum sa realizeze igiena dentara. In functie
de observatii, indicatiile se dau in scris.
- In aceasta perioada copilul isi formeaza obiceiul de a suge degetul mare, alte degete sau
suzeta. Informam parintele ca asemenea obiceiuri sunt normale si acceptabile la aceasta
varsta.
Suptul biberonului cu lapte este si el normal. Niciodata insa copilul nu va fi asezat in
pat cu biberonul folosit pe post de suzeta. Biberonul nu trebuie folosit la consumul
sucurilor sau a altor bauturi indulcite.
Suptul la san nu se prelungeste dupa eruptia primilor dinti temporari si cu atat mai mult
dupa ce copilul adoarme. Aceasta pentru ca laptele care balteste in jurul dintilor poate
cauza demineralizari si chiar carie dentara. Din aceasta cauza cei mai afectati sunt
frontalii maxilari.
- Parintele primeste tabelul cu tiparul eruptiei dintilor temporari si este informat ca pot
exista variatii fata de datele medii, ele avand legatura si cu ereditatea copilului
Varsta de eruptie a dintilor
temporari (in luni)
Maxilar Incisiv central 10 (8-12)
Incisiv lateral 11 (9-13)
Canin 19 (16-22)
Primul molar 16 (13-19 baieti, 14-18 fete)
Molar doi 29 (25-33)
Mandibula Incisiv central 8 (6-10)
Incisiv lateral 13 (10-16)
Canin 20 (17-23)
Primul molar 16 (14-18)
Molarul doi 27 (23-31 baieti, 24-30 fete)
- Caria dentara a dintilor temporari poate sa apara precoce. In acest context, examinarea
si diagnosticarea timpurie poate fi privita ca o atitudine de mare importanta din punct
de vedere al abordarii preventive. Studii arata ca 75% dintre cavitatile carioase
descoperite la copii de 2 ani sunt localizate la nivelul incisivilor maxilari si ca 90%
dintre acesti copii vor sau au dezvoltat carii si la nivelul primilor molari. Primii molari
se cariaza in perioada 4-6 ani, atunci cand apar si primii molari permanenti, bine
cunoscuti pentru riscul crescut de dezvoltare a cariilor ocluzale.
Date epidemiologice recente cu privire la incidenta cariei arata ca varstele cheie (key
ages) de urmarit (teste epidemiologice) sunt :
1 an – se previne caria de biberon
3 ani - se previne carierea molarilor temporari
6-7 ani – se previne carierea primilor molari permanenti
12-13 ani – se previne carierea molarilor secunzi si a premolarilor
Caria de biberon (baby bottle tooth decay / nursing caries) este o forma de carie
precoce, severa, care are drept cauze obisnuinta de a suge biberonul (cu lapte sau alte bauturi
indulcite cu zahar) inainte de culcare (de multe ori copilul suge pana cand adoarme si doarme
cu biberonul in gura) sau suptul prelungit la san. Din punct de vedere microbiologic, in saliva
si in biofilmul dentar se constata un nivel crescut de streptococ mutans si de lactobacili.
Primii dinti afectati sunt incisivii centrali maxilari, urmati in ordine de molarul I, apoi de
canini si in final de molarii II. De regula, singurii dinti care raman neafectati sunt frontalii
inferiori, motivul fiind faptul ca tetina ii acopera pe durata suptului.
Primele semne de carie apar in jurul varstei de 20-22 luni, de regula la nivelul
suprafetelor dentare netede, mai putin vulnerabile la carie, asa cum sunt fetele vestibulare ale
frontalilor maxilari. Clinic, observam in zona coletului aparitia de pete albe cretoase. Caria
evolueaza rapid spre distrugerea coroanelor dentare, pentru ca in final din dinte sa ramana
numai resturi radiculare colorate in negru-brun. Evolutia rapida se insoteste de o
simptomatologie „zgomotoasa”, pacientul acuzand dureri si frecvent se produc abcese. (Fig. 4)
Fig. 4 – Caria de biberon
Parintii sunt cei care trebuie sa asigure sanatatea structurilor dentare, motiv pentru care
ei trebuie consiliati. Mama este sfatuita sa evite folosirea biberonului cu continut indulcit
inainte de culcare sau dupa ce copilul a adormit, cand se intrerupe inclusiv suptul la san. Este
dovedit faptul ca laptele matern care stagneaza in jurul dintilor poate determina producerea
cariilor si cu atat mai mult alimentele preparate cu zahar. In acest context este indicat ca nou-
nascutul sa fie alaptat natural nu mai mult de 6 luni sau se cere mamei sa renunte la utilizarea
biberonului dupa varsta de 1 an, copilul urmand sa bea din cana sau sa manance cu lingurita.
In cazul pacientilor cu carii de biberon se va pune accent pe controlul corect al P.D. si al
regimului alimentar, in timp ce fluorizarile sistemice si cele locale vor deveni obligatorii. Local
se recomanda lacurile cu continut crescut de fluor si care se pot aplica in conditii de umiditate.
Fiind extrem de aderente, ele actioneaza perioade indelungate de timp.
- Indepartarea zilnica a P.D. se efectueaza cu greutate, deoarece copilul poate sa fie agitat
si poate sa planga. In acest scop parintii utilizeaza pozitia genunchi in genunchi, cu
copilul deasupra coapselor, procedeu prin care copilul poate sa fie controlat, linistit si
tinut pe loc. In aceasta pozitie, unul dintre parinti fixeaza cu o mana capul copilului si
cu cealalta curata sau perie dintii. Celalalt parinte tine copilul de maini si de picioare,
urmand ca pe durata operatiei de curatare dentara sa-i vorbeasca, sa-i cante si sa-i
zambeasca, in incercarea de a-i sugera o activitate placuta.
Si inainte de eruptia primului dinte realizam curatarea mucoaselor orale, ele fiind sterse
cu comprese de tifon umezite sau de multe ori operatia se poate efectua pe durata baii de seara.
Perierea dintilor incepe imediat dupa eruptia primului dinte si se efectueaza cu periuta
de dinti umezita in apa. Periuta de dinti recomandata este cea moale, cu filamente din plastic
si capete rotunjite, special fabricate in functie de varsta copilului.
Periajul se efectueaza dimineata si apoi seara, inainte de culcare.
Periuta se schimba o data la 3 luni sau cand perii apar indoiti. (Fig. 5)
- Fluorizarea incepe de regula la 6 luni, cand se indica fluorizarea sistemica prin tablete
fluorurate, in cazul rezidentilor care nu beneficiaza de fluorizare prin apa potabila. (Fig.
6)
Pentru regiunile cu clima temperata si cand concentratia fluorului din apa potabila nu
depaseste 0,4 ppm F, tabletele se pot indica astfel :
De la nastere pana la 10 kg greutate – 0,25 mg F
Pentru o greutate de 10-15 kg – 0,50 mg F
Pentru o greutate de 15-20 kg – 0,75 mg F
Peste 20 kg – 1 mg F
- Copilul la aceasta varsta este mult mai activ si poate fi victima unor accidente. Se
atrage atentia parintilor asupra acestui subiect.
- Pasta de dinti, fabricata special pentru copii, prezinta in USA aceeasi cantitate de
fluor ca si acelea indicate adultilor, in timp ce in celelalte tari ele au un continut mai
redus, sub 500 ppm F. Cantitatea redusa de fluor se recomanda deoarece copilul mic
nu poate clati corect si inghite multa pasta. In aceasta idee, de a evita producerea
fluorozei dentare, se recomanda ca in primii 2 si chiar 3 ani de viata, perierea sa se
efectueze fara pasta, folosindu-se doar o periuta umeda. Dupa varsta de 2 ani,
cantitatea de pasta folosita este foarte redusa (1/2 de bob de mazare), iar dupa varsta
de 3 ani se poate folosi o cantitate echivalenta bobului de mazare. Cei mai afectati de
fluoroza dentara, ca urmare a inghitirii pastei de dinti, sunt incisivii maxilari, varsta
critica pentru producere fiind perioada 22-26 luni de viata. (Fig. 7)
Cand la copilul mic, cuprins si in grupul celor cu risc crescut la carie, constatam
suprafete dentare demineralizate (pete albe cretoase), recomandarea este de aplicare a
lacurilor fluorurate. Aplicarea lacurilor se poate indica de 2 ori pe an sau, in cazul
copiilor cu risc crescut la carie, chiar mai frecvent.
- Cand din motive clare este necesar sa efectuam examen radiologic este obligatoriu ca
pacientul sa fie protejat folosind sortul de protectie, care acopera si regiunea
tiroidiana, deoarece copilul este mult mai afectat chiar de cele mai mici cantitati de
radiatii, comparativ cu pacientul adult.
- Se trimit la specialist pacientii care prezinta : malpozitii dentare severe sau lipsa
congenitala a mai multor dinti, ocluzie adanca acoperita, ocluzie adanca in acoperis,
ocluzie inversa, pierderea precoce a dintilor de lapte (cand este necesara aplicarea
mentinatorului de spatiu).
- Cand sugerea degetelor continua si dupa varsta de 4 ani, parintii si clinicianul trebuie
sa intervina. Dupa ce se explica ce consecinte are acest obicei se trece si la masuri.
Fiecare procedeu propus va fi folosit timp de minim 14 zile succesive.
Individul nascut cu despicatura de buza si/sau palat poate ramane mutilat toata viata
daca nu este supus unei succesiuni de tratamente complexe ce trebuie sa fie efectuate
dupa un anumit program, intr-o anumita ordine si intr-un anumit interval de timp.
Interventiile chirurgicale si ingrijirile specifice necesita eforturile reunite a aproape
tuturor specialitatilor stomatologice, lor adaugandu-li-se cele ale medicului de familie, ale
plasticianului, logopedului, psihologului, inclusiv ale asistentei de profilaxie, ca membru
al echipei stomatologice, ce se va ocupa de ingrijirile profilactice specifice.
Pacientul cu despicatura de buza/palat si parintele sunt educati cu privire la
realizarea unui control corect al P.D., in primul rand in ideea pastrarii integritatii tuturor
unitatilor dento-parodontale prezente (inclusiv a dintilor de lapte), atat de necesare
mentinerii protezelor si a obturatoarelor indicate, dar si in scopul realizarii unei hraniri
adecvate, a unui aspect cat mai aproape de cel normal si a fonatiei inteligibile. Mentinerea
dintilor pe arcade favorizeaza cresterea arcadelor maxilare. (Fig. 8)
- Constatam variate grade de atritie, ca urmare a uzurii produse in timp si datorita unor
obiceiuri alimentare, ocupationale sau parafunctiilor precum bruxismul. Din acest
motiv dintii apar de inaltime redusa, cu spatieri aparute ca urmare a uzurii si cu un
inel de smalt fisurat si fracturat la marginea suprafetelor ocluzale aplatizate. (Fig. 15)
Fig. 15 - Atritia
- Constatam grade variate de abraziune dentara, in mod obisnuit la coletul vestibular
al dintilor. Abraziunea poate fi rezultatul folosirii indelungate a periutelor de dinti
dure, al unui periaj dupa tehnici orizontale si cu paste abrazive. Ca masuri preventive
se indica utilizarea de periute de dinti moi (soft) si a pastelor de dinti cu grad de
abraziune redus. (Fig. 16)
- Retractiile gingivale aparute fiziologic, traumatic sau patologic, care genereaza spatii
interdentare largi si retentive
- Expunerea cementului radicular, care normal prezinta o suprafata mult mai
anfractuoasa (rugoasa) comparativ cu cea oferita de smalt, va favoriza acumularile de
placa si depunerile de tartru si, in plus, va favoriza producerea abraziunii si a cariei
radiculare. Acestea permit o acumulare mai rapida a biofilmului dentar, care obliga la
individualizarea tehnicilor de periaj si la indicarea de dispozitive mecanice special
create pentru indepartarea lui din aceste zone. Din aceste cauze este obligatoriu ca, la
pacientul in varsta, detartrajul sa fie insotit de planare radiculara si de fluorizare
locala. (Fig. 19)
Fig. 19 – Detartraj si planare radiculara