PREVENTIE ORO-DENTARA

PREVENTIA ORO-DENTARA PE GRUPE DE VARSTA

1. Ingrijirea preventiva stomatologica a femeii gravide

Cea mai semnificativa modificare se intalneste la nivelul tesuturilor gingivale. Sunt

modificari inflamatorii gingivale ca urmare a raspunsului exagerat la acumularile de placa
bacteriana pe fondul dezechilibrului hormonal inregistrat. Clinic, se observa asa-zisa
gingivita de sarcina. Ea apare din luna a 2-a si poate manifesta un maxim al manifestarilor in
jurul lunii a 8-a de sarcina. Gingivita de sarcina diminueaza in mod obisnuit dupa nastere,
fara a se inregistra insa vindecarea ei completa. Clinic, se observa semne de inflamatie la
nivelul marginii gingivale libere de tip tumefiere, congestie, suprafata gingivala lucioasa si
sangerare, mai ales la palpare cu sonda.
Nu se inregistreaza inflamatii gingivale severe in cazul in care femeia prezinta inainte
de a ramane gravida o sanatate parodontala normala si practica, de-a lungul sarcinii, masuri
corecte de control al placii dentare. (Fig. 1)

Fig. 1 – Gingivita de sarcina

In anumite circumstante clinice, local, se poate inregistra, pe langa inflamatie gingivala

si o crestere de volum a marginii gingivale libere – hipertrofie gingivala / parodontoame. In
asemenea cazuri, diagnosticul este de granulom piogen, ce reprezinta o tumefactie
inflamatorie benigna. Leziunea respectiva mai poarta numele de epulisul gravidei,
granulomul gravidei sau tumora gravidei. Obisnuit, se produce o hipertrofie, localizata la
nivelul unei papile interdentare. Clinic, o asemenea formatiune tumorala apare la palpare
moale si nedureroasa, prezinta o suprafata neteda si lucioasa, este variat colorata, in functie
de tipul vascularizatiei (de la rosu-violaceu la albastru intens) si sangereaza usor. Sunt situatii
clinice cand, datorita dezvoltarii, tumora poate interfera cu planul de ocluzie. In functie de
marime si localizare, tumora poate genera si probleme estetice, in timp ce controlul P.D. este
afectat de volum. Prin volumul ei, tumora poate favoriza dezvoltarea unei flore microbiene
speciale, care contribuie la pierderea insertiei epiteliale si la producerea de distructii
localizate la nivelul osului alveolar. (Fig. 2)
Fig. 2 – Epulisul gravidei

O a doua mare problema este caria dentara. La femeia gravida, ca urmare a

varsaturilor repetate, specifice primelor 3 luni de sarcina, putem constata prezenta eroziunilor
de smalt. Acestea reprezinta de fapt demineralizari si eroziuni acide ale smaltului, observate
mai ales pe suprafetele palatinale ale dintilor maxilari. Este unul dintre motivele pentru care
gravidei i se recomanda :
- Regim alimentar necariogen, prin care reducem riscul de producere a cariei dentare
- Dupa ce gravida a varsat, clatiri orale cu solutii saline, preparate cu bicarbonat de
sodiu, pentru a neutraliza pH-ul acid existent
- Gume de mestecat fara zahar dupa mese, cu xilitol
- Periaj dentar efectuat cu periute de dinti moi si paste de dinti profilactice cu fluor (se
evita perierile viguroase pe suprafetele dentare demineralizate) (Fig. 3)

Fig. 3 – Eroziuni dentare

Caria dentara apare doar in conditiile in care pacienta nu-si efectueaza un control
riguros al P.D., nu respecta un regim alimentar necariogen si nu-si perie dintii dupa fiecare
masa si episod de voma.
Se indica fluorizarile locale profesionale cu solutii, geluri sau lacuri fluorurate, mai ales
in cazul gravidelor care prezinta o tendinta accentuata la carie sau dupa detartraj si planare
radiculara.
Toate gravidele vor beneficia de autofluorizari, efectuate pe toata durata sarcinii. Se
poate indica in acest sens utilizarea apelor de gura cu fluor, fara alcool, a gelurilor fluorurate
aplicate in conformatoare, a pastelor de dinti cu fluor.

2. Ingrijirea preventiva stomatologica a copilului pana la varsta de 5 ani

Ingrijirile orale la aceasta grupa de varsta depind in principal de eforturile depuse de

parinti. Parintii sunt consiliati si lor li se dau informatiile necesare ingrijirii si evaluarii starii
de sanatate orala a propriului copil.
 Retinem faptul ca, la nivelul cavitatii orale a copilului mic, se formeaza o flora
microbiana, a carei compozitie este influentata de cea a parintilor si in primul rand de cea a
mamei. A fost dovedit faptul ca, in perioada de formare a nisei ecologice, specifica fiecarui
individ, exista o transmitere cantitativa si calitativa a microorganismelor, inclusiv de streptococ
S.mutans, de la mama la nou-nascut. Acesta este unul dintre motivele pentru care mamei i se
recomanda tratarea cu statut de definitiv a tuturor leziunilor carioase prezente, inainte de
nastere.
Streptococul mutans apare in cavitatea orala odata cu eruptia primilor dinti, el colonizand
suprefetele dure prezente. De regula, copilul ia S.m. de la mama, prin contacte repetate si
intime. S-au constatat genotipuri identice de S.m. la copiii studiati cat si la mamele lor, intr-o
proportie de 71%. Studiile constata ca la fete, aceasta specificitate creste la 88%, in timp ce la
baieti ea este de 53%. In nici unul din cazuri nu se constata o potrivire intre genotipurile copiilor
cu cel al tatilor si nici intre soti. Un motiv al acestei similitudini intre genotipurile de S.m.
gasite la mame si la copiii acestora are legatura cu transferul de imunoglobuline materne prin
placenta si apoi prin laptele matern, corespunzator transmiterii imunitare specifice.
The American Academy of Pediatric Dentistry recomanda ca prima vizita a copilului
mic la dentist sa fie planificata la 6 luni de la nastere sau dupa eruptia primului dinte temporar
si nu mai tarziu de implinirea varstei de 1 an. Cu aceasta ocazie, pacientului i se realizeaza o
anamneza si un examen clinic complet.
Cand analizam copilul din punct de vedere al factorilor de risc trebuie tinut cont de :
- Configuratia familiala
- Istoricul dentar al parintilor si al fratilor
- Istoricul prenatal si perinatal
- Istoricul medical al copilului
- Regimul alimentar
- Fluorizarea structurilor dentare
- Obiceiuri personale cu privire la ingrijirilr orale
- Greutati intampinate pe durata ingrijirii cavitatii orale

Factorii de risc timpurii generatori de afectiuni orale :

Factori familiali Statusul socio-economic scazut

Apartenenta la o minoritate
Experienta carioasa a mamei
Limitele sau lipsa igienei orale la parinti
Lipsa utilizarii pastelor de dinti cu fluor
Lipsa unui dentist al familiei
Vizitele la dentist sunt neregulate
Nivel scazut al cunostintelor preventiv-
stomatologice
Lipsa convingerilor profilactice
Frica de dentist
Criterii de sanatate Nastere prematura
Greutate scazuta la nastere
Boli cronice sau severe
Evolutia dizabilitatilor
Spitalizari timpurii si/sau interventii
chirurgicale
Utilizarea frecventa a medicamentelor
indulcite
 Gura uscata cauzata de medicatia
antihistaminica
Aparitia timpurie a cariilor dentare
Criterii alimentare Fluor insuficient in apa potabila
Suptul biberonului in pat (pozitie culcata)
Consum de alimente indulcite prin
intermediul biberonului
Prelungirea suptului la san
Gustari frecvente
Diete bogate in carbohidrati fermentabili si
retentivi

Ghidul anticipativ (Anticipatory guidance)

Este propus ca modalitate de consiliere si imbunatatire a cunostintelor parintilor cu

privire la asteptarile lor fata de evolutia / cresterea normala a copiilor.

Ghidul anticipativ de la nastere la 24 luni

Ariile de interes De la nastere la 6 6-12 luni 12-24 luni

luni
Indicatorii Erupe primul dinte Tiparul eruptiei Controlati contactul
dezvoltarii Tiparul eruptiei Eruptia urmatorilor interdentar
dinti Contactul strans
obliga la utilizarea
dental floss-ului
Nutritie Hranirea improprie Incepe intarcarea Reducem frecventa
si alimentatie cu biberonul/san Biberonul va fi gustarilor
genereaza carie folosit discontinuu Evaluam siguranta
dentara spre varsta de 1 an gustarilor
Nu se suge biberon Constant copilul bea Evitam folosirea
culcat in pat dintr-o ceasca mica alimentelor ca bonus
Se evita utilizarea Evitati accesul facil de schimbare a
biberonului pe post la biberon sau la obiceiurilor
de suzeta ceasca cu sirop comportamentale
Suptul la san permite Discutati despre
trecerea alcoolului si folosirea zaharului,
a medicamentelor retentionarea lui si
(droguri) initierea procesului
Discutie despre carios
intarcat Discutii cu privire la
consumul bauturilor
indulcite
Se vor evita
alimentele ce pot fi
aspirate
Alimentele nu vor fi
folosite ca si
stimulent pentru a
 modifica atitudini
sau comportamente
Igiena orala Igiena orala a Se face cu periuta Coloram placa
si profilaxia parintilor, prin care Revedem pozitia dentara
cariei dentare evitam transmiterea copilului pe durata Revedem
streptococului perierii procedurile de
mutans Parintele observa periere
Curatam creasta semnele de boala Parintele devine
alveolara a copilului model pentru copil
cu comprese moi Parintele observa
umezite cautand semnele de
Perierea dintilor boala
numai cu apa
Pozitia copilului pe
durata perierii
Informatii Se explica legaturaCand cantitatea de Fluorul este
despre fluorizare dintre dinte si fluor
fluor nu este depozitat in siguranta
Se stabileste nevoia
satisfacatoare, se Se foloseste la
de fluor incepe administrarea periere o cantitate
Se stabileste nivelul
acestuia redusa de pasta de
fluorului in apa Se discuta efectele dinti cu fluor
potabila a
Pastilele cu fluor
comunitatii sunt depozitate la loc
racoros, uscat si
departe de sfera de
actiune a copilului
Prevenirea In masina, copilul In perioada 1-2 ani se Se iau masuri de
traumatismelor trebuie asezat in inregistreaza o rata transport in siguranta
siguranta crescuta a Se iau masuri de
accidentelor evitare a
electrocutarilor
Evitarea avulsiei
dentare
Obiceiuri/ Se discuta despre Se discuta despre Efectele continuarii
comportamente complicatiile eruptiei semnele de abuz, sugerii degetului
functionale dentare posibile la nivel
Se discuta despre oral/cap si gat
suptul suzetei
Fumatul Este nociv la orice Atmosfera unde nu Copiii necesita o
(chiar si pasiv) varsta : parintii se fumeaza atmosfera unde nu se
fumatori incep fumeaza
programul de
incetare a fumatului
Vizite la dentist / Se explica nevoia, Programam prima Educarea copilului in
igienista dentara dar si in ce consta vizita in primele 6 vederea vizitei la
prima vizita la luni de la eruptia dentist
dentist primului dinte de Frecventa vizitelor
Se incurajeaza lapte depinde de felul in
parintii sa-si trateze Se dau informatii cu care parintele
problemele dentare privire la modul de
 pentru a limita realizare a igienei respecta masurile
prezenta dentare preventive
streptococului Se examineaza Parintele pune accent
mutans stomatologic si pe ingrijirea
parintii specializata
Constatarile si
recomandarile se
discuta cu parintele

Ghidul anticipativ : varsta de la 2 la 5 ani

Ariile de interes 2-3 ani 4-5 ani

Indicatorii dezvoltarii
Nutritie si alimentatie
Dentatia temporara este
erupta in totalitate
Se evalueaza ocluzia pentru a
descoperi eventuale
inghesuiri dentare sau ocluzii
adanci
Bruxismul sau abraziunea
ocluzala
Gustarile servite consta in
fructe, vegetale, lapte si
carne
Bautul sucurilor limitat la 4
ori/zi
Se evita consumul bauturilor
indulcite
Nu folosim alimente ca
premiu pentru a obtine
modificari comportamentale
Se discuta despre pierderea
dintilor temporari
Despre tiparul de eruptie a
dintilor permanenti
Se discuta despre sigilarea
molarilor temporari si a
primilor molari permanenti
Se propun numai gustari
sanatoase
Limitam consumul sucurilor
si al bauturilor acidulate
Evitam alimentele pe post de
premiu pentru a obtine
modificari comportamentale

Igiena orala si profilaxia Parintele continua sa Parintele continua sa

cariei dentare supravegheze periajul supravegheze periajul
copilului copilului
Periajul se efectueaza Se examineaza cautand
dimineata si seara semne de boala
Se examineaza cautand
semnele de boala
Informatii despre Parintele controleaza Parintele continua controlul
fluorizari cantitatea de pasta cantitatii de pasta
Specialistul evalueaza Se pot face aplicari de lacuri
modificarile survenite in fluorurate
alimentatie si in apa
consumata si face
recomandarile necesare
Se pot face aplicari de lacuri
fluorurate
Prevenirea traumatismelor Se iau masuri de prevenire a Plan de prevenire a traumelor
traumatismelor in scoli si gradinite
Se discuta despre semnele Se discuta masurile de
posibile de abuz savarsit protectie cu privire la mersul
asupra copilului pe bicicleta
Se reanalizeaza masurile de Se reanalizeaza masurile de
protectie protectie
Comportamente Se discuta despre Se elimina obiceiul de sugere
functionale obligativitatea eliminarii a degetelor
suptului degetelor
Fumatul (chiar si cel pasiv) In preajma copilului nu se Se contraindica fumatul
fumeaza
Vizitele la dentista / igienist Vizite regulate la dentist Dispensarizarea pacientului
dentara programate la intervale de 6 Evaluare radiologica, cand
luni este cazul
Se accentueaza rolul Accentuam rolul
controalelor efectuate de controalelor efectuate de
specialist specialist
Se coloreaza placa dentara Colorarea placii dentare
Biofilmul prezent este Evaluarea si efectuarea
indepartat prin periere detartrajului
dentara sau mecanic, Lustruire cu cupe de cauciuc
folosind cupe de cauciuc Se discuta cu parintii
Evaluare radiologica, daca constatarile si recomandarile
este cazul
Se discuta cu parintii
constatarile si recomandarile

Recomandari cu privire la mentinerea sanatatii orale a copilului mic (sub 1 an)

- Prima vizita la dentist / igienista dentara se efectueaza la 6 luni sau dupa eruptia
primului dinte temporar. Examinarea presupune si observarea semnelor de agresiune.
Parintele este consiliat si i se demonstreaza cum sa realizeze igiena dentara. In functie
de observatii, indicatiile se dau in scris.

- In aceasta perioada copilul isi formeaza obiceiul de a suge degetul mare, alte degete sau
suzeta. Informam parintele ca asemenea obiceiuri sunt normale si acceptabile la aceasta
varsta.
Suptul biberonului cu lapte este si el normal. Niciodata insa copilul nu va fi asezat in
pat cu biberonul folosit pe post de suzeta. Biberonul nu trebuie folosit la consumul
sucurilor sau a altor bauturi indulcite.
Suptul la san nu se prelungeste dupa eruptia primilor dinti temporari si cu atat mai mult
dupa ce copilul adoarme. Aceasta pentru ca laptele care balteste in jurul dintilor poate
cauza demineralizari si chiar carie dentara. Din aceasta cauza cei mai afectati sunt
frontalii maxilari.

- Parintele primeste tabelul cu tiparul eruptiei dintilor temporari si este informat ca pot
exista variatii fata de datele medii, ele avand legatura si cu ereditatea copilului
 Varsta de eruptie a dintilor
temporari (in luni)
Maxilar Incisiv central 10 (8-12)
Incisiv lateral 11 (9-13)
Canin 19 (16-22)
Primul molar 16 (13-19 baieti, 14-18 fete)
Molar doi 29 (25-33)
Mandibula Incisiv central 8 (6-10)
Incisiv lateral 13 (10-16)
Canin 20 (17-23)
Primul molar 16 (14-18)
Molarul doi 27 (23-31 baieti, 24-30 fete)

Informam ca eruptia dintilor se poate insoti de diverse manifestari : de la mestecare in

exces, la iritabilitate, scaderea poftei de mancare, probleme cu somnul, plans, febra si chiar
diaree. Masurile de ameliorare sunt acelea de mestecare a obiectelor dure si reci. Nu se
recomanda utilizarea solutiilor anestezice deoarece sunt dificil de controlat ca efecte.

- Caria dentara a dintilor temporari poate sa apara precoce. In acest context, examinarea
si diagnosticarea timpurie poate fi privita ca o atitudine de mare importanta din punct
de vedere al abordarii preventive. Studii arata ca 75% dintre cavitatile carioase
descoperite la copii de 2 ani sunt localizate la nivelul incisivilor maxilari si ca 90%
dintre acesti copii vor sau au dezvoltat carii si la nivelul primilor molari. Primii molari
se cariaza in perioada 4-6 ani, atunci cand apar si primii molari permanenti, bine
cunoscuti pentru riscul crescut de dezvoltare a cariilor ocluzale.
Date epidemiologice recente cu privire la incidenta cariei arata ca varstele cheie (key
ages) de urmarit (teste epidemiologice) sunt :
1 an – se previne caria de biberon
3 ani - se previne carierea molarilor temporari
6-7 ani – se previne carierea primilor molari permanenti
12-13 ani – se previne carierea molarilor secunzi si a premolarilor

Caria de biberon (baby bottle tooth decay / nursing caries) este o forma de carie
precoce, severa, care are drept cauze obisnuinta de a suge biberonul (cu lapte sau alte bauturi
indulcite cu zahar) inainte de culcare (de multe ori copilul suge pana cand adoarme si doarme
cu biberonul in gura) sau suptul prelungit la san. Din punct de vedere microbiologic, in saliva
si in biofilmul dentar se constata un nivel crescut de streptococ mutans si de lactobacili.
Primii dinti afectati sunt incisivii centrali maxilari, urmati in ordine de molarul I, apoi de
canini si in final de molarii II. De regula, singurii dinti care raman neafectati sunt frontalii
inferiori, motivul fiind faptul ca tetina ii acopera pe durata suptului.
Primele semne de carie apar in jurul varstei de 20-22 luni, de regula la nivelul
suprafetelor dentare netede, mai putin vulnerabile la carie, asa cum sunt fetele vestibulare ale
frontalilor maxilari. Clinic, observam in zona coletului aparitia de pete albe cretoase. Caria
evolueaza rapid spre distrugerea coroanelor dentare, pentru ca in final din dinte sa ramana
numai resturi radiculare colorate in negru-brun. Evolutia rapida se insoteste de o
simptomatologie „zgomotoasa”, pacientul acuzand dureri si frecvent se produc abcese. (Fig. 4)
Fig. 4 – Caria de biberon

Parintii sunt cei care trebuie sa asigure sanatatea structurilor dentare, motiv pentru care
ei trebuie consiliati. Mama este sfatuita sa evite folosirea biberonului cu continut indulcit
inainte de culcare sau dupa ce copilul a adormit, cand se intrerupe inclusiv suptul la san. Este
dovedit faptul ca laptele matern care stagneaza in jurul dintilor poate determina producerea
cariilor si cu atat mai mult alimentele preparate cu zahar. In acest context este indicat ca nou-
nascutul sa fie alaptat natural nu mai mult de 6 luni sau se cere mamei sa renunte la utilizarea
biberonului dupa varsta de 1 an, copilul urmand sa bea din cana sau sa manance cu lingurita.
In cazul pacientilor cu carii de biberon se va pune accent pe controlul corect al P.D. si al
regimului alimentar, in timp ce fluorizarile sistemice si cele locale vor deveni obligatorii. Local
se recomanda lacurile cu continut crescut de fluor si care se pot aplica in conditii de umiditate.
Fiind extrem de aderente, ele actioneaza perioade indelungate de timp.

- Indepartarea zilnica a P.D. se efectueaza cu greutate, deoarece copilul poate sa fie agitat
si poate sa planga. In acest scop parintii utilizeaza pozitia genunchi in genunchi, cu
copilul deasupra coapselor, procedeu prin care copilul poate sa fie controlat, linistit si
tinut pe loc. In aceasta pozitie, unul dintre parinti fixeaza cu o mana capul copilului si
cu cealalta curata sau perie dintii. Celalalt parinte tine copilul de maini si de picioare,
urmand ca pe durata operatiei de curatare dentara sa-i vorbeasca, sa-i cante si sa-i
zambeasca, in incercarea de a-i sugera o activitate placuta.
Si inainte de eruptia primului dinte realizam curatarea mucoaselor orale, ele fiind sterse
cu comprese de tifon umezite sau de multe ori operatia se poate efectua pe durata baii de seara.
Perierea dintilor incepe imediat dupa eruptia primului dinte si se efectueaza cu periuta
de dinti umezita in apa. Periuta de dinti recomandata este cea moale, cu filamente din plastic
si capete rotunjite, special fabricate in functie de varsta copilului.
Periajul se efectueaza dimineata si apoi seara, inainte de culcare.
Periuta se schimba o data la 3 luni sau cand perii apar indoiti. (Fig. 5)

Fig. 5 – Periute de dinti pentru copii

- Regimul alimentar – in functie de dezvoltarea copilului si in jurul varstei de 8-12 luni,

se incearca inlocuirea biberonului cu o cana mica de plastic cu care copilul incepe sa
 bea. Inlocuirea totala a biberonului trebuie sa fie dupa varsta de 12 luni. Alimentele
recomandate sunt cereale, vegetale, fructe, carne si lactate. Limitam consumul
carbohidratilor fermentabili si retentivi. Se recomanda clatirea gurii dupa ce se
administreaza medicamente sub forma de siropuri indulcite.

- Fluorizarea incepe de regula la 6 luni, cand se indica fluorizarea sistemica prin tablete
fluorurate, in cazul rezidentilor care nu beneficiaza de fluorizare prin apa potabila. (Fig.
6)

Fig. 6 – Fluorizare sistemica prin tablete fluorurate

Pentru regiunile cu clima temperata si cand concentratia fluorului din apa potabila nu
depaseste 0,4 ppm F, tabletele se pot indica astfel :
De la nastere pana la 10 kg greutate – 0,25 mg F
Pentru o greutate de 10-15 kg – 0,50 mg F
Pentru o greutate de 15-20 kg – 0,75 mg F
Peste 20 kg – 1 mg F

Recomandari cu privire la mentinerea sanatatii orale a copilului in varsta de 1-5 ani

- Copilul la aceasta varsta este mult mai activ si poate fi victima unor accidente. Se
atrage atentia parintilor asupra acestui subiect.

- Cu privire la igiena orala, se recomanda ca perierea dentara sa se faca dimineata, dupa

masa si seara, inainte de culcare. Dupa varsta de 2 ani copilul devine mai independent
motor si poate fi invatat sa faca niste miscari de periere, totul ca o activitate
distractiva. Pentru eficienta perierii se poate indica pana la varsta de 5 ani si colorarea
placii. In aceasta perioada si pana la varsta de 7 ani parintele este cel care efectueaza
si supravegheaza perierea, dar si plasarea pastei pe periuta. Dupa varsta de 7 ani,
copilul va prezenta o coordonare corecta a miscarilor. Tot parintele este cel care
curata interdentar dintii temporari folosind ata dentara. Parintele este cel care
controleaza periodic gura copilului examinand dintii si gingiile.

- Pasta de dinti, fabricata special pentru copii, prezinta in USA aceeasi cantitate de
fluor ca si acelea indicate adultilor, in timp ce in celelalte tari ele au un continut mai
redus, sub 500 ppm F. Cantitatea redusa de fluor se recomanda deoarece copilul mic
nu poate clati corect si inghite multa pasta. In aceasta idee, de a evita producerea
fluorozei dentare, se recomanda ca in primii 2 si chiar 3 ani de viata, perierea sa se
efectueze fara pasta, folosindu-se doar o periuta umeda. Dupa varsta de 2 ani,
cantitatea de pasta folosita este foarte redusa (1/2 de bob de mazare), iar dupa varsta
de 3 ani se poate folosi o cantitate echivalenta bobului de mazare. Cei mai afectati de
 fluoroza dentara, ca urmare a inghitirii pastei de dinti, sunt incisivii maxilari, varsta
critica pentru producere fiind perioada 22-26 luni de viata. (Fig. 7)

Fig. 7 – Exemple de paste de dinti pentru copii

Cand la copilul mic, cuprins si in grupul celor cu risc crescut la carie, constatam
suprafete dentare demineralizate (pete albe cretoase), recomandarea este de aplicare a
lacurilor fluorurate. Aplicarea lacurilor se poate indica de 2 ori pe an sau, in cazul
copiilor cu risc crescut la carie, chiar mai frecvent.

- Mirosul neplacut al gurii poate fi cauzat de microorganismele colonizate pe fata

dorsala a limbii sau interdentar sau de existenta polipilor faringieni. In asemenea
situatie, parintele trebuie sa efectueze corect si zilnic perierea dintilor si bland, a fetei
dorsale a limbii, inclusiv curatarea interdentara prin folosirea atei dentare.

- Pentru o corecta alimentare se recomanda cateva mese pe zi, care sa cuprinda in

principal cereale, apoi fructe si vegetale, punandu-se un accent mai redus pe carne si
produse lactate si foarte redus pe grasimi si dulciuri.
In cazul copilului intre 1 si 6 ani, bauturile si alimentele dulci vor fi consumate
limitat si pe durata meselor principale. Consumul de sucuri de fructe este si el limitat
la 4-6 prize pe zi. La aceasta varsta se contraindica consumul bauturilor carbogazoase,
care favorizeaza aparitia cariei si contribuie la instalarea obezitatii.

- Copilul trebuie sa mearga la medicul dentist de 2 ori pe an pentru examen de

specialitate. Controalele stomatologice periodice sunt hotarate in functie de
problemele clinice depistate, ca si de grupa de risc in care acesta este incadrat.
Se considera cu risc scazut la carie copiii ai caror parinti nu prezinta tratamente
dentare extinse, care primesc fluor sistemic de la nastere si cei care sunt perfect
sanatosi.
Se considera cu risc crescut la carie copiii ai caror parinti prezinta probleme
stomatologice multiple, care nu beneficiaza de fluorizare sistemica, care prezinta
malformatii ereditare sau congenitale, care au probleme de sanatate, motiv pentru care
primesc frecvent preparate medicamentoase sub forma de siropuri (obisnuit fabricate
cu sucroza) sau prezinta un tipar timpuriu (precoce) al eruptiei si la care examenele
efectuate prezinta multiple zone de demineralizare.
Pentru vizita la stomatolog copilul trebuie pregatit de catre parinti. Parintii vor evita
discutiile cu aspect negativ legate de acest subiect in fata copiilor. Cea mai buna
perioada pentru vizita la medicul dentist este dimineata, cand copilul nu este obosit,
este mai ascultator si este cooperant.
Cu ocazia vizitelor la stomatolog, copilul trebuie examinat clinic si se incepe educarea
lui. In principal, este invatat cum sa-si efectueze igiena orala. In aceasta idee,
colorarea placii dentare este de mare ajutor.
- Recomandarea este ca parintele sa-l insoteasca pe copil in cabinet doar pe durata
primei vizite. Urmatoarele vizite se desfasoare fara ca parintii sa fie de fata, urmand
ca medicul sa le comunice acestora situatia prezenta, dandu-li-se indicatiile de urmat.

- Cooperarea pacientului este dependenta de varsta si de experientele stomatologice

anterioare.

- Pe durata vizitelor la medicul dentist, pe langa efectuarea tratamentelor profilactico-

curative si cand este cazul, se poate realiza indepartarea tartrului si a biofilmului
dentar gros si colorat. Pentru o colaborare placuta se recomanda ca inainte de folosire,
fiecare instrument sa-i fie prezentat copilului, explicandu-i-se si rolul lui.
Instrumentarul este prezentat cu denumiri amuzante. Dupa varsta de 4-5 ani, copilul
poate primi o oglinda dentara cu care urmareste ce i se face, modalitate prin care-i
distragem atentia si-i controlam anxietatea (frica de ceva necunoscut). In cazul in care
copilul incepe sa planga, stopam procedura si incercam sa-l linistim, tonul folosit fiind
unul placut. Pe durata procedurilor incercam sa laudam pacientul pentru cat de
cuminte este, cat ne este de ajutor, etc. Cand pacientul nu mai este in stare sa
coopereze procedam la reprogramarea lui.

- Cand din motive clare este necesar sa efectuam examen radiologic este obligatoriu ca
pacientul sa fie protejat folosind sortul de protectie, care acopera si regiunea
tiroidiana, deoarece copilul este mult mai afectat chiar de cele mai mici cantitati de
radiatii, comparativ cu pacientul adult.

- Se trimit la specialist pacientii care prezinta : malpozitii dentare severe sau lipsa
congenitala a mai multor dinti, ocluzie adanca acoperita, ocluzie adanca in acoperis,
ocluzie inversa, pierderea precoce a dintilor de lapte (cand este necesara aplicarea
mentinatorului de spatiu).

- Cand sugerea degetelor continua si dupa varsta de 4 ani, parintii si clinicianul trebuie
sa intervina. Dupa ce se explica ce consecinte are acest obicei se trece si la masuri.
Fiecare procedeu propus va fi folosit timp de minim 14 zile succesive.

3. Ingrijirea preventiva stomatologica a pacientului cu despicatura de buza si/sau

palat

Individul nascut cu despicatura de buza si/sau palat poate ramane mutilat toata viata
daca nu este supus unei succesiuni de tratamente complexe ce trebuie sa fie efectuate
dupa un anumit program, intr-o anumita ordine si intr-un anumit interval de timp.
Interventiile chirurgicale si ingrijirile specifice necesita eforturile reunite a aproape
tuturor specialitatilor stomatologice, lor adaugandu-li-se cele ale medicului de familie, ale
plasticianului, logopedului, psihologului, inclusiv ale asistentei de profilaxie, ca membru
al echipei stomatologice, ce se va ocupa de ingrijirile profilactice specifice.
Pacientul cu despicatura de buza/palat si parintele sunt educati cu privire la
realizarea unui control corect al P.D., in primul rand in ideea pastrarii integritatii tuturor
unitatilor dento-parodontale prezente (inclusiv a dintilor de lapte), atat de necesare
mentinerii protezelor si a obturatoarelor indicate, dar si in scopul realizarii unei hraniri
 adecvate, a unui aspect cat mai aproape de cel normal si a fonatiei inteligibile. Mentinerea
dintilor pe arcade favorizeaza cresterea arcadelor maxilare. (Fig. 8)

Fig. 8 – Despicaturi labio-maxilo-palatine

Se insista pe realizarea unui control eficient al placii, unde periajul si utilizarea

mijloacelor mecanice auxiliare sau a celor chimice de control al placii vor fi indicate
individualizat. Pacientul revine la controale programate la 3-4 luni, cand se analizeaza
obligatoriu si eficienta controlului placii.
Se recomanda periute de dinti moi de plastic, perierea facandu-se cu protejarea
bontului median anterior, atunci cand acesta exista. Pastele de dinti indicate sunt cele
profilactice cu fluor, multor pacienti fiindu-le recomandate si ape de gura cu fluor, de
utilizat zilnic. Li se indica si fluorizare sistemica, ce poate fi realizata cu tablete, atunci
cand pacientul nu este rezident in zone ce beneficiaza de apa potabila fluorurata si in
functie de nevoile clinice, chiar de fluorizari locale profesionale, efectuate cu geluri
fluorurate si in conformatoare.
Se acorda acelasi interes curatarii protezelor sau obturatoarelor existente, prin care
evitam si producerea halenei orale, mai ales in cazul obturatoarelor care se acopera firesc
cu secretii nazo-faringiene. Mai ales in aceste cazuri se recomanda o spalare frecventa a
obturatorului si evident dupa fiecare masa. Regimul alimentar impune evitarea
alimentelor cariogene si in special a gustarilor indulcite, servite intre mese. Postoperator
se indica o hrana lichida si apoi una semi-lichida, pana la vindecarea plagilor.
Se realizeaza si detartraje cu lustruirea suprafetelor curatate la nevoie, prin care
limitam acumularile de placa si afectarea parodontala. Deoarece acesti pacienti sunt
predispusi la infectii, inclusiv la cele respiratorii, este important ca detartrajul sau
celelalte proceduri stomatologice sa se execute tinand seama de acest aspect.

4. Ingrijirea stomatologica preventiva a pacientului la pubertate si adolescenta

Perioada de viata numita adolescenta se intinde intre 10 si 21 de ani. Anii adolescentei

includ si pubertatea, etapa marcata de multiple modificari fizice si psiho-sociale.
Comparativ cu alte grupe de varsta, incidenta cariei dentare este mai mare, mai ales in
comunitatile care nu beneficiaza de fluorizarea apei. Ea este cauzata de nevoia unui consum
mai important de glucide, prin care se pot satisface nevoile energetice deosebit de mari in
aceasta perioada, de frecventa crescuta a meselor, de obiceiurile alimentare modificate si de
vulnerabilitatea mai mare la carie a dintilor recent erupti.
Adolescentul este subiectul tuturor categoriilor de infectii parodontale.
Inflamatiile gingivale sunt obisnuite la aceasta varsta si sunt cauzate de obiceiuri
alimentare si mai ales de concesiile facute controlului P.D. Favorizant, la acestea se adauga si
retentivitatile naturale, dar si cele artificiale aparute, multi dintre membrii acestui grup
populational fiind purtatori de aparate ortodontice. Inflamatiile gingivale specifice varstei se
datoreaza si raspunsului exagerat, observat la acumularile de placa. Acestea apar pe fondul
dezechilibrelor hormonale si pot fi accentuate de prezenta anumitor boli generale, precum
diabetul juvenil. Este motivul pentru care pe perioada adolescentei se recomanda un examen
parodontal amanuntit, cu masurarea santului gingival si studierea radiologica a fiecarui
individ in parte. Se va pune accent pe masurile preventive, pe evaluarea si tratarea timpurie a
afectiunilor depistate, iar pacientul va reveni regulat la controalele stomatologice.
Nu intotdeauna manifestarile gingivale se opresc la stadiul de gingivita. Aceasta este
varsta care marcheaza debutul parodontopatiilor marginale, cand constatam pierderea
insertiei epiteliale si inclusiv retractii, produse la nivelul osului alveolar.
Factorii de risc care pot contribui la declansarea parodontitelor marginale sunt :
- Factori locali – reprezentati de tartru supra si subgingival, acumularile de biofilm
dentar
- Virusurile si microorganismele patogene
- Cariile dentare netratate si restaurarile stomatologice incorecte
- Aparatele ortodontice
- Igienizarea orala inadecvata si cu frecventa neregulata
- Situatia socio-economica
- Fumatul
- Bolile sistemice, precum diabetul
- Imunitatea individuala
- Factorii genetici
La aceasta varsta se pot diagnostica deja forme particulare de boala parodontala,
cunoscute sub numele de parodontopatii marginale juvenile (forma localizata si forma
generalizata). Tot in aceasta perioada, se mai poate intalni si o forma speciala de gingivita,
gingivo-stomatita ulcero-necrotica acuta, care se intalneste rar la copii, insa este frecventa la
tineri. (Fig. 9)

Fig. 9 – Forme de boala parodontala la varsta pubertatii si adolescentei

Retinem ca sanatatea tesuturilor odonto-parodontale de care individul va beneficia

intreaga viata depinde de modul in care adolescentul este educat si intelege sa-si efectueze
zilnic controlul P.D., ca si de felul in care tratamentele odontale vor fi efectuate la timp, in
aceasta etapa de varsta. Aceasta este perioada in care individul isi desavarseste cunostintele
preventive stomatologice, care vor fi aplicate apoi tot restul vietii. Pentru educarea
pacientului, ca grup tinta, specialistii recomanda grupa de varsta 10-19 ani, cand individul
este deosebit de interesat si de receptiv si cand acesta isi desavarseste comportamentul pentru
intreaga viata.
Adolescenta reprezinta o perioada de tranzitie, de crestere accelerata si de modelare,
mai ales din punct de vedere intelectual. Intelegerea adolescentilor, a dorintelor si a
modificarilor lor biologice este critica pentru promovarea sanatatii si prevenirea
imbolnavirilor. Este indicat ca stomatologul sa manifeste o atitudine speciala fata de membrii
acestei grupe de varsta, recomandandu-se :
- Un comportament respectuos, asemanator celui aratat unui adult (chiar daca membrii
acestei grupe de varsta prezinta o dezvoltare fizica asemanatoare cu a adultului, ei
prezinta inca un dezechilibru emotional ce trebuie contracarat)
 - Adolescentul trebuie „descifrat”, motiv pentru care el trebuie determinat sa vorbeasca.
Este modalitatea prin care ii descoperim problemele sau dorintele, aspecte de care
practicianul trebuie sa tina seama
- Adolescentul nu trebuie certat si admonestat. El trebuie sfatuit cu tact si fara a-l
ofensa, atunci cand alegerea facuta a fost gresita. El necesita timp pentru a intelege
informatia data si care vizeaza schimbari comportamentale.
- Chiar daca adolescentul pare a fi indiferent, acest grup de pacienti manifesta un
interes aparte fata de problemele de sanatate, inclusiv fata de cele stomatologice
- Adolescentul este chestionat cu privire la motivatie si comportament sanogen
- El este informat corect asupra problemelor lui stomatologice, explicatiile date
continand amanunte stiintifice care, de regula, sunt bine primite.
Cele mai importante probleme stomatologice de rezolvat la aceasta varsta sunt:
- Intelegerea corecta a rolului negativ jucat de acumularile de placa dentara
- Necesitatea efectuarii periodice a detartrajelor
- Intelegerea legaturii acestor doua depozite dentare cu felul in care se efectueaza zilnic
controlul P.D.
Adolescentul primeste si sfaturi cu privire la regimul alimentar de urmat si este convins
de nevoia fluorizarilor locale.
Deoarece adolescentul prezinta nevoi alimentare suplimentare si cum dulciurile devin o
necesitate energetica, se iau masuri de disciplinare a consumului acestora spre unul
necariogen, cu respectarea meselor principale si evitarea consumului lor intre mese. Se atrage
atentia asupra servirii micului dejun, adolescentul avand tendinta de a sari peste acesta, mai
ales cand trebuie sa si-l pregateasca singur. Pentru gustari, e indicat consumul de fructe si
verdeturi proaspete, de alune sau lapte neindulcit, alimente sugar-free, iar la sfarsitul meselor
dintii vor fi periati, iar daca nu este posibil, se va apela la utilizarea unei gume de mestecat
sugar-free.
Programul de fluorizari include fluorizarea sistemica si in functie de nevoi, se indica
atat tehnicile locale profesionale cat si cele personale (autofluorizari). Se pune accent pe
utilizarea pastelor de dinti profilactice cu fluor si a apelor de gura fluorurate.

5. Ingrijirea stomatologica preventiva a pacientei care utilizeaza anticonceptionale

Din punct de vedere stomatologic, la pacientele care beneficiaza de tratament

contraceptiv putem observa semne de gingivita, asemanatoare ca amploare cu cea de sarcina.
Ea se datoreaza administrarii indelungate a anticonceptionalelor, ca si reactiei exagerate a
tesuturilor gingivale la acumularile de placa sau la prezenta altor spine iritative.
Masurile luate in aceste situatii sunt:
- Se insista pe mentinerea unei igiene buco-dentare exemplare
- Se planifica cu regularitate controalele stomatologice
- Se explica nevoia suplimentarii cantitatii de contraceptiv cand in paralel se impun
tratamente cu antibiotice
- Se inregistreaza efectele secundare produse, in special HTA, indicand consult de
specialitate
- Se atrage atentia asupra fumatului, combinarea celor doua reprezentand factor de risc
pentru declansarea bolilor cardio-vasculare. Riscul creste odata cu inaintarea in varsta.
(Fig. 10)
Fig. 10 - Gingivita

6. Ingrijirea preventiva stomatologica a femeii la menopauza

Menopauza reprezinta o etapa noua in viata femeii, un eveniment natural, cand

oadata cu varsta, ovulatia si ciclul menstrual se opresc, femeile pierzandu-si astfel
fertilitatea. Ea se produce in mod normal intre 47 si 55 de ani, cu o medie in jurul varstei
de 51 de ani.
La nivelul cavitatii orale, manifestarile clinice sunt rare si nespecifice si pot fi
reprezentate de :
- Gingivita – este o consecinta directa a controlului precar al P.D., dar si un raspuns
exagerat la dezechilibrele hormonale.
- Mucoasa orala, inclusiv cea a limbii, sufera modificari, ele aparand subtiri si uscate.
Senzatia de arsura si uscaciunea pot fi prezente, intalnite in sindromul de gura arzanda
(burning mouth syndrome). Unele femei la menopauza prezinta modificari in
compozitia salivei datorate stresului psihic. Mucoasele devin subtiri si atrofiate, iar pe
fondul xerostomiei, purtarea protezelor devine o corvoada. Perceptia gustativa poate fi
afectata. Modificarile structurale se datoreaza si dietelor inadecvate, constatarile fiind
similare cu acelea din avitaminoze, in special cu cele provocate de hipovitaminoza
grupului de vitamine B.
- Ca rezultat al osteoporozei sistemice se poate produce o resorbtie marcata a crestei
alveolare ce favorizeaza pierderea dintilor. Maxilarele osteoporotice pot fi
inutilizabile pentru purtarea protezelor conventionale sau pentru tratamentul prin
implant dentar.
Femeia la menopauza este aproape in permanenta in tensiune, iritabila si da o
importanta exagerata sfaturilor si amanuntelor medicale. In cazul lor, profesionistul trebuie sa
manifeste multa bunavointa, prietenie si sa nu se grabeasca in nici o circumstanta. Este
perioada in care se evita realizarea protezelor adjuncte si tinand cont de variatele grade de
xerostomie de care sufera pacientele, se vor lua masuri profilactice de mentinere a integritatii
dintilor naturali prezenti.
Modificarile cauzate de menopauza pot favoriza reactivarea parodontopatiilor
existente, care pe fondul osteoporozei vor prezenta tendinte de inrautatire. Sunt motive pentru
care vom acorda o atentie deosebita programelor de control al P.D., cu detartraje frecvente,
cu alimentatie necariogena si bogata in calciu si vitamina D, cu fluorizari locale, in functie de
nevoi si paste de dinti si periere cu geluri cu fluor, utilizate regulat seara la culcare. (Fig. 11)
Fig. 11 – Burning mouth syndrome

7. Ingrijirea preventiva stomatologica a pacientului varstnic

Studiile efectuate in tarile dezvoltate arata ca numarul persoanelor varstnice, de peste

65 de ani, este intr-o continua crestere, motiv pentru care si abordarile stomatologice impun
reconsiderari.
Din punct de vedere stomatologic, caracteristic pentru aceasta grupa de varsta este
scaderea numarului de unitati odonto-parodontale, acestea pierzandu-se, in mod obisnuit, ca
urmare a evolutiei cariei dentare si a parodontopatiei.

Particularitati clinice specifice tesuturilor moi orale :

- La nivelul buzelor constatam pierderea elasticitatii normale si deshidratarea lor.

Clinic, buzele apar uscate si ridate. Cheilita angulara, fara a fi o leziune specifica
anumitei varste, este des intalnita la pacientul varstnic. Cheilita se manifesta clinic ca
fisuri prezente la nivelul comisurilor orale. Obisnuit, este cauzata de prezenta
candidozei, a deficitului in aportul vitaminelor grupului B, dar se poate datora si
micsorarii dimensiunii verticale a etajului inferior al fetei, ca urmare a pierderii
suportului dentar din zona frontala, etc. (Fig. 12)

Fig. 12 – Cheilita angulara

- Mucoasa orala – modificarile degenerative pot fi prezente in cateva forme. Mucoasa

prezinta o structura modificata ca urmare a problemelor de lubrifiere, produse prin
reducerea secretiei glandelor salivare cat si a glandelor mucoase. Xerostomia nu este
insa specifica pacientului in varsta. Deoarece xerostomia se asociaza cu anumite
afectiuni si cu o anumita medicatie ea este intalnita mai frecvent la varste mai
inaintate. La pacientul in varsta intalnim in acest context :
Modificari atrofice – mucoasa orala apare obisnuit atrofiata, neteda si lucioasa
Hiperkeratoza
Fragilitate capilara – apar petesii si echimoze
 - Limba
Glosita atrofica (burning tongue) – clinic, limba apare cu suprafata dorsala neteda,
lucioasa si plana, urmare a atrofiei papilelor gustative.
Senzatii gustative modificate – diminuate sau anormale
Varicozitatile sublinguale – pe fata ventrala a limbii, paramedian, se constata prezenta
vaselor sanguine care prezinta dilatari nodulare, de culoare rosie sau albastruie. Nu au
conotatie patologica.
- Xerostomia (Fig. 13)

Fig. 13 – Xerostomia si varicozitatile sublinguale

Particularitati clinice specifice dintilor :

- Dintii pot prezenta discolorari ce apar in timp, ca urmare a consumului indelungat de

ceai, cafea sau datorita fumatului. Putem descoperi si colorari intrinseci, urmare a
depulparilor efectuate sau acestea pot fi observate de jur imprejurul unor restaurari
dentare, realizate, in mod obisnuit, din amalgam. (Fig. 14)

Fig. 14 – Discolorari dentare

- Constatam variate grade de atritie, ca urmare a uzurii produse in timp si datorita unor
obiceiuri alimentare, ocupationale sau parafunctiilor precum bruxismul. Din acest
motiv dintii apar de inaltime redusa, cu spatieri aparute ca urmare a uzurii si cu un
inel de smalt fisurat si fracturat la marginea suprafetelor ocluzale aplatizate. (Fig. 15)

Fig. 15 - Atritia
 - Constatam grade variate de abraziune dentara, in mod obisnuit la coletul vestibular
al dintilor. Abraziunea poate fi rezultatul folosirii indelungate a periutelor de dinti
dure, al unui periaj dupa tehnici orizontale si cu paste abrazive. Ca masuri preventive
se indica utilizarea de periute de dinti moi (soft) si a pastelor de dinti cu grad de
abraziune redus. (Fig. 16)

Fig. 16 – Abraziunea dentara

- Cariile radiculare sunt specifice si se datoreaza expunerii radacinilor si a cementului

radicular ca urmare a evolutiei bolii parodontale si a retractiilor fiziologice. (Fig. 17)

Fig. 17 – Carii radiculare

- Modificari produse la nivel pulpar – se constata ingustarea camerei pulpare si a

lumenului canalului radicular, ca urmare a depunerilor de dentina secundara si o
depunere progresiva de mase calcifiate, denticului.

Parodontal, la membrii acestui grup de varsta constatam :

- Un parodontiu sanatos, cu gingie de aspect normal si ferma la palpare.

Parodontometria arata o adancime minima a santului gingival si fara sangerare la
palpare. Mobilitatea dentara este in limite fiziologice, iar examenul radiologic arata o
retractie osoasa minima
- Semne evidente de parodontopatie marginala cronica, urmare a neglijarii masurilor
de control al P.D. si a tratamentelor necesare. In asemenea cazuri constatam prezenta
de pungi parodontale adevarate, distructii extinse la nivelul osului, al ligamentelor
parodontale si al cementului radicular. Sunt prezente pierderea insertiei epiteliale, cu
mobilitate dentara si semne radiologice de parodontopatie. (Fig. 18)
Fig. 18 – Parodontopatie marginala cronica

- Parodontopatie marginala tratata – tesutul parodontal arata sanatos, datorita

ingrijirilor personale efectuate si supravegherii profesionale. Observam cicatrici
chirurgicale, zone de retractie gingivala si expunerea cementului radicular. Dintii nu
prezinta mobilitate.

Modificari ale personalitatii :

Pacientul in varsta manifesta un sentiment de insecuritate, legat de statusul lui

economic, de reducerea activitatii si a abilitatilor lui fizice, de anxietatea generata de
problemele de sanatate si chiar de respingerile suferite din partea familiei. Se inregistreaza si
momente de depresie, declansate de problemele de vedere, auz si de control al miscarilor, de
modificarile aspectului fizic sau de pierderea naturala a prietenilor. Acesti pacienti au
tendinta de a dezvolta obiceiuri si idei fixe si traiesc, de regula, in trecut.

O caracteristica a pacientului varstnic este numarul mare de medicamente administrate,

cu sau fara prescriptie medicala. Este motivul pentru care medicul dentist ii va cere acestuia
sa-i prezinte lista cu toate medicamentele administrate pe durata tratamentelor (se efectueaza
toate tratamentele necesare si niciodata nu vom apela la tratamente paleative).
In esenta, obiectivele controlului P.D. nu difera de cele indicate adultului tanar, adica
infectia trebuie eliminata si controlata. Pacientul in varsta trebuie sa fie interesat de sanatate
si de aspect, ca orice alt pacient, indiferent de varsta. Pe durata perioadelor de depresie
cauzate si de estetica deteriorata, varstnicul isi poate pierde interesul pentru ingrijirea orala si
pentru controlul dietei. Cum frica de proteza (pacientul o asociaza cu batranetea) este mare,
aceasta poate permite profesionistului sa-si motiveze pacientul pentru o ingrijire atenta dento-
parodontala.
Incidenta si severitatea bolii parodontale cresc odata cu inaintarea in varsta si ca efect
al acumularii de afectiuni generale.

Factorii care contribuie la acumularea biofilmului dentar sunt :

- Retractiile gingivale aparute fiziologic, traumatic sau patologic, care genereaza spatii
interdentare largi si retentive
- Expunerea cementului radicular, care normal prezinta o suprafata mult mai
anfractuoasa (rugoasa) comparativ cu cea oferita de smalt, va favoriza acumularile de
placa si depunerile de tartru si, in plus, va favoriza producerea abraziunii si a cariei
radiculare. Acestea permit o acumulare mai rapida a biofilmului dentar, care obliga la
individualizarea tehnicilor de periaj si la indicarea de dispozitive mecanice special
create pentru indepartarea lui din aceste zone. Din aceste cauze este obligatoriu ca, la
pacientul in varsta, detartrajul sa fie insotit de planare radiculara si de fluorizare
locala. (Fig. 19)
Fig. 19 – Detartraj si planare radiculara

- Reducerea secretiei salivare determina o reducere sau elimina efectul ei de curatare si

lubrifiere, de autocuratare si de tamponare a aciditatii
- Prezenta locurilor suplimentare de retentie artificiala, aparute in urma protezarilor
conjuncte sau/si adjuncte creste gradul de dificultate al controlului placii, cere timp
prelungit, rabdare si motivatie. Datorita retentiilor artificiale, timpul necesar
igienizarii este incomparabil mai indelungat, comparativ cu cel necesar pacientului cu
arcade dentare integre.
- Prezenta restaurarilor stomatologice cu margini supraextinse produce, pe langa zone
suplimentare de retentie si iritatii cronice, generatoare de boala si de distructii
localizate la nivelul tesuturilor moi parodontale si al osului alveolar
- Lipsa de manualitate, legata si de dizabilitatile capatate ca rezultat al suferintelor
cronice, precum artritele, boala Parkinson, etc. face din controlul placii o problema
dificil de rezolvat
- La degradarea situatiei mai contribuie si efectele locale ale unor boli generale, care,
prin manifestari sau medicatia administrata, influenteaza starea de sanatate a
tesuturilor dento-parodontale.

Pentru controlul biofilmului dentar la acesti pacienti se recomanda :

- Folosirea periutelor electrice sau realizarea de adaptari la nivelul manerului periutelor

dentare manuale
- Individualizarea metodelor de periere in functie de tratamentele fixe sau mobile
prezente
- Pentru prevenirea cariilor radiculare se indica utilizarea pastelor de dinti si a apelor de
gura fluorurate.
- Utilizarea de paste de dinti cu o abrazivitate redusa, pentru a reduce pierderile de la
nivelul cementului radicular.
- Utilizarea agentilor desensibilizanti, prin care realizam inchiderea canaliculelor
dentinare
- Cum xerostomia este frecvent intalnita, recomandam folosirea salivelor artificiale

Regimul alimentar al persoanelor in varsta nu trebuie sa fie diferit de cel al persoanelor

tinere, exceptie facand cantitatea. In acest sens, pentru a-si mentine greutatea, se va reduce
aportul caloric. Se recomanda obligatoriu consumul echilibrat de proteine, vitamine, minerale
si apa, necesare functionarii, refacerii sau vindecarii tesuturilor si se va reduce semnificativ
aportul de lipide si carbohidrati.
 Link-uri utile :

https://www.youtube.com/watch?v=w7RAYx40O54 – Webinar – oral care for kids and teens

https://www.youtube.com/watch?v=iZ1hqbQ4-Mc – What if you never brush your teeth

https://www.youtube.com/watch?v=3Qvo1nIkQnM – Taking care of my teeth

https://www.youtube.com/watch?v=uPtGiSCvVxc – Cavity prevention / Are they

contagious?

https://www.youtube.com/watch?v=6ivWeB5MWH8 – Baby bottle decay

https://www.youtube.com/watch?v=nb2gpRZ0QYc – Common dental problems : erosion

https://www.youtube.com/watch?v=M5fWTZKnZMs – Pregnancy tumor, bleeding gums and

pregnancy gingivitis

https://www.youtube.com/watch?v=nphW3wUNhBQ&t=24s – Pregnancy and newborn oral

health

https://www.youtube.com/watch?v=SYGYTU7VP3I – Early childhood caries